ÔÇ×Niciodat─â prea b─âtr├«ni s─â facem pace cu familiile noastreÔÇŁ - interviu cu psihiatrul Vlad STROESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 866 din 12 - 18 noiembrie 2020
ÔÇ×Niciodat─â prea b─âtr├«ni s─â facem pace cu familiile noastreÔÇŁ   interviu cu psihiatrul Vlad STROESCU jpeg

Nu am mul╚Ťi oameni ├«n jurul meu care s─â aib─â rela╚Ťii de familie line. ╚śi m─â g├«ndesc, ├«n primul r├«nd, la cele dintre copii ╚Öi p─ârin╚Ťi. C├«t de mult ne urm─âresc ╚Öi p├«n─â unde aceste leg─âturi emo╚Ťionale nea╚Öezate?

Nu au cum s─â fie line. Pentru c─â familia, prin defini╚Ťie dac─â vre╚Ťi, e f─âcut─â din oameni care au voie s─â te vad─â a╚Öa cum ceilal╚Ťi nu te v─âd, ╚Öi c├«nd folosesc verbul ÔÇ×a vedeaÔÇŁ, m─â refer la adev─ârata vedere, cea care ├«╚Öi str─âpunge ╚Öi ├«╚Öi schimb─â obiectul, nu doar la privirea obiectiv─â sau cinematografic─â. Omul e f─âcut din straturi, un strat social-politicos, un strat mai relaxat, al prieteniei, unul mai intim, al familiei, unul al copilului din noi, unul secret, doar al nostru, ╚Öi c├«te ╚Öi mai c├«te. S├«ntem precum Co╚Öcei f─âr─â de moarte, din pove╚Ötile ruse╚Öti, ne-am ascuns inima bine, ca s─â nu ne fie r─ânit─â, dar unii oameni se apropie mai mult de locul ei secret. Toate aceste m─â╚Öti stratificate ale omului (c─â tot ne e team─â de m─â╚Öti ast─âzi, de parc─â am fi fost vreodat─â f─âr─â ele) s├«nt permeate ╚Öi organizate de trei lucruri: frica, dragostea ╚Öi oglinda. E o oglind─â ├«n─âuntrul nostru, alc─âtuit─â din neuroni, cu care ├«i reflect─âm pe cei din jur ╚Öi cre╚Ötem ├«n noi imagini ale acestora, unele foarte vii ╚Öi autonome, care r─âm├«n cu noi, o vreme. P─ârin╚Ťii, dintre to╚Ťi, au privilegiul cople╚Öitor de a ne ÔÇ×vedeaÔÇŁ ╚Öi influen╚Ťa, la ├«nceput, ├«n straturile noastre cele mai ad├«nci. Mai t├«rziu, putem s─â ne construim propria noastr─â cetate, ├«n care p─ârin╚Ťii ├«ns─â vor fi mereu musafiri aparte, cu drept de liber─â circula╚Ťie: chiar dac─â am vrea cu orice pre╚Ť s─â-i ╚Ťinem afar─â (ceea ce, ├«n sine, nu e semn bun), vor r─âm├«ne ├«n─âuntru imaginile lor, care vor fi cele mai vii ╚Öi mai vocale personaje din toate cele care ne populeaz─â lumea interioar─â.

Sîntem vreodată prea tineri sau prea bătrîni să le rezolvăm?

Prea tineri, poate. Un copil poate fi mult prea vulnerabil ├«n fa╚Ťa p─ârin╚Ťilor. ╚śi s─â depind─â ├«n totalitate de ajutorul altora. S─â ne g├«ndim o clip─â la cazurile extreme, de p─ârin╚Ťi abuzivi, sau ei ├«n╚Öi╚Öi bolnavi ╚Öi incapabili s─â-╚Öi ├«ngrijeasc─â copiii. Uneori, al╚Ťi membri ai familiei, bunicii, de exemplu, mai preiau din sarcini, dar uneori ╚Öi ei s├«nt dep─â╚Öi╚Ťi. Bunicii nu ar trebui s─â fie p─ârin╚Ťi. ├Än fine, pentru stat, care pretinde c─â ocrote╚Öte familia, al nostru las─â familiile complet singure ├«n cele mai negre clipe. De asta, ├«ntr-un fel, e bine s─â construim familii puternice, cu bunici, m─âtu╚Öi, veri, prieteni apropia╚Ťi. Unui copil ├«i prinde bine s─â aib─â c├«t mai multe rela╚Ťii s─ân─âtoase de ata╚Öament. Dar ├«n zilele noastre, familiile s├«nt cel mai adesea doar nucleare. O familie nuclear─â poate fi fericit─â, dar, c├«nd ceva nu merge bine, c├«nd unul dintre p─ârin╚Ťi (sau singurul, dup─â caz) devine o figur─â a fricii sau a neputin╚Ťei, singur─âtatea devine dintr-o dat─â enorm─â, strig─âtoare la cer, ╚Öi e doar cerul s─â o aud─â.

Dar nu s├«ntem niciodat─â prea b─âtr├«ni s─â facem pace cu familiile noastre. Sau s─â ne rupem de ele, dac─â altfel nu se poate. P─ârin╚Ťii no╚Ötri r─âm├«n cu noi ve╚Önic, dac─â nu ├«n form─â fizic─â, ├«n forma personajelor interioare autonome. Asta poate fi un lucru minunat, pentru c─â ├«nseamn─â c─â nu e niciodat─â prea t├«rziu s─â vorbim cu ei ╚Öi s─â ├«n╚Ťelegem ├«n ce m─âsur─â am devenit p─ârin╚Ťii no╚Ötri, le-am retr─âit traumele ╚Öi visele.

Problema cu familiile, ├«n rela╚Ťiile lor complicate, de cuplu, de rudenie, e c─â s├«nt lumi aparte. Planete mai mult sau mai pu╚Ťin ├«n deriv─â. Am ├«nt├«lnit adesea oameni care, dac─â ├«n afara familiilor lor p─âreau relativ obi╚Önui╚Ťi ╚Öi adapta╚Ťi, ├«n─âuntrul lor se comportau cvasi-delirant. Familiile ├«╚Öi stabiliesc propriile legi ╚Öi trebuie s─â avem grij─â ca ele s─â fie bune de la ├«nceput, pentru c─â e foarte greu s─â le mai ├«ncalci sau s─â te dezbari de ele.     

Poate fi ÔÇ×r─âzboiulÔÇŁ emo╚Ťional un fel de combustie sau un ╚Ťap isp─â╚Öitor pentru ne├«mplinirile ╚Öi nea╚Öez─ârile din vie╚Ťile noastre?

Familia e un locul unde ne sim╚Ťim acas─â, confortabil. Din p─âcate, a╚Öa cum ne scoatem hainele ÔÇ×buneÔÇŁ ╚Öi st─âm ├«ntr-unele mai pu╚Ťin prezentabile, tot a╚Öa unii oameni renun╚Ť─â la fr├«nele care ├«i fac s─â par─â onorabili ╚Öi echilibra╚Ťi c├«nd s├«nt ├«n afara casei. Pe scurt, d─âm cel mai u╚Öor ├«n oamenii cu care ne sim╚Ťim confortabil, ├«n cei dragi. Uneori d─âm ├«n ei de╚Öi vina e a noastr─â, sau a ╚Öefului, sau a vie╚Ťii nedrepte. ├Ämi pare r─âu c─â spun asta, dar familia e un tampon pentru un enorm rezervor de agresivitate care altfel ar r─âbufni pe strad─â. B─ânuiesc c─â societatea, ├«n inteligen╚Ťa ei embrionar─â ╚Öi instinctiv─â, ╚Ötie asta ╚Öi alieneaz─â familia, ├«i pune pere╚Ťi, intervine cu greu acolo unde ar fi nevoie urgent─â s─â intervin─â ╚Öi s─â scoat─â la lumin─â ceva r─âu.

C├«t de mult conteaz─â c─â s├«ntem, mul╚Ťi dintre noi, copiii unor p─ârin╚Ťi care ╚Öi-au tr─âit o bun─â bucat─â de timp ├«n comunism?

Conteaz─â enorm. Am descoperit, ├«n practica mea, c├«t de mare a fost trauma vie╚Ťii ├«n comunism ╚Öi c├«t de pu╚Ťin ne d─âm ├«nc─â seama de asta. S├«nt studii care spun c─â trauma se transmite transgenera╚Ťional chiar ╚Öi genetic, ne afecteaz─â codul ADN, dar chiar dac─â nu ar fi stat a╚Öa lucrurile, copiii ├«nva╚Ť─â de la p─ârin╚Ťi cum s─â se poarte ├«ntr-o lume ostil─â. ├Änv─â╚Ť─âm de mici, automat, cu sistemul limbic ╚Öi amigdala, iar lec╚Ťiile astea nu se uit─â niciodat─â. S─â ne g├«ndim pu╚Ťin ce lec╚Ťii ne-a ├«nv─â╚Ťat comunismul, pe c├«nd eram mici: s─â ne fie fric─â, s─â nu avem ├«ncredere ├«n nimeni, s─â ╚Ötim c─â spa╚Ťiul public nu ne apar╚Ťine, s─â t─âcem, s─â ne supunem ╚Öi s─â ur├«m, s─â p─âstr─âm aparen╚Ťele cu orice pre╚Ť, s─â nu ne g├«ndim la viitor, ╚Öi lista e lung─â. Totu╚Öi, unii dintre noi au fost noroco╚Öi ╚Öi au avut p─ârin╚Ťi rezilien╚Ťi, ╚Öi au putut ├«nv─â╚Ťa ╚Öi rezilen╚Ťa. Pentru p─ârin╚Ťii mei, o evadare din ├«ntuneric a fost limba francez─â. Erau ╚Öi s├«nt francofili, aveau acces la o bibliotec─â ├«ntreag─â de literatur─â ├«n limba francez─â, ╚Öi eu am ├«nv─â╚Ťat franceza c├«nd eram foarte mic. Pentru mine, limba francez─â a fost un element de rezilien╚Ť─â, ╚Öi cred c─â m-am f─âcut psihiatru tot ca rezilien╚Ť─â. Pentru al╚Ťii, s├«nt convins c─â au fost multe alte lucuri. ╚śi pentru toat─â lumea, pove╚Ötile au fost ╚Öi s├«nt o redut─â a rezisten╚Ťei. Dac─â ne-am g├«ndi mai des ce pove╚Öti avem, dac─â ne-am ├«ntreba mai des p─ârin╚Ťii despre pove╚Ötile lor, ne-am face bine mai repede.

Cînd încerci să repari greșelile trecutului, de unde începi?

Cred c─â de la poveste. C├«nd tr─âim ├«n prezent, vedem lucrurile ca prin cea╚Ť─â ╚Öi nu ╚Ötim prea bine care ne s├«nt resorturile, de ce izbucnim ├«n pl├«ns din senin sau de ce suport─âm ceva ce e de nesuportat. ├Än realitate, exist─â ├«ntotdeauna o poveste cu cap ╚Öi coad─â, chiar dac─â povestea aia e un labirint. Trebuie s─â facem lumin─â ├«n propria poveste. Dar asta e greu de unul singur. De asta exist─â psihoterapie, al c─ârei principiu, indiferent de ╚Öcoal─â sau dogm─â, e simplu: un loc ╚Öi un timp sigure, un om ├«n care po╚Ťi avea ├«ncredere s─â-i spui orice, f─âr─â s─â fii judecat, o privire din afar─â, neintoxicat─â de emo╚Ťii ╚Öi resentimente, o oglind─â curat─â.

Ce fel de conștientizare trebuie să ai ca să faci pace cu trecutul de familie?

Con╚Ötientizarea propriei inocen╚Ťe. ╚śi abia apoi a propriei responsabilit─â╚Ťi. Eu am avut p─ârin╚Ťi buni, dar o ├«nv─â╚Ť─âtoare de o remarcabil─â asprime, care nu se temea de pedepse corporale ╚Öi de umilire ├«n public ca metode educative. Eram deja om mare c├«nd m-a lovit revela╚Ťia simpl─â c─â eram doar un copil ╚Öi c─â nu meritam s─â fiu intimidat ╚Öi umilit ├«n felul ─âla. P├«n─â atunci, ÔÇ×internalizasemÔÇŁ ideea c─â e ceva stricat la mine. ├Ämi dau seama acum ╚Öi de realitatea complicat─â a acelor vremuri, de c├«t de mult se temea, probabil, acea ├«nv─â╚Ť─âtoare, care avea ├«n clas─â copii de oameni importan╚Ťi ai sistemului comunist, dar ╚Öi copii romi s─âraci ╚Öi f─âr─â viitor, ╚Öi copii ÔÇ×mijlociiÔÇŁ, neimportan╚Ťi, ca mine. M-am dezvinov─â╚Ťit pe mine, ╚Öi am dezvinov─â╚Ťit apoi toat─â acea lume cam patologic─â, pentru c─â trecutul nu mai poate face nimic pentru viitorul meu.   

Unele dintre marile gre╚Öeli emo╚Ťionale s├«nt f─âcute cu cele mai bune inten╚Ťii. Ce facem cu ele?

Ce s─â facem, dec├«t s─â vorbim c├«t mai deschis, la nivel de societate, de ╚Öcoal─â? Cred c─â la asta ar folosi o bun─â educa╚Ťie sexual─â, de exemplu, de care nu ├«n╚Ťeleg deloc de ce se tem unii oameni. ╚śi tot o bun─â educa╚Ťie ar trebui s─â ne elibereze de rolurile ├«n care de distribuim singuri ca s─â facem fa╚Ť─â: rolul salvatorului, al sacrificatului, al b─ârbatului care nu are voie s─â se pl├«ng─â, al victimei ╚Öi altele. De exemplu, ├«nc─â e prevalent─â ideea c─â trebuie s─â r─âm├«i al─âturi de un so╚Ť abuziv doar de dragul copilului. Da, divor╚Ťul e o traum─â ╚Öi pentru copil, dar e una cu ├«nceput ╚Öi sf├«r╚Öit clar, care se poate vindeca, spre deosebire de o traum─â prelung─â, de ani de zile, despre care nu se ╚Ötie dac─â va avea vreun deznod─âm├«nt. Oamenii mari trebuie s─â aleag─â adesea ├«ntre dou─â rele, iar inac╚Ťiunea e frecvent cel mai mare r─âu, ╚Öi e ╚Öi ea o alegereÔÇŽ

De asemenea, cu fiecare ocazie care mi se ofer─â, spun c─â trebuie s─â ascult─âm mai mult ╚Öi s─â d─âm sfaturi mai pu╚Ťin. Putem face r─âu cu bune inten╚Ťii doar dac─â n-am ascultat suficient de mult ╚Öi de bine.

Familiile fericite, ╚Ötim de la Tolstoi, s├«nt cam toate la fel. Cele nefericite vin cu o cazuistic─â divers─â. Se vorbe╚Öte despre multiplicarea modelelor parentale ├«n via╚Ťa adult─â. C├«t de valabil─â mai e aceast─â teorie?

E valabil─â, pentru c─â, a╚Öa cum spuneam, din familie ├«nv─â╚Ť─âm prima dat─â cum interac╚Ťion─âm cu ceilal╚Ťi oameni. ╚śi cred c─â asta ne define╚Öte ca persoane, p├«n─â la urm─â. Ce nu mai e valabil e felul ├«n care autorii, psihologii ╚Öi societatea postbelic─â ├«nvinov─â╚Ťeau neobosit p─ârin╚Ťii. Mi-aduc aminte de teoria ÔÇ×mamei frigiderÔÇŁ ca etiologie a schizofreniei sau autismului. ├Äntr-o vreme ├«n care omenirea sim╚Ťea nevoia acut─â s─â se rup─â de paternalismul asupritor al istoriei recente, teoriile astea au fost seduc─âtoare ╚Öi au f─âcut mult r─âu. P─ârintele abuziv e doar un caz particular al familiei nefericite, ╚Öi chiar ╚Öi acolo acel p─ârinte are nevoie de ajutor. ├Än toate celelalte cazuri, familia nefericit─â e o familie ├«nsingurat─â. Da, reproducem modelele patologice, am ├«nt├«lnit familii cu patru genera╚Ťii de ta╚Ťi care ├«╚Öi b─âteau copiii cu furie, dar cine ╚Ötie unde e originea r─âului ╚Öi ce rost practic are distribuirea vinov─â╚Ťiilor ╚Öi a sentin╚Ťelor?

Iar Tolstoi nu are dreptate dec├«t par╚Ťial. Nefericirea genereaz─â u╚Öor pove╚Öti, avem nevoie de pove╚Öti ca s─â facem fa╚Ť─â nefericirii. Dar nu cred c─â pove╚Ötile se termin─â unde ├«ncepe fericirea, ca un fel de ocean amorf ├«n care se vars─â r├«urile narative, dac─â nu nimeresc ├«n partea cealalt─â, ├«n neant... O familie cu adev─ârat fericit─â cu siguran╚Ť─â are o poveste extraordinar─â de spus. Reciproc, un psihiatru v-o spune, nefericirea e mereu o s─âr─âcire, o rec─âdere ├«n acelea╚Öi c├«teva ╚Öabloane u╚Öor de recunoscut.

Mul╚Ťi oameni nu se mai c─âs─âtoresc pentru c─â nu mai cred ├«n familie. Iar unii dintre cei care au f─âcut-o, ╚Öi mariajele lor s-au destr─âmat, nu ├«n╚Ťeleg unde au gre╚Öit. Ce erodeaz─â ├«n timp aceste pove╚Öti de dragoste?

Dragostea nu trebuie confundat─â cu simplul ata╚Öament de care e ├«n stare ╚Öi un prunc. Nici cu acea nebunie bun─â, neurohormonal─â, a ├«ndr─âgostirii. Dragostea e matur─â, e o construc╚Ťie consolidat─â ├«n timp, rezistent─â la eroziune, nu un castel de c─âr╚Ťi de joc. ├Än ideal. Dar uneori ├«n dragoste primeaz─â cantitatea, intensitatea sentimentelor, ╚Öi nu calitatea lor. Unii oameni confund─â dragostea cu teama de abandon. Alteori, eroziunea intern─â e prea mare, presiunea extern─â a fost prea mult─â vreme reconvertit─â ├«n furie intern─â. ├Än fine, alteori, oamenii pur ╚Öi simplu se schimb─â, cresc ╚Öi descoper─â c─â cel de al─âturi nu mai e omul despre care credeai c─â ├«╚Ťi e destinat. Nu ╚Ötiu. Dar ╚Ötiu c─â desp─âr╚Ťirea ╚Öi desfacerea mariajului nu trebuie s─â fie o tragedie, nici o traum─â imens─â. Ne lipse╚Öte o educa╚Ťie a desp─âr╚Ťirii, a divor╚Ťului, s├«ntem al─âpta╚Ťi de mici cu basme cu prin╚Ťese ╚Öi prin╚Ťi, mai t├«rziu complet─âm dieta cu diverse prejudec─â╚Ťi ╚Öi ajungem s─â nu ╚Ötim cum s─â ne descurc─âm ├«n r─âscrucea desp─âr╚Ťirii, pentru c─â absolut nimeni nu ne-a spus cum e ╚Öi ce e de f─âcut.

Care s├«nt lucrurile pe care n-ar fi bine s─â le pierdem pe drum c├«nd vine vorba de leg─âturile de familie? Fie c─â e vorba de cupluri sau de p─ârin╚Ťi.

Cred c─â nu trebuie s─â uit─âm c─â p─ârin╚Ťii ╚Öi so╚Ťii au fost oameni ├«nainte s─â fi fost p─ârin╚Ťi sau so╚Ťi. ╚śi s─â nu uit─âm s─â ne intereseze povestea p─ârintelui sau a so╚Ťului, cine era el ├«nainte, ce visa, ce ├«╚Öi dorea, ce al╚Ťi oameni a cunoscut. Mult prea mul╚Ťi p─ârin╚Ťi mor f─âr─â ca copiii lor s─â ├«i fi cunoscut cu adev─ârat. ╚śi dac─â nu s├«ntem capabili de exerci╚Ťiul ─âsta de empatie fa╚Ť─â de oamenii cei mai apropia╚Ťi, fa╚Ť─â de cine vom avea empatie? Oricum nu vom ╚Öti niciodat─â unele pove╚Öti, pentru c─â s├«nt prea dureroase sau prea ru╚Öinoase. M─âcar pe alea acceptabile s─â le lu─âm cu noi.

interviu de Ana Maria SANDU

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.