Ne├«ncrederea ÔÇô ╚Öiretlicuri ╚Öi utiliz─âri metodice

Publicat în Dilema Veche nr. 811 din 5-11 septembrie 2019
Ne├«ncrederea ÔÇô ╚Öiretlicuri ╚Öi utiliz─âri metodice jpeg

ÔÇ×Ce-ai cu noi, m─â? / Pentru ce s─â d─âm cu var?ÔÇť Aceste versuri, ├«n care Top├«rceanu red─â ne├«ncrederea s─âtenilor ├«n metoda de igienizare propus─â de agentul sanitar, mi-au adus ├«n minte un episod din volumul Amintiri ╚Öi g├«nduri, unde Henri H. Stahl evoc─â manevra la care recurge originalul popa Zam─â pentru a determina ╚Ť─âranii s─â foloseasc─â substan╚Ťe necunoscute lor pentru combaterea d─âun─âtorilor. Dup─â ce filoxera distrusese viile din Cornova, popa Zam─â a comandat din Algeria vi╚Ť─â american─â. Spre deosebire de vi╚Ťa anterioar─â, ce nu fusese ├«ngrijit─â ├«n nici un fel, acest soi nou trebuia neap─ârat stropit cu piatr─â v├«n─ât─â. Reticen╚Ťa ╚Ť─âranilor a fost puternic─â, astfel c─â ne├«ncrederea ├«n utilitatea unei substan╚Ťe necunoscute lor trebuia contracarat─â, fie ╚Öi cu mijloace mai pu╚Ťin ortodoxe.

Pentru c─â nu se l─âsau nicicum convin╚Öi, Popa Zam─â le-a spus ├«ntr-o duminic─â, la slujb─â, c─â vi╚Ťa cea nou─â venea dintr-o ╚Ťar─â str─âin─â ╚Öi p─âg├«n─â, turceasc─â, a╚Öa c─â trebuia botezat─â ca s─â fie ╚Öi ea cre╚Ötin─â. H.H. Stahl ne poveste╚Öte ce a urmat: ÔÇ×A ie╚Öit deci ├«n c├«mp cu butoiul cu ap─â cu piatr─â v├«n─ât─â, a umplut cu ea vermorelul, l-a luat ├«n spate ╚Öi cu diaconul l├«ng─â el a ├«nceput s─â stropeasc─â via, c├«nt├«nd ┬ź├Än Iordan botezatu-te-ai tu, DoamneÔÇŽ!┬╗ÔÇť. S─âtenii au fost foarte mul╚Ťumi╚Ťi, iar vi╚Ťa de vie salvat─â.

Sociologii au eviden╚Ťiat faptul c─â via╚Ťa social─â ar fi imposibil─â ├«n absen╚Ťa ├«ncrederii. De╚Ťinem cu adev─ârat controlul ├«n foarte pu╚Ťine situa╚Ťii, ca s─â nu mai vorbim de num─ârul at├«t de limitat al lucrurilor pe care (credem c─â) le ╚Ötim cu adev─ârat, la prima m├«n─â. ├Än majoritatea situa╚Ťiilor ╚Öi a interac╚Ťiunilor curente, combustibilul comportamentului nostru e ├«ncrederea. F─âr─â ├«ncredere nu ne-am urca nici ├«ntr-un lift. Ca s─â nu mai vorbim de avioane. O ├«ncredere implicit─â face posibile at├«t rela╚Ťiile sociale cu profesori, medici, terapeu╚Ťi, colegi, colaboratori sau al╚Ťi parteneri ai schimburilor sociale, c├«t ╚Öi rela╚Ťiile personale, de prietenie, iubire sau rudenie.

Cu toate acestea, nimic mai greu de reglementat dec├«t ├«ncrederea, nimic mai u╚Öor de pierdut. ├Äncrederea nu poate fi pretins─â, ea poate fi doar acordat─â fie ca un cec ├«n alb, fie ├«n baza unor estim─âri. Nici atunci c├«nd ├«ncrederea este c├«╚Ötigat─â, eventualitatea dezam─âgirii nu dispare, abuzul de ├«ncredere fiind oric├«nd posibil. ├Äncrederea are aceea╚Öi consisten╚Ť─â imponderabil─â ca ╚Öi ne├«ncrederea. Ambele atitudini se afl─â la distan╚Ť─â egal─â de certitudine, ├«ntr-un raport de reversibilitate reciproc─â, fiind rezultate dintr-un mecanism complex si neelucidat prin care ├«ncerc─âm s─â gestion─âm riscul. G. Simmel face precizarea c─â ÔÇ×├«ncrederea reprezint─â o stare de mijloc ├«ntre ╚Ötiin╚Ťa ╚Öi ne╚Ötiin╚Ťa privitoare la un om. Atot╚Ötiutorul nu are nevoie s─â se ├«ncread─â, iar atotne╚Ötiutorul nu poate avea niciodat─â ├«ncredere ├«n chip ra╚ŤionalÔÇť.

A╚Öadar are loc o bricolare, o construc╚Ťie compozit─â de argumente ra╚Ťionale ╚Öi impulsuri afective, un amestec de informa╚Ťii colaterale ╚Öi motiva╚Ťii subcon╚Ötiente. At├«t ├«ncrederea, c├«t ╚Öi ne├«ncrederea s├«nt un fel de stru╚Ťo-c─âmile compuse din calcul ╚Öi intui╚Ťie. Dac─â po╚Ťi crede ÔÇ×orbe╚ÖteÔÇť, cu ochii ├«nchi╚Öi (la eviden╚Ťe), ne├«ncrederea pare s─â adopte morga lucidit─â╚Ťii, s ar vrea rud─â cu scepticismul, numai c─â ├«i lipseste articularea cognitiv─â. ╚śi ├«ncrederea, ╚Öi ne├«ncrederea au conturul instabil al unor figurine modelate ├«n fum. Limbajul re╚Ťine sintagma ÔÇ×a inspira ├«ncredereÔÇť (sau ne├«ncredere, dup─â caz). Putem ├«n╚Ťelege expresia fie ca pe o metafor─â a flerului, a ÔÇ×mirosiriiÔÇť adev─ârului sau a minciunii, fie ca pe o declaratie explicit─â a faptului c─â aceste atitudini s├«nt constructe imaginate, vag inspirate de premisele realit─â╚Ťii. Gradul de abatere de la eviden╚Ťe ├«n aceast─â construire a ├«ncrederii e sugerat de o replic─â insolent─â, de comedie libertin─â. Surprins─â ├«n dormitor ├«n bra╚Ťele amantului, so╚Ťia se r─âste╚Öte la so╚Ť: ÔÇ×├Än ce ai tu mai mult─â ├«ncredere, ├«n ce vezi cu ochii t─âi sau ├«n ce ├«╚Ťi spun eu?ÔÇť.

├Äntr-un celebru roman medieval, ne├«ncrederea so╚Ťului tr─âdat este spulberat─â mai subtil, printr-un ╚Öiretlic. Pentru a ├«ndep─ârta suspiciunea c─â fusese infidel─â, Isolda accept─â s─â se supun─â unei solemne ordalii (iudicium Dei), e gata s─â depun─â un jur─âm├«nt ├«n fa╚Ťa lui Dumnezeu ating├«nd sfintele moa╚Öte, ├«n prezen╚Ťa regelui Marc, a regelui Arthur ╚Öi a tuturor nobililor din ├«mprejurimi. Chiar ├«nainte de a ajunge la locul jur─âm├«ntului, Isolda are de traversat un r├«u noroios ╚Öi ├«nvolburat. Pentru a nu-╚Öi murd─âri rochia, ea cere ajutor unui cer╚Öetor zdren╚Ť─âros s─â o s─â o treac─â r├«ul. Cel care o poart─â ├«n spate ├á califourchon este chiar Tristan, deghizat ├«n lepros, nerecunoscut de nimeni. Apoi, cu sufletul senin, Isolda poate rosti: ÔÇ×Jur c─â nici un b─ârbat nu a p─âtruns ├«ntre coapsele mele ├«n afara regelui Marc, so╚Ťul meu, ╚Öi a acestui lepros care tocmai m-a dus ├«n spate ca o vit─â de povar─âÔÇť. Spre u╚Öurarea tuturor, dup─â pronun╚Ťarea jur─âm├«ntului, nu apare nici un semn al pedepsei divine, astfel c─â ne├«ncrederea regelui Marc este risipit─â ╚Öi onoarea Isoldei ne╚Ötirbit─â. ÔÇ×Malheur ├á qui, desormais, la soup├žonnera!ÔÇť, decreteaz─â f─âr─â drept de apel regele Arthur.

Dac─â ├«n acest roman medieval justi╚Ťia divin─â ia ├«n considerare vorbele cu dou─â sensuri ale Isoldei ╚Öi alege s─â-i crediteze spusele, ├«n versurile poetului roman Catul nu se apeleaz─â la nici un mediator divin, poetul ├«ndeamn─â la relegarea vorbelor femeie╚Öti ├«n zona evanescent─â a ne├«ncrederii: ÔÇ×Dar ce spune ea, femeia, unui om aprins de dor / Tu pe v├«nt s-o scrii mai bine ╚Öi pe r├«ul curg─âtorÔÇť.

Dac─â ├«n privin╚Ťa femeilor este oarecum prudent s─â iei ├«n calcul, asemeni ducelui de Mantua, ipoteza c─â ÔÇ×La donna ├Ę mobileÔÇť, este de ne├«nchipuit ca un gentleman s─â fie tratat cu ne├«ncredere. Ar fi o contradic╚Ťie ├«n termeni, pentru c─â esen╚Ťa unui astfel de domn nu este nici averea, nici cultura ╚Öi rafinarea manierelor, nici originea nobil─â, pozi╚Ťia social─â sau puterea de╚Ťinut─â, ci faptul c─â po╚Ťi conta necondi╚Ťionat pe cuv├«ntul s─âu. Sintagma gentlemenÔÇÖs agreement define╚Öte tocmai ├«n╚Ťelegerea nescris─â, bazat─â pe ├«ncredere, pe lucruri imponderabile. De altfel, orice angajament care este ╚Ťinut ├«n absen╚Ťa unei constr├«ngeri exterioare respect─â codul nescris al onoarei ╚Öi ar fi imund─â orice umbr─â de ne├«ncredere. E adev─ârat c─â po╚Ťi fi oric├«nd ├«n╚Öelat, dar exist─â un ├«ndemn la o aristocratic─â puritate ├«n vorba c─â e preferabil s─â fii tr─âdat dec├«t s─â ai suspiciuni fa╚Ť─â de un om care este cinstit cu tine. Cu neasemuita lui concizie ╚Öi cruzime, La Rochefoucauld avertiza: ÔÇ×Ne├«ncrederea legitimeaz─â tr─âdareaÔÇť. Deprins cu nuan╚Ťele, tot el observa: ÔÇ×├Än amor ├«n╚Öel─âciunile merg mai totdeauna mai departe dec├«t suspiciunileÔÇť.

Exist─â ├«ns─â ╚Öi valoriz─âri pozitive ale lipsei de ├«ncredere. De exemplu, Montaigne, ├«n capitolul Despre cre╚Öterea copiilor, pledeaz─â pentru o ne├«ncredere ÔÇô s─â i spunem metodic─â ÔÇô ├«n ├«nsu╚Öirea tuturor ├«nv─â╚Ť─âturilor: ÔÇ×Ciracul nostru s─â fie deprins a trece prin sit─â toate c├«te s├«nt ╚Öi s─â nu-╚Öi v├«re nimica ├«n cap numai pe cuv├«nt ╚Öi de ├«mprumut. (ÔÇŽ) El va alege, dac─â poate, dac─â nu, va r─âm├«ne cu ├«ndoiala pe seama sa. Singuri nebunii s├«nt nezdruncina╚Ťi ╚Öi neclinti╚ŤiÔÇť. Montaigne atrage aten╚Ťia c─â simpla acumulare pasiv─â a cuno╚Ötin╚Ťelor nepuse la ├«ndoial─â ├«n ÔÇ×traista lor de ╚Ötiin╚Ť─â, bine v├«r├«t─â cu biciulÔÇť este lipsit─â de orice valoare ╚Öi avertizeaz─â: ÔÇ×Nu-i nimic mai bine dec├«t s─â aprindem pofta ╚Öi iubirea de carte, altcum nu se fac dec├«t m─âgari purt─âtori ai poverii c─âr╚ŤiiÔÇť.

Pascal obsev─â c─â Montaigne ╚Öi-a ales deviza ÔÇ×Que sais-je ?ÔÇť (ÔÇ×Oare ce ╚Ötiu eu?ÔÇť) evit├«nd tran╚Öantul ÔÇ×Je ne saisÔÇť (ÔÇ×Nu ╚ÖtiuÔÇť) ╚Öi compar─â metoda aceasta a dubiului universal cu un perpetuum mobile, cu un balans nedefinit care se ├«ndep─ârteaz─â deopotriv─â de certitudinea c─â totul e nesigur ╚Öi de convingerea c─â nu orice poate fi pus sub semnul ├«ntreb─ârii. Astfel interoga╚Ťia constant─â consacr─â oscilarea ├«ntre contradic╚Ťii drept singurul echilibru acceptabil.

Mai mult dec├«t un omagiu adus lui Montaigne, ├«n chip de recomandare pentru p─âstrarea unei distan╚Ťe igienice fa╚Ť─â de ispita suficien╚Ťei de sine ╚Öi a dogmatismului rezultat dintr-o prea mare ├«ncredere ├«n fatalmente limitata noastr─â cunoa╚Ötere, o excelent─â colec╚Ťie didactic─â a editurii Presses Universitaires de France poart─â titlul ÔÇ×Que sais-je?ÔÇť 

Lucia Terzea-Ofrim este conferen╚Ťiar univ. dr., pred─â cursuri de antropologie cultural─â la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure╚Öti. ├Än prezent este lector de limba rom├ón─â la Universitatea din Tel Aviv. Cea mai recent─â carte ap─ârut─â ÔÇô Ferestre cu pove╚Öti / Window Stories, Editura Monitorul Oficial, 2019.

AMSandu NOU jpg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Chantal jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.