Nimeni nu scap─â de comodificare

Alexandru BR─éTIANU
Publicat în Dilema Veche nr. 571 din 22-28 ianuarie 2015
Nimeni nu scap─â de comodificare jpeg

De la muzica punk ├«ncoace, ideea de DIY este legat─â de o lips─â (de mijloace sau de expresivitate ÔÇô vezi celebrele power chords folosite ├«n epoc─â), cuplat─â cu un refuz asumat de a o lua pe c─âile b─ât─âtorite ale consumerismului. Ca ┼či cum artistul muzician ar spune lumii: ÔÇ×OK, nu am bani s─â ├«mi iau cele mai tari scule, nici s─â repet ├«n cele mai dotate s─âli de repeti┼úie. Nu am nici un fel de acces la marile studiouri de ├«nregistr─âri. Dar ┼čtii ceva, nici nu am chef s─â o fac. Am ceva de spus lumii ┼či o voi face a┼ča cum cred eu, f─âr─â s─â depind de corpora┼úii ┼či f─âr─â s─â ├«mi limitez libertatea artistic─â. So, fuck music industry! IÔÇÖm gonna Do It by Myself!ÔÇť Trivial era ┼či este discursul oric─ârui pu┼čti care vrea s─â plece de acas─â ┼či s─â o rup─â cu dependen┼úa de p─ârin┼úi ┼či de resursele puse la dispozi┼úie de ace┼čtia, ridicat la scar─â de etic─â social─â extins─â.

Asta se ├«nt├«mpla prin anii ÔÇÖ70, iar trupele de atunci, ca ┼či cele care le-au urmat, au g─âsit o modalitate de a produce, promova (prin marketing adesea manual) muzica ┼či existen┼úa lor. Partea cu produc┼úia a fost facilitat─â de un mic detaliu tehnologic, pe numele lui casette recorder, cel care a f─âcut posibil─â multiplicarea casetelor demo ┼či ulterior proliferarea unei ├«ntregi culturi a casetei (tape culture), parte din aceea┼či mare familie a culturii DIY. Tehnologia accesibil─â democratic ca ranforsare a unei lipse (de mijloace) ┼či inventivitatea ca ├«nlocuitor al expertizei (muzicale), iat─â deci alfa & omega ce caracterizeaz─â DIY originar. Lipsa sus┼úinut─â ┼či argumentat─â (verbalizat sau nu) ┼či atitudinea de opozi┼úie/alternativ─â fa┼ú─â de fluxurile de produc┼úie ┼či consum corporatiste s├«nt cele dou─â fire ro┼čii care leag─â orice abordare tip DIY ├«n muzic─â.

E de observat ├«ns─â c─â nu toat─â muzica se preteaz─â la o abordare DIY. E greu s─â faci (dac─â nu e┼čti John Cage) muzic─â simfonic─â/academic─â DIY, dup─â cum e greu s─â faci manele DIY. ├Äl vede┼úi pe Salam sau instrumenti┼čti de gen bricol├«nd obscure device-uri de muzic─â electronic─â ┼či ├«ncerc├«nd diverse tehnici ne├«ncercate? Nu, pentru c─â, ├«n cazul lor, avem ┼či mijloace, avem ┼či expertiz─â muzical─â. La fel, ├«n muzica pop comercial─â, chiar dac─â exist─â un pop indie vandabil ┼či difuzabil, exist─â rar pop DIY, tocmai pentru c─â acest gen (ca ┼či manelele) este supus unor coduri stricte. Le spargi, nu mai e┼čti nici popist, nici manelist. ┼×i nu mai apari la radio. Se aplic─â pentru folk, folclor, jazz ┼č.a.m.d.

Numai c─â lucrurile s-au schimbat chiar ├«n democratizarea mijloacelor de produc┼úie, odat─â cu apari┼úia altor detalii tehnologice numite sunet digital ┼či Internet. Ast─âzi, este posibil, pentru o trup─â rock cu buget redus, s─â-┼či ├«nregistreze, mixeze, difuzeze ┼či comercializeze muzica doar cu ajutorul unui calculator ┼či al c├«torva conturi pe re┼úele sociale. Cumva, DIY ├«n sensul reproducerii cu mijloace proprii a fluxurilor de produc┼úie ┼či consum s-a banalizat. DIY a devenit ┼či este de mult parte a culturii de consum, printr-o muta┼úie mai mult dec├«t notabil─â: industria muzical─â a ajuns s─â fie interesat─â de experimente de acest gen, pentru c─â exist─â un precedent, un public, o cerere ┼či o pia┼ú─â. Artistul ├«┼či compune ┼či difuzeaz─â muzica pe canalele alternative folosite ast─âzi (alternative la radio ┼či posturile muzicale), intr─â ├«n radarul caselor de discuri gigant ┼či e preluat. Iar de acolo nu mai vorbim de DIY.

La fel, industria entertainment de ni┼č─â (a festivalurilor sau a cluburilor alternative) v├«neaz─â de-a dreptul astfel de produc┼úii. Iar festivalurile de muzic─â s├«nt, de cele mai multe ori, sponsorizate de diverse corpora┼úii care-┼či plaseaz─â produsele: de la bere, la sucuri, ┼úig─âri ┼či b─âuturi energizante. Exist─â ┼či ├«n Rom├ónia, ┼či ├«n afara ei, evenimente muzicale (├«n special ├«n zona muzicii electronice alternative ┼či de club) care s├«nt construite strict pe bugete de marketing de corpora┼úie. Acestea selecteaz─â muzicieni emergen┼úi, ├«i promoveaz─â, ├«i expun (f─âr─â a se implica ├«n partea de contracte cu case de discuri) ┼či ├«ntre┼úin astfel apetitul pentru succes al colegilor de genera┼úie care-┼či caut─â identitatea muzical─â, pierdu┼úi printre miile de promisiuni ale unor instrumente f─âcute pentru promisiuni. La r├«ndul lor, arti┼čtii emergen┼úi ┼či chiar cei consacra┼úi caut─â ├«n continuu mijloace de a-┼či ├«mbun─ât─â┼úi spectacolul oferit. Aceasta pentru c─â muzica electronic─â a avut o lung─â perioad─â ├«n care publicul vedea pe scen─â un om d├«nd din cap ├«n fa┼úa unui calculator. Astfel, colective independente sau comisionate se ocup─â de partea vizual─â a reprezent─ârii artistice care merge de la simple proiec┼úii la adev─ârate desf─â┼čur─âri de tehnologie A/V. E un feedback loop.

Studiouri, festivaluri, cluburi

Companiile care creeaz─â instrumente muzicale (Roland, Yamaha, Korg ┼č.a.) au ├«nceput s─â produc─â ┼či s─â diversifice gama de gadgeturi muzicale care s─â serveasc─â scopului ┼či c─âut─ârilor unei uria┼če pie┼úe de desfacere pentru ace┼čti home musician ┼či produc─âtori de dormitor (bedroom producer). Dezvoltatorii de software de muzic─â creeaz─â emula┼úii ale tuturor instrumentelor ┼či efectelor posibile, ├«ntre care se pot face combina┼úii infinite. Un calculator de ast─âzi ├«nlocuie┼čte aparent un studio cu consol─â de ├«nregistrare, efecte, ┼či instrumente, ┼či sintetizatoare, iar r├«urile de videoclipuri de pe net ├«nlocuiesc aparent ceea ce alt─âdat─â era domeniul profesional secret al unei mici bresle de ingineri de studio. Aparent ÔÇô pentru c─â un album care sun─â bine trebuie s─â fie produs profesional ├«ntr-un studio dotat cu echipamente scumpe. Exist─â chiar ┼čcoli online specializate ├«n produc┼úie muzical─â ┼či care s├«nt dedicate unui singur software, pentru care se ofer─â dup─â absolvire titlul de certified trainer. Po┼úi ├«nv─â┼úa cum s─â faci muzic─â ├«n orice stil de muzic─â (electronic─â) vrei. A┼ča c─â cea mai mare provocare pentru un muzician ÔÇ×de cas─âÔÇť care se ocup─â cu acest gen e s─â ├«┼či selecteze ┼či produc─â show-ul ÔÇ×liveÔÇť cu doar c├«teva instrumente existente sau inventate, ┼či care s─â-i aduc─â un sunet propriu ┼či inconfundabil. Sau s─â se deghizeze, s─â se vopseasc─â, s─â poarte m─â┼čti etc. Aici intervine partea lui de DIY.

Pentru c─â, ├«n economia Pirate Bay, muzica nu se mai vinde, iar festivalurile, oric├«t ne-am dori, s├«nt sezoniere, singurul loc care poate aduce pentru un artist DIY un venit constant este clubul. A┼ča c─â toate eforturile se concentreaz─â ├«n direc┼úia adapt─ârii la tipul de sunet care se consum─â ├«n loca┼úia respectiv─â. E ┼či motivul pentru care se face, de fapt, pu┼úin─â muzic─â (organizat, cu lansare constant─â de albume), la ce infla┼úie de mijloace de produc┼úie ┼či cunoa┼čtere exist─â. Schema func┼úioneaz─â ast─âzi nu ├«n sensul lans─ârii unui album sau EP, ci ├«n sensul men┼úinerii interesului publicului pentru a primi invita┼úii la diverse concerte/evenimente etc.

Toate cele de mai sus se aplic─â ┼či ├«n Rom├ónia, unde, ├«n domeniul muzicii (├«n special a celei electronice ÔÇô despre care scriu ┼či pe care o cunosc mai ├«ndeaproape), nu cunosc multe cazuri de muzicieni DIY consacra┼úi care s─â fi ajuns la un fel de recunoa┼čtere public─â intern─â c├«t de mic─â. ┼×tiu mul┼úi care ┼či-au propus s─â g─âseasc─â o pia┼ú─â de desfacere interna┼úional─â pentru muzica pe care o produc (iar aici Internetul ├«┼či arat─â toat─â puterea). Ace┼čtia au reu┼čit chiar mai mult dec├«t au avut ├«n inten┼úie, ├«n sensul c─â au ├«nfiin┼úat case de discuri proprii (care nu s├«nt chiar toate de discuri ÔÇô albumele fiind exclusiv digitale, de┼či ast─âzi, cu pu┼úini bani, po┼úi s─â faci o ├«n┼úelegere cu un record label pentru un tiraj limitat de 100-1000 buc─â┼úi viniluri) sau colaboreaz─â cu case de discuri pentru a scoate compila┼úii sau albume pe vinil (vinilul e noul feti┼č al consumatorului rafinat de muzic─â/produc─âtorului de ni┼č─â; deci, dac─â nu ┼čtia┼úi, pune┼úi m├«na pe vinil). Se scrie despre ei ├«n diverse publica┼úii online de specialitate ┼či, cu pu┼úine excep┼úii, fac muzic─â func┼úional─â, de consum dedicat, ├«n special pentru stabilimente muzicale diverse. Muzic─â ce poate fi mixat─â/amestecat─â cu alte muzici. Apar la festivaluri sau evenimente sponorizate de diverse beri, t─ârii, ┼úig─âri ┼či alte b─âuturi.

Deci au reu┼čit s─â se integreze ├«n ni┼čte fluxuri de produc┼úie consum postcapitaliste, ceea ce, ├«n ziua de azi, trebuie s─â recunoa┼čtem, c─â e o performan┼ú─â. Dar au pierdut tot ce ├«nseamn─â etica anticonsumerist─â DIY. ┼×i nu e de mirare, societatea de consum a reu┼čit s─â produc─â indivizi care-┼či doresc cel mai mult s─â se integreze, nu s─â stea pe margine.

Mai cunosc ┼či c├«teva p─âs─âri rare care se sus┼úin financiar prin participarea ├«n acela┼či flux descris mai sus, dar care produc o muzic─â ├«n cel mai autentic mod DIY cu putin┼ú─â, ┼či pentru care nu cunosc un context public de ascultare. Pur ┼či simplu, nu ┼čtiu cine, cum, c├«nd ┼či unde ar consuma astfel de muzic─â, care e f─âcut─â de dragul sunetelor produse de instrumente, atunci c├«nd instrumentele nu s├«nt c├«ntate (sic!) ├«n modul ├«n care au fost g├«ndite s─â fie c├«ntate. Dar despre ei nu pot vorbi, fiindc─â a┼č ├«nc─âlca un pact ┼či a┼č risipi bruma de DIY care a r─âmas pe corola ofilit─â de minuni a lumii muzicale ├«n care tr─âiesc. V─â las s─â-i descoperi┼úi singuri, dac─â pa┼čii v─â poart─â spre acest tip de cultur─â. Dac─â nu, se poate tr─âi foarte bine ┼či f─âr─â. S─â ne g├«ndim o clip─â c─â evergreen-urile pe care le ascult─âm de vreo 60-70 de ani ├«ncoace (├«n cadrul diverselor rituri de trecere ├«n care se re├«ncheag─â ┼či se reproduc leg─âturile sociale dintre genera┼úii) ┼či la care se tot adaug─â, an de an, altele ┼či altele, au fost ┼či s├«nt produc┼úii realizate f─âr─â nici un fel de etic─â DIY. Fiindc─â ├«n DIY e ascuns un for yourself, pe care societatea de consum ├«l scuip─â de fiecare dat─â c├«nd are ocazia, ca pe un agent nociv.

Alex Br─âtianu scrie pe boingbumchak.blogspot.ro.

Foto: Dan Perjovschi

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.