Nimic nou pe frontul de Est

Publicat în Dilema Veche nr. 311 din 28 ianuarie - 3 februarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

– doar nişte dilema... –

Dilemele generaţiei mele sînt foarte diferite de cele ale generaţiilor trecute şi cu siguranţă foarte diferite de cele pe care le vor avea copiii noştri. Dacă bunicii mei aveau de ales între a trăi în provincie sau la oraş, noi trebuie să alegem ţara. Ei au „ales“ o dată pentru noi. Noi vom alege cu adevărat pentru copiii noştri şi tot aşa...

Mobilitatea e deja un capital în sine – ne spun sociologii. Pentru unii tineri e dependentă de capitalul economic şi cultural al familiei din care provin, pentru alţii a devenit dependentă doar de cel cultural. Pentru că singura valoare ce permite mobilităţii să fie independentă de alte resurse e cea intelectuală. Tînărul român plecat la studii în „afară“ cunoaşte poate cel mai bine cum e să fii mobil de „mic“. Părinţii săi erau „mobili“ dacă făceau naveta de la Ploieşti la Bucureşti sau călătorind din Dobrogea în Oltenia. El, la 21 de ani, e „mobil“ şi „cosmopolit“. E rezultatul unei conjuncturi sociale fericite care îl face să spună cu lejeritate uimitoare: „La vară vin în ţară, dar nu stau mult pentru că plec în Oslo la o conferinţă, apoi la o şcoală de vară la Brugges şi din toamnă la Berlin, înapoi la şcoală“. Exemplar al pa-tologiei caracterizate prin „exces“, se deosebeşte de unii dintre colegii săi din generală care, neavînd „resurse“, devin indivizii caracterizaţi prin „lipsă“. Şi aşa devine mobilitatea un simptom al unei noi maladii discriminatorii.

Tînărul român de azi a trăit şi cîţiva ani cu lipsurile şi ororile comunismului, dar acum gustă opusul. Iar meniul lui s-a schimbat atît de brusc, încît corpul lui face cu greu faţă adaptării. Cu corpul se rezolvă, dar dilemele lui? Cea mai haioasă descriere a copilăriei mele şi a altor tineri din generaţia mea am găsit-o pe o reţea socială online. Ai copilărit în anii ’90 dacă ai colecţie de surprize de la gumă Turbo, îi făceai mamei tale semne de carte din hîrtie glase de 8 Martie, te uitai cu părinţii la Dallas şi Robingo, ai avut serbarea Abecedarului în clasa I. Un univers de lucruri mici şi sclipitoare, colorate artificial şi lipicioase, care au venit ca o pată de culoare peste un gri pe care nu l-am distins însă prea bine. Azi, toate „amintirile din Epoca de Aur“ stau înghesuite într-o valiză prăfuită, sus pe şifonier. În mod ciudat, trăim o nostalgie a unor timpuri pe care nici măcar nu le-am simţit din plin. Dar poate că tocmai diversitatea în toate (de la tipurile de pîine de pe raft la supermarket pînă la programele de masterat) şi libertatea de azi, puse faţă în faţă cu valiza cu amintiri, ne dau această iluzie.

După 1989, „acasă“ s-a schimbat decorul. Actorii sînt cam aceiaşi, dar poartă alte măşti. Unii dintre spectatorii mai tineri au ieşit „afară“ să se aerisească, să încerce şi un alt aer, într-o altă ţară, cu alte şcoli şi alt sistem de învăţămînt.

Mai pe scurt, mobilitatea ca şansă şi ororile în lanţ ale comunismului (care nu s-au oprit odată cu 1989) sînt doar doi dintre factorii care scot tinerii afară din ţară. Nu are rost să repet seria de avantaje pe care le poate avea un student la o universitate „de afară“. Pornind de la simpla posibilitate de fi independent financiar graţie unui job part-time, pînă la nenumăratele resurse academice la „un click distanţă“ şi de la cele mai recente reviste de cercetare pînă la burse de studiu şi şanse nenumărate de a întîlni şi asculta „live“ oameni pe care acasă îi puteai doar citi. Pentru toate acestea da, pot spune răspicat că e de rămas „aici“.

Completînd-o pe Corina Tarniţă, cîştigătoarea Premiului Studentul Anului în SUA oferit de Liga Studenţilor Români din Străinătate, care spunea că profesorul ei de la Harvard remarcase capacităţile studenţilor români în discursul activităţii sale academice, recent şi profesorul meu de antropologie mi-a spus: „Vous les roumains, vous travaillez bien. Et ça se voit ici...“. Şi tocmai asta mă face să mă gîndesc serios la miile de studenţi români care pot mai mult decît arată, care au nevoie doar de semne de circulaţie şi marcaje pentru a ajunge acolo unde inteligenţa este pusă în valoare – o bilă albă pentru România. La asta se adaugă recunoştinţa şi nevoia de a contribui cu ce pot şi cu ce ştiu la a reconstrui ceea ce nu le place.

A pleca din ţară pentru că nu ne place nu e o rezolvare, ci o urmă de laşitate. Pleci pentru că nu-ţi place, dar nici un vrei să schimbi ceva. Laşi totul pe umerii altor generaţii tinere care, la rîndul lor dezgustate, vor reacţiona la fel. A te întoarce sau nu acasă după studii e o decizie luată mai presus de orice calcul raţional. Cei curajoşi, cu spirit de aventură se întorc. Alţii aşteaptă să mai înveţe cîte ceva şi se întorc după ce au căpătat o legitimitate suficient de mare încît să-şi găsească un loc, cu o mai mare uşurinţă. Mai este şi o a treia categorie, a celor care nu se mai întorc decît la sărbători, să îşi vadă părinţii şi bunicii din capete de ţară, la rîndul lor mîndri de aşa nepoţi. Cît despre mine, sînt la graniţe încă...

Luminiţa-Anda Mandache este masterandă la Université Catholique de Louvain.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Delvine Relin Meringor Facebook jpg
masca de fata, foto shutterstock jpg
Fructul ce te scapă de riduri. E pline de compuși anti-îmbătrânire, precum antioxidanți și vitamina C
Dacă obiectivul tău este să scapi de riduri și totodată să ai o piele sănătoasă și radiantă, avem soluția potrivită pentru tine! Un fruct de pe piață te poate ajuta să-ți îndeplinești visul, fără să mai fii nevoit să aplici pe față chimicale sau alte substanțe nocive care pot irita pielea.
angajam
1 din 4 angajați români vrea să-și schimbe locul de muncă. Care sunt motivele
Un sfert dintre angajații români (26%) intenționează în mod serios schimbarea locului de muncă în următoarele 3 luni, potrivit unui studiu care evaluează reziliența și siguranța psihologică resimțite de angajații români în cadrul companiei pentru care lucrează.
zodii zodie horoscop istock jpg
Zodiile norocoase și protejate de Dumnezeu în iulie. Ies învingătoare din toate greutățile până la final de 2025
Luna iulie aduce o energie astrală specială, cu influențe divine pentru câteva zodii care par să fie în mod clar sub protecția destinului.
Mareșalul Gheorghi Jukov și generalul Ivan Konev, în timpul Bătăliei de la Kursk (© Wikimedia Commons)
G. K. Jukov despre Iosif Stalin și lipsa de pregătire a Armatei Roșii din iunie 1941
Ofensiva germană a început la 22 iunie 1941 și a reușit să dea rezultate deosebite, colosul sovietic având pierderi cumplite și tancurile cruciate au ajuns până la periferiile Moscovei și ale Leningradului.
Palaria Sarpelul  Foto Daniel Guță jpg
Adevăratele comori ale naturii din Munții Carpați: plante aromatice, fructe de pădure și ciuperci căutate vara
Pădurile și pajiștile din Munții Carpați păstrează resurse valoroase: numeroase specii de plante medicinale, fructe de pădure și ciuperci comestibile care pot fi culese în timpul verii.
Gem de prune  Sursa foto shutterstock 1810091662 jpg
Cea mai bună rețetă de magiun de prune. Ingredientul care o să-ți schimbe total ideea despre acest preparat
Magiunul de prune este una dintre cele mai vechi și mai iubite rețete românești, cu rădăcini adânci în cultura gastronomică a satului.
the cultivation of 5455003 1280 jpg
Ce fel de apă nu trebuie să folosești când uzi grădina. Îți poate strica întreaga recoltă
Pe timp de vară, când ploile sunt rare, grădina de legume are nevoie de atenție specială. Fără suficientă apă, plantele intră rapid în suferință, iar recolta poate fi compromisă. Astfel, udarea grădinii depinde de calitatea apei, frecvență și cantitate, pentru dezvoltarea sănătoasă a culturilor.
Vehicul militar Germania - armata - exercitii FOTO Profimedia
Germania angajează 11.000 de cadre militare până la sfârşitul anului 2025
Guvernul german va aloca fonduri pentru 11.000 de cadre militare suplimentare până la sfârşitul anului. Noile locuri de muncă vor fi în cadrul forţelor armate, aeriene, navale şi cibernetice.