Nevoia de răgaz, amînarea ca eficienţă

Monica STROE
Publicat în Dilema Veche nr. 486 din 6-12 iunie 2013
Nevoia de răgaz, amînarea ca eficienţă jpeg

„Nu poţi să dai drumul pur şi simplu creativităţii, ca şi cum ar fi un robinet. Ai nevoie de dispoziţia potrivită. Care este această dispoziţie? Panica din ceasul al doisprezecelea.“

Bill Watterson, artist grafic

Dimineaţa tîrziu, în camera de lucru lîncezeşte un aer dens, iuţit de o fibră olfactivă de vin acru, răspîndită de un pahar de şpriţ pe jumătate nebăut. Întinse fără noimă, farfuriuţe cu firimituri, cotoare de măr oxidate şi un amestec de foi mîzgîlite şi cărţi crăcănate pe burtă – sînt urmele aplicaţiei scrise în noaptea anterioară, pentru ritualica conferinţă bienală a Asociaţiei Antropologilor Europeni. Deşi alocasem cu generozitate o zi întreagă redactării aplicaţiei, am ajuns să o scriu aproape integral în jumătatea de oră de după miezul nopţii şi să o trimit la timp doar cu ajutorul privilegiului diferenţei de fus orar. Îmi fac loc spre calculator printre urmele luptei şi deschid site-ul Asociaţiei Antropologilor: pe prima pagină tronează – mustrător-sarcastic – un grafic cu ritmul primirii aplicaţiilor pe parcursul întregii luni puse la dispoziţie de organizatori. Curba graficului înaintează leneş, aproape liniar, la nivelul numerelor compuse dintr-o singură cifră, pînă în dreptul ultimei zile, cînd creşte aproape vertical, ca să reflecte sutele de aplicaţii last minute. Toţi contributorii la vîrful de curbă sînt, desigur, întîrziaţii, neserioşii, cei care lasă lucrurile pe ultima secundă. Răsuflu uşurată: nici în această privinţă nu sîntem noi, românii, altfel.

A amîna, a tergiversa, a o lălăi. Toate aproximează nesatisfăcător termenul pe care studenţii generaţiei mele l-au cunoscut şi l-au adoptat, pe filieră anglo-saxonă, din cultura populară de tip PhD comics, romglezul „a procrastina“.

Studenţilor noştri – nişte antropologi şi sociologi aspiranţi, cu înclinaţii boeme pronunţate, dar şi foarte angajaţi şi uşor perfecţionişti – le place să joace în prelungiri. Să predea proiectele puţin mai tîrziu. Scuzele însoţitoare acoperă toată paleta de creativitate specific studenţească, de la confundarea datei de predare („am înţeles 17 mai în loc de 7 mai“) pînă la crize personale sau familiale atît de grave încît trimit tema alocată de mine în derizoriu, şi la catastrofe tehnice inexplicabile, în care procesoare de text au proiectat preţiosul document într-o gaură neagră.

Nimic din aceste lucruri nu este adevărat, desigur. Toate festele jucate de memorie, tehnologie, conspiraţii cosmice pe care le invocă studenţii nu fac decît să mascheze o slăbiciune umană: nevoia de a procrastina a unei persoane cu angajamente multiple, între care cele universitare sînt o specie aparte. Este un semn al nevoii de a spaţia obligaţiile academice de viaţa care aleargă în paralel, în propriul ei ritm, care cere răspunsuri imediate, mobilizări de energie, acţiune. În această logică, aleg să citesc în unele dintre amînările studenţilor importanţa specială pe care o acordă temei şi imposibilitatea de a o expedia sumar, între două joburi part-time. Un proiect, referat sau eseu care nu poate fi scris decît după ce ultimul e-mail din căsuţa poştală a primit răspuns, după ce ultimul fişier Excel a fost expediat şefului şi ultimele chips-uri din cămară au fost ronţăite nu poate fi decît o prioritate absolută.

Munca academică se întîmplă abia după ce tot restul lumii s-a dus la culcare. Nevoia de distanţare, de degajare a tuturor bruiajelor, de răgaz (ceea ce un coleg biolog, de altfel foarte prolific, numea brainspace) face munca cu textul dificil de strecurat pe parcursul unei zile obişnuite. Procrastinăm, unii dintre noi, pînă în ultimele zile sau ore posibile, pentru că abia atunci reuşim să impunem lucrul cu textul ca acţiune de maximă urgenţă şi să avansăm termenul de predare la acelaşi rang cu restul stimulilor. Puţini studenţi, doctoranzi, cadre didactice sau cercetători îşi mai permit să-şi petreacă programul de lucru în laborator, pe teren sau în bibliotecă. Pot fi găsiţi mai degrabă la secretariat sau la contabilitate, cu două telefoane sunînd în sincron prin buzunare, fugărind ştampile sau agitînd cîte un dosar de deconturi şi nişte rapoarte de activitate detaliate (fictiv) la nivelul orelor de lucru. Răspunsul la cerinţele pieţei devine adeseori o muncă full-time animată de „zgomotul“ administrativ, în care scrisul, în momentele cînd nu este şi el o datorie către piaţă, rămîne un moft rezervat insomniacilor. Această dezangajare frecventă de la munca universitară propriu-zisă scurtcircuitează fluxul ideilor, reconectarea este solicitantă, iar costurile acestui yoyo se decontează din calitatea rezultatelor.

Nevoia de răgaz (brainspace) este privită cu ochi critici de către experţii în maximizarea eficienţei, în creşterea producţiei de puncte pe hectar academic şi, în ultimă instanţă, a viabilităţii economice a învăţămîntului superior. Cincinalul în patru ani şi jumătate s-a transformat în doctoratul în trei ani. Hărnicia academică, impusă managerial, deşi funcţionează într-o logică perfectă, omite să cuantifice rezonabil timpul alocat decantării ideilor. Această omisiune creează un nou management, de data aceasta informal, al procrastinării.

Monica Stroe este antropolog, cadru didactic asociat la SNSPA Bucureşti.

Foto: L. Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Secretul din cămară   puterea mirodeniilor Colaj Arhiva Adevărul DMS
Un oncolog își pune zilnic în cafea un ingredient „interzis” care luptă cu cancerul. Armele tăcute care transformă farfuria în medicament
Descoperă cum o dietă bazată pe plante, bogată în polifenoli, ierburi și condimente, devine o armă puternică în prevenția și combaterea cancerului, susținută de oncologi de top și studii științifice.
Votul în diaspora. FOTO Inquam Photos / Alex Nicodim
Adevărul despre votul din diaspora: „Nu sunt motivați de ortodoxism, familia tradițională, glasul străbunilor și al lui Ștefan cel Mare”
Antropologul Radu Umbreș este de părere că diaspora care votează AUR este motivată de „nemulțumirea pe care o simt că alții câștigă mult mai mult decât ei de pe urma globalizării” și nu de elemente precum ortodoxism, familia tradițională sau sentimentele naționale profunde.
Ospătar  Foto Freepik com jpg
Cele mai căutate locuri de muncă pentru elevi, vara. Salariile oferite adolescenților urcă până la 5.000 de lei
Orașele mari și stațiunile de pe litoral au cele mai numeroase oferte de muncă pentru elevii care vor să câștige bani și experiență în timpul vacanței de vară. Unii angajatori promit venituri lunare de până la 5.000 de lei tinerilor salariați.
dragos-anastasiu Foto Facebook/Dragos Anastasiu
Principala reformă necesară în România: „Să ieșim din perioada de flămânzeală în care totul e despre propriul stomac”
Dragoș Anastasiu, antreprenor și consilierul onorific al președintelui interimar al României pentru relația cu mediul de afaceri, vorbește despre reformele necesare pentru a „repara” România. Pe primul loc, spune el, este reforma mentalității.
titularizare focsani
Șansele la un post de titular în învățământ. Se caută consilieri, logopezi, profesori de sprijin. Disciplinele cu zero posturi
În județul Olt s-au înscris pentru a susține titularizarea în această vară aproape 650 de candidați, de zece ori mai mulți decât numărul posturilor titularizabile anunțate de către IȘJ. Cei mai mulți știu că vor susține concursul fără a putea ocupa un loc titularizabil, indiferent de nota obținută.
joseph harris birtill guinness jpg
La doar 2 ani, e printre cei mai deștepți din lume!
Joseph Harris-Birtill, un băiețel din Marea Britanie născut pe 23 noiembrie 2021, a devenit cel mai tânăr membru din istoria Mensa (la categoria masculină), fiind acceptat în club la doar 2 ani și 182 de zile.
Nicusor Dan isi anunta candidatura la presedentia Romaniei, decembrie 2024  Foto Inquam Photos Octav Ganea (8) jpg
Prima decizie electorală grea a viitoarei coalițiii: unul sau mai mulți candidați la Primăria Capitalei
Cu un nou scrutin la orizont, partidele care vor decide să formeze următorul guvern vor fi nevoite, printre deciziile executive pentru redresarea economiei, să ia și o decizie electorală. Alegerile pentru Primăria Capitalei riscă însă să creeze primul test pentru uniunea coaliției.
 CCR a validat mandatul de președinte al lui Nicușor Dan FOTO Mediafax
Nicușor Dan depune jurământul de președinte al României, în ședință solemnă în Parlament. Ce a promis că va face după ce va prelua mandatul
Nicușor Dan, câștigătorul alegerilor prezidențiale, este învestit luni, 26 mai 2025, în funcția de președinte al României. Mandatul său a fost validat de către Curtea Constituțională a României, care s-a întrunit joi, 22 mai, în ședință solemnă, confirmând rezultatul alegerilor.
Cristi Chivu (EPA) jpg