Nicu Popescu - fost consilier, actual expert

Publicat în Dilema Veche nr. 423 din 22-28 martie 2012
Nicu Popescu   fost consilier, actual expert jpeg

Nicu Popescu lucrează la European Council on Foreign Relations (ECFR), provine din Republica Moldova şi este cunoscut acolo, iar legăturile sale cu România sînt mai degrabă precare. Este unul dintre cei mai apreciaţi experţi, la nivel european, în Rusia şi spaţiul estic. După 2009, a lucrat timp de un an în guvernul de la Chişinău, fiind consilier al premierului Vlad Filat. Vede intrarea sa în guvern ca o urmare a ceea ce începuse deja să facă în relaţia Republica Moldova – UE. A luat un an sabatic de la ECFR, a dat Londra pe Chişinău şi iată-l deci întors acasă. Mari surprize nu a avut, deşi se aştepta ca instituţiile să fie ceva mai funcţionale decît le-a găsit. Viaţa unui consilier, mai ales în domeniul extern, poate fi simplă sau complicată. Complicată ţi-o faci singur, dacă vrei să laşi ceva în urmă. „Timpul cel mai mult îl investeşti nu atît în realizarea unor lucruri, cît în gestionarea unor procese, adică întîlniri, discursuri, summit-uri.“ Poţi pur şi simplu să te pierzi în protocol, e solicitant, mai ales în plină ofensivă a guvernului moldovean de a negocia cu UE pe mai multe nivele. Popescu avea contacte la nivel european, cum puţini din Republica Moldova aveau, şi avea viziune şi exemple din alte ţări din vecinătatea UE, cum puţini din Europa aveau. Deci, gestionarea procesului l-a solicitat. Totuşi, a avut cîteva ambiţii personale. Sau proiecte, mai bine spus. „E foarte uşor să te laşi dus de val, să fii consumat de aceste procese, să le savurezi sau nu, dar trebuie să ai voinţă personală pentru nişte obiective. Depinde de tine cît de disciplinat eşti şi dacă ai viziunea necesară ca, pe lîngă aceste procese, să faci şi altceva.“

Ce altceva? Şi-a făcut o listă. Chestii care îl enervau cînd era simplu cetăţean sau chestii pe care le-a văzut în alte ţări şi ar fi mers şi în Republica Moldova. De pildă, spaţiul aerian al Republicii Moldova trebuie deschis către companiile aeriene low cost. Sau cum ar fi dacă suprafaţa RM ar fi acoperită integral cu Internet wireless? A văzut asta în Macedonia, un proiect cu bani americani – asiguri acces ieftin la Internet, acces mai uşor la informaţii, la lume. A propus chestia asta într-un paper, cu doi ani înainte de a veni la guvern, ca o recomandare concretă prin care UE îi putea ajuta pe oamenii din Moldova. Sau cum ar fi ca UE să trimită nişte consilieri care să stea pe lîngă miniştrii moldoveni şi să le arate ce ar trebui să facă pentru a pregăti reformele? Aşa ceva văzuse cînd a mers în Armenia. Acolo nu funcţiona, nu exista voinţă politică, dar poate în Moldova... Sau cum ar fi...

Mai bine să trecem la ce a reuşit să facă. Nu a fost uşor. Instabilitatea politică de la Chişinău, permanenta senzaţie că „trebuie să guvernezi ca şi cum ar fi ultima zi“. Iar ideile sale intrau în conflict cu ale altora de prin ministere. Ministerul Transporturilor dorea să protejeze compania Air Moldova împotriva liberalizării pieţei. S-au pierdut luni bune cu opoziţia ministerului, au trebuit să preia chestiunea la nivel de premier. Dar e aproape gata, acordul cu UE urmează a fi semnat în mai, low cost-urile vor veni în Republica Moldova. Ideea cu consilierii europeni s-a aplicat – se numesc EU high level advisers – consilieri de rang înalt de la UE. Filat a solicitat Comisiei Europene, cei de acolo au fost de acord. Plătiţi de UE, la început au fost opt, apoi s-a propus extinderea programului, acum sînt 14. Urmele se văd cînd fac interviuri prin instituţiile din RM – polonezul de la Centrul Anticorupţie tocmai a făcut strategia anticorupţie a ţării, românul (din România adică) de la Ministerul de Interne propune diverse reforme.

Ce nu a reuşit? Nu a reuşit să demareze restructurarea poliţiei rutiere. Ar fi vrut să-i doteze cu camere video, să nu mai ia şpagă. Nu s-a putut. A mai încercat să creeze un fond special de salarizare – ştie oameni buni din afară care s-ar întoarce să lucreze în instituţii, dar nu pe banii ăia. Ar fi dorit să asigure salarii de 500-600 de euro pentru un grup restrîns de funcţionari. Nu s-a putut din punct de vedere politic, salariile erau îngheţate, pensiile la fel, din cauza crizei, proiectul său a fost prea delicat. Ideea de Internet wireless în toată RM a pus-o pe tapet, dar experţii i-au zis că nu mai are rost, cu schimbarea tehnologică accesul a devenit oricum uşor şi ieftin.

Regretă? Nu, nici pe departe. A fost protejat, consilier fiind a stat în planul doi, deci nu a intrat în vizorul criticilor. Ar mai fi stat, dar probleme de familie l-au chemat înapoi la Londra. Crede că doi-trei ani e perioada maximă în care ar trebui să intri într-un asemenea job. „Eşti atît de integrat în mecanismul ăsta birocratic, încît nu prea mai ai timp să citeşti, să studiezi. Multe dintre ideile alea îmi veneau înainte pentru că eram implicat în alte ţări, mergeam, studiam, găseam exemple bune. Cînd eram la guvern, nu mai aveam timp să mă uit la ce fac alte ţări. Eu ca think-tanker aveam timp să văd ce fac alţii sau ce face UE faţă de alţii, de pildă să observ că Marocul şi Tunisia aveau liberalizarea spaţiului aerian. Cînd eşti în interiorul guvernului, practic nu mai ai timp de aşa ceva.“

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

banner Iulia Albu
Iulia Albu, mesaj pentru toți romanii în preajma sărbătorilor de iarnă: „Anul acesta, de Crăciun...”
Sărbătorile de Crăciun sunt un prilej fantastic pentru majoritatea românilor de a se reuni cu familia și persoanele dragi. Cu doar câteva zile înainte, Iulia Albu vine în atenția oamenilor cu sfaturi prețioase. Despre ce este vorba, aflați din rândurile de mai jos.
Scena  mortii lui decebal Eikipedia common jpg
Ranisstorum, ultimul refugiu al regelui Decebal. Unde se afla locul plin de secrete, considerat un oraș sfânt al dacilor
După descoperirea în 1965 a unui monument funerar care oferea informații despre sfârșitul lui Decebal, înfrânt de romani, oamenii de știință au căutat noi indicii despre locul misterios numit Ranisstorum, de numele căruia se leagă moartea regelui dac.
Costică Prisecaru, în lesă cu Emilia Bejan. Captură YouTube
comisia europeana
Bugetul UE: Cine plătește și cine câștigă cel mai mult. Cum stă România
În bugetul UE, națiunile mai bogate din vestul și nordul Europei servesc în principal drept contributori neți, în timp ce membrii Europei Centrale și de Est sunt principalii beneficiari.
Biserica Sf  Nicolae din Demre Antalya Turcia și sarcofagul Sfântului Nicolae Colaj Anadolu Getty Images
Mormântul Sfântului Nicolae, care a inspirat povestea „Moș Crăciun”, descoperit sub o biserică din Turcia
În 2022, arheologii au început săpăturile sub o biserică din sudul Turciei, bănuind că acolo ar putea fi mormântul Sfântului Nicolae. Recent, eforturile lor au scos la lumină un sarcofag de calcar, despre care se crede că a adăpostit rămășițele episcopului ce a inspirat legenda lui Moș Crăciun.
image png
„Am aflat că soția mea a avut cândva o relație cu bărbatul care este acum iubitul mamei ei” - reacția bărbatului când l-a întâlnit pe fostul iubit al soției sale
Faptul că soția sa s-a iubit în trecut cu un bărbat care în prezent este iubitul mamei ei a creat o mare frustrare pentru un bărbat în vârstă de 35 de ani. Cum a reacționat când a aflat și de ce anume se teme?
dacii jpg
Originea dacilor este diferită de ceea ce învățăm la școală. O serie de ipoteze arată că erau mai degrabă celto-daci decât geto-daci
Originea etnică a dacilor rămâne și astăzi un mister. Tot mai mulți specialiști spun că geții și dacii erau, de fapt, popoare diferite, cel mult cu un fond comun. Dacii sunt atestați mult mai târziu decât geții și, în plus, ar fi rezultatul unui conglomerat tribal și etnic .
Priveliștile spectaculoase de pe pârtiile Transalpina Voineasa Foto Domeniul Schiabil Transalpina-Voineasa
Cel mai spectaculos domeniu schiabil din țară: pârtii deschise zilnic, înainte de Poiana Brașov. Surpriza sezonului
Domeniul Schiabil Transalpina-Voineasa, din județul Vâlcea, și-a deschis oficial porțile pentru un nou sezon, atrăgând pasionații de aventură pe zăpadă din toate colțurile țării. Cu pârtii deschise încă din 30 noiembrie 2024, acest paradis al sporturilor de iarnă promite experiențe de neuitat.
shutterstock 2367557395 jpg
De ce fierbe luna lui Jupiter. Noi observații ale NASA deslușește un mister vechi de 45 de ani
Nava spațială Juno a NASA a făcut noi descoperiri despre luna de foc a planeti Jupiter, Io, cel mai activ vulcanic corp din sistemul nostru solar, rezolvând o problemă ce intrigă de multă vreme oamenii de știință, relatează CNN.