Nisha, muza culturii provinciale

Publicat în Dilema Veche nr. 236 din 21 Aug 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cinematograful din Deva, singurul din jude┼ú care ├«nc─â func┼úioneaz─â, este mai mult ├«nchis. La 432 au fost, ├«n patru zile ┼či 12 reprezenta┼úii, vreo 500 de spectatori. Dac─â nu se adun─â minim cinci amatori, nu ruleaz─â filmul. Ultimele s─âli pline le-a f─âcut Titanicul, iar jum─ât─â┼úi de sal─â, St─âp├«nul inelelor, primul episod. Teatrul din Deva, fost de estrad─â (pe vremuri rivaliza - spun cunosc─âtorii - cu Fantasio din Constan┼úa, au trecut pe-aici Doina Badea ┼či Dan Sp─âtaru), fost dramatic, actual municipal, finan┼úat de Prim─ârie, are sala principal─â ├«n renovare de exact 20 de ani. Sala Studio, amenajat─â ├«n holul de la intrare, nu prea adun─â spectatori, iar directorii se schimb─â des ┼či cu scandal. Ultimul ├«n func┼úie, de profesie actor, nu a reu┼čit s─â stabilizeze situa┼úia prin stagiuni bine conturate ┼či este certat cu majoritatea ziari┼čtilor. O vreme, au avut succes piesele de teatru pentru copii, dar acum s├«nt scoase din repertoriu, de┼či ├«n cazul lor publicul era sigur, iar veniturile - garantate, pentru c─â se vindeau bilete prin gr─âdini┼úe ┼či ┼čcoli. Casa de cultur─â, celebru edificiu comunist de care a beneficiat fiecare municipiu-re┼čedin┼ú─â de jude┼ú, are - de vreo trei ani ├«ncoace - o directoare entuziast─â. Face concesii financiare, numai s─â vin─â trupe ├«n turneu ┼či s─â opreasc─â (┼či) la Deva. Dar impresarii s├«nt preten┼úio┼či. De┼či chiria care li se cere pe sal─â este derizorie, pre┼úul biletelor este de multe ori prea ridicat, raportat la standardele financiare ale zonei. Li se fac concesii mai mari, dar dac─â nu se v├«nd cel pu┼úin 75% din bilete, spectacolele se suspend─â, iar cele v├«ndute se returneaz─â. O oarecare constan┼ú─â o au concertele de muzic─â popular─â. Aproape ├«ntotdeauna fac s─âli pline, iar dac─â s├«nt dintre cele cu "obiceiuri de s─ârb─âtori", atunci se st─â ┼či ├«n picioare. Maneli┼čti nu vin, ei prefer─â cluburile "cu specific". Ultimul concert simfonic sus┼úinut la Deva a fost ├«n 1995. Aducerea unei orchestre de la filarmonicile din Cluj sau Timi┼čoara este o ├«ntreprindere destul de costisitoare. Totu┼či, recent, Lacul lebedelor, ├«n interpretarea Teatrului de Oper─â ┼či Balet din Kiev, a f─âcut dou─â s─âli pline, de┼či ini┼úial era programat─â o singur─â reprezenta┼úie. Exist─â ceea ce se nume┼čte turism cultural. Oamenii vin s─â vad─â cetatea medieval─â a Devei, iar ini┼úia┼úii - Palatul Magna Curia, construc┼úie renascentist─â, fost─â re┼čedin┼ú─â princiar─â. Muzeul, cu sec┼úiile sale de istorie, art─â ┼či ┼čtiin┼úele naturii, este deocamdat─â ├«nchis pe motiv de renovare a cl─âdirilor. Nu doresc s─â fiu ├«n nici un fel ironic, lucr─ârile chiar erau necesare, ultima renovare s-a f─âcut ├«n anii ├ó┬Ç┬Ö60. Marea problem─â este publicul. Exist─â mai multe ini┼úiative dec├«t public doritor s─â le absoarb─â. Cam asta ar fi o trecere ├«n revist─â ├«n manier─â statistic-descriptiv─â. Pentru cei ce p─âstreaz─â nostalgia culturii de mas─â, a manifest─ârilor-gigant cu sute de participan┼úi ┼či/sau spectatori, peisajul poate ap─ârea ca dezolant. La fel ┼či pentru un vizitator bucure┼čtean sau - s─â spunem - sibian. C├«t ┼či pentru cei care definesc cultura cu ochii da┼úi peste cap, abscons ┼či dramatic, dar care se scuz─â mereu c─â nu pot onora o invita┼úie pe motiv de lips─â de timp. Desigur c─â absen┼úa unui teatru performant, cu stagiuni stabile ┼či public numeros, nu este genul de am─ânunt care poate fi neglijat, dar, pe ansamblu, a ap─ârut un fenomen interesant. Constan┼úa vie┼úii culturale a acestui ora┼č de 70.000 de locuitori este dat─â de suita de mici evenimente disparate, s─â le spunem de ni┼č─â. Galeriile de art─â nu duc niciodat─â lips─â de expozan┼úi - autohtoni sau invita┼úi. O dat─â pe an, la ├«nceputul lui iunie, expun profesorii ┼či elevii Liceului de muzic─â ┼či arte plastice "Sigismund Todu┼ú─â". Titlul expozi┼úei lor de acum doi ani - "Derutat cu atestat" - poate fi considerat o explica┼úie generic─â pentru relativa lentoare a vie┼úii culturale. Elevii celeilalte sec┼úii a liceului, ├«ntor┼či cu lauri de pe la concursuri interna┼úionale de pian sau vioar─â, concerteaz─â ├«n sala de festivit─â┼úi a ┼čcolii lor. Amatorii de muzic─â cult─â ┼či-ar dori ca absen┼úa unei filarmonici s─â fie cumva compensat─â prin ├«nfiin┼úarea unei orchestre a liceului, dac─â nu una cu adev─ârat simfonic─â, atunci m─âcar una de camer─â. Fr─â┼úia geografico-identitar─â a celor dou─â ora┼če vecine, Deva ┼či Hunedoara, a dat na┼čtere ┼či unui pretext de colaborare cultural─â. Un entuziast om de afaceri a finan┼úat apari┼úia ansamblului de muzic─â medieval─â Huniadi Cantores, cu baza permanent─â la Castelul Corvinilor, dorit ├«ns─â adesea ┼či la Deva. Un muzician din grup, la fel de entuziast, este organizatorul Toamnei muzicale hunedorene, la care particip─â trupe de teatru sau interpre┼úi cu ┼čtaif. Studioul Astra Film din Sibiu, prin regizorul Dumitru Budrala ┼či Asocia┼úia cultural─â DevArt au reu┼čit un experiment interesant. Caravana AstraFilm programeaz─â ├«n fiecare vineri, la Deva, proiec┼úia unui film documentar dintre cele premiate ├«n cadrul Festivalului bianual de film antropologic de la Sibiu. Mai s├«nt saloane de carte ini┼úiate de Biblioteca Jude┼úean─â, concerte de jazz ├«n cluburi, un festival de poezie, apar reviste culturale, dar cu circula┼úie restr├«ns─â ┼či nevalidate de critici. Multe dintre evenimentele descrise p─âstreaz─â un aer provincial inconfundabil. Motorul unora este frustrarea intelectualului zis ┼či el de provincie. F─âr─â echivoc ├«ns─â este ├«nmul┼úirea acestor manifest─âri de ni┼č─â ┼či tentativa, deocamdat─â timid─â, de a forma un fel de corp mai ├«nchegat, o mas─â critic─â care s─â contribuie la un reviriment. Marea problem─â este publicul. Exist─â mai multe ini┼úiative dec├«t public doritor s─â le absoarb─â. Exist─â ┼či opinia c─â publicul s-a degradat. Vina este aruncat─â ├«n curtea "sistemului educa┼úional", care ar fi neglijat, prin reforme succesive, celebra cultur─â general─â cu care se l─âudau rom├ónii. Dar asta este deja o alt─â tem─â...

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.