Nimic nu se pierde, totul se transformă

Publicat în Dilema Veche nr. 803 din 11-17 iulie 2019
Nimic nu se pierde, totul se transformă jpeg

Cînd am început să scriu în presă, ziarele și revistele se vindeau bine și se citea aproape orice. Pe lîngă presa mai mult sau mai puțin serioasă, era încă epoca de glorie a unor publicații precum Infractoarea mov sau a știrilor cu găini care nasc pui vii. Privind retrospectiv, îmi dau seama cît de avizi erau, în anii ’90, oamenii după informație și opinie de orice fel, un fenomen firesc de altfel după 40 de ani în care presa nu a însemnat altceva decît organul de propagandă al Partidului Comunist. Erau vremuri bune, cu redacții „vii“, unde ședințele de sumar nășteau polemici și întrebări legate de societate, cu jurnaliști activi, cu mult entuziasm și cu destul de multă onestitate. Meseria de jurnalist inspira respect, își avea prestigiul său, deși puteai să devii jurnalist din nimic, ingineri agronomi, profesori de liceu sau poeți treceau printr-o reconversie rapidă și se apucau să scrie la gazetă, apăreau publicații noi peste noapte, exista o efervescență a presei, existau și bani care s-o susțină. La fel ca mulți alții, nici eu n-am făcut o școală de jurnalism, am învățat din mers și de pe teren, am jonglat cu toate genurile, de la reportaj la anchetă. Pentru că Internetul era abia la început, documentarea pentru un articol putea să dureze și săptămîni întregi. Însă, tot odată cu Internetul, au început să se schimbe lucrurile, să „migreze“ în altă parte, conținutul de presă se putea genera practic de oriunde. A urmat criza economică din 2009 care (nu doar la noi) a fost o lovitură grea pentru presă, dar și pentru jurnalismul de calitate. Multe din redacțiile acelea „vii“ au sucombat, nu mai erau bani pentru reclame, dispăreau publicații sau se mutau online. Jurnaliștii nu mai aveau cu ce să-și plătească creditele la case, erau nevoiți să treacă din nou printr-o reconversie. Foarte puțini dintre foștii mei colegi de prin diferite redacții pe unde am lucrat mai au astăzi vreo treabă cu presa. S‑au reorientat către PR, publicitate, și-au făcut mici afaceri, unii s-au retras la țară și au investit în agricultură, alții au plecat din țară, și-au descoperit alte skills-uri, de pildă un amic a devenit un foarte bun bucătar la Dublin. Dacă astăzi m-ar întreba cineva dacă mă mai consider jurnalistă, întrebarea m‑ar pune pe gînduri. Aș răspunde că sînt doar un om care scrie la o gazetă. Jurnalismul a murit? Nu, doar a trecut prin multiple transformări și a devenit mult mai creativ decît cel „clasic“ de acum douăzeci de ani.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.
962 t 14 VArsene jpeg
Mîntuirea biogeografică jpeg
La dolce vita vs La deutsche vita
O recentă zicală germană evocă, plastic și concis, „relația” dintre Germania și Italia – țările care ilustrează îndeobște șablonul nord-sud la nivel european: „Italienii îi respectă pe nemți, dar nu-i iubesc; nemții îi iubesc pe italieni, dar nu-i respectă”.
Crédit Suisse Zermatt JPG
Calitatea ce-am poftit, dar și tihna ce-am tihnit
Elveția, spre exemplu, este pe primul loc în topul Numbeo, pe locul 5 în cel al US News și pe locul secund, la egalitate cu Irlanda, în indexul UNDP. Alți „suspecți de serviciu” sînt Islanda, Danemarca, Suedia, Olanda, Germania, Finlanda sau Norvegia.
Left Former Movie Theater Balkan Right Hotel Bulgaria (158046439) jpeg
Geografia relativă a bunăstării
Diferențele dintre un Nord bogat, în ultimele decenii asociat de cercetătorii științelor sociale capitalismului în expansiune, și un Sud sărac, aflat sub dominația totală (pernicioasă poate?) a celui dintîi, au intrat în limbajul profesional al reprezentanților științelor sociale.
p 10 sus jpg
Greierele sobru și furnica hedonistă, sau despre noul clivaj Nord/Sud
Autenticitatea nu presupune mari sacrificii, iar „societatea singularităților” se regăsește în noul Pămînt al Făgăduinței: diferită, dar nu brutală, accesibilă, dar nu mizeră, simplă, dar nu banală.
p 12 WC jpg
De-a lungul și de-a latul vieții
Percepem viața ca pe o datorie sau ca pe o plăcere? În ce domenii e datorie și în care e plăcere? Ce preț sîntem dispuși să plătim pentru a ne trăi viața în propriii termeni? Și cîți dintre noi au oare luxul alegerii?
p 13 sus jpg
„Incategorisibila” fericire
La urma urmei, așa cum o spunea Helliwell, „fericirea” este în bună măsură un produs de marketing, iar etichetele contează prea puțin. Iar adeseori, căutînd un lucru cu lumînarea, riscăm să uităm ceea ce căutam cu adevărat.
640px Beer optimator glass bottle jpg
Lumea văzută prin fundul sticlei: bere versus vin
Ne-am găsit voia bună în deprinderile culinaro-bahice strămoșești și am stabilit ca etaloane pentru calitatea vieții sarmalele, mititeii și pruna curată. Mai la nord sau mai la sud, gastronomic vorbind, lucrurile stau altfel.
640px Overzicht van de drukte op Mokum 700, Bestanddeelnr 928 0112 jpg
Cum măsurăm bunăstarea și de ce
Avem totuși un alt mod de a înțelege dezvoltarea și feluritele ei moduri de a contribui (sau nu) la o viață bună, împlinită, umană?

Adevarul.ro

vagner jpg
Un fost fotbalist din Liga I a făcut infarct pe teren la numai 33 de ani! E în stare gravă la spital
Fost jucător al Bistriței, FC Brașov, Concordia sau Petrolul, Alexandru Vagner, retras în 2018, plănuia să revină în fotbal, dorind să joace din iarnă la formația Inter Cristian, din Liga a 4-a.
anamaria ferentz jpeg
Anamaria Ferentz, întânire cu Iohannis la San Francisco
Într-un interviu acordat pentru Click!, celebra solistă Anamaria Ferentz a povestit cum a decurs întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis la San Francisco. „A fost o seară memorabilă”, a declarat aceasta.
bani curs valutar dolari jpg
Compania elvețiană Indosuez va plăti peste 720.000 de dolari pentru încălcarea sancțiunilor americane
Departamentul Trezoreriei SUA consideră că Indosuez, în special, a efectuat tranzacții cu dolari în numele a 17 clienți „care se aflau în jurisdicții care fac obiectul sancțiunilor”

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.