ÔÇ×Ne├«ncrederea e privit─â ├«n Rom├ónia ca dovad─â de ├«n╚ŤelepciuneÔÇť ÔÇô interviu cu Zenobia NICULI╚Ü─é

Publicat în Dilema Veche nr. 811 din 5-11 septembrie 2019
ÔÇ×Ne├«ncrederea e privit─â ├«n Rom├ónia ca dovad─â de ├«n╚ŤelepciuneÔÇť ÔÇô interviu cu Zenobia NICULI╚Ü─é jpeg

Din punct de vedere psihologic, cum a╚Ťi defini ne├«ncrederea?

├Äncrederea ╚Öi antonimul s─âu, ne├«ncrederea, s├«nt atitudini care descriu modul ├«n care ne a╚Ötept─âm ca ceilal╚Ťi s─â se comporte ├«ntr-un fel care s─â nu ne r─âneasc─â ╚Öi s─â ne ├«ndeplineasc─â nevoile. Logic, ne├«ncrederea este absen╚Ťa ├«ncrederii, care a fost pierdut─â sau deteriorat─â. ├Äncepem cu o doz─â de ├«ncredere. Am putea spune c─â oamenii s├«nt programa╚Ťi genetic s─â aib─â ├«ncredere ├«n ceilal╚Ťi, pentru c─â atunci c├«nd ne na╚Ötem s├«ntem total neajutora╚Ťi, depindem de cei din jurul nostru. ├Än primii ani de via╚Ť─â, ├«ncrederea este un act de supravie╚Ťuire. Pornind ├«ns─â din acest punct, foarte devreme ├«n existen╚Ťa noastr─â, ├«nv─â╚Ť─âm, din rela╚Ťiile cu adul╚Ťii care ne ├«ngrijesc, dac─â ╚Öi care dintre oameni pot sau nu s─â fie de ├«ncredere. ├Än acest context, ├«ncrederea este unul dintre elementele-cheie ale ata╚Öamentului uman, tiparul dup─â care form─âm cele mai multe dintre rela╚Ťiile noastre de-a lungul vie╚Ťii.

Experien╚Ťele noastre determin─â dinamica dintre ├«ncredere ╚Öi ne├«ncredere ╚Öi ne ├«nva╚Ť─â pas cu pas ce ne putem a╚Ötepta de la oamenii cu care interac╚Ťion─âm. Pe m─âsur─â ce rela╚Ťiile noastre se multiplic─â ╚Öi se diversific─â, ├«ncrederea ╚Öi ne├«ncrederea cap─ât─â nuan╚Ťe diferite ╚Öi ├«╚Öi g─âsesc limitele. ├Äncrederea generalizat─â, total─â, este esen╚Ťial─â pentru un bebelu╚Ö. Copilul ├«nva╚Ť─â c─â nu toat─â lumea este de ├«ncredere ╚Öi nu ├«n toate condi╚Ťiile. Ca adul╚Ťi, ne manifest─âm ├«ncrederea diferen╚Ťiat, pe baza experien╚Ťelor anterioare, dar ╚Öi a conven╚Ťiilor sociale, a ra╚Ťionamentelor ╚Öi dovezilor acumulate. Astfel c─â po╚Ťi avea ├«ncredere ├«ntr-un ╚Öofer de taxi c─â te va duce la destina╚Ťie, dar nu c─â ├«╚Ťi va ├«mprumuta bani. Ai ├«ncredere ├«n medicul chirurg c─â te va opera bine, dar nu te po╚Ťi ├«ncrede ├«n el s─â te vindece de diabet. Ai ├«ncredere c─â partenerul de via╚Ť─â te va m├«ng├«ia c├«nd e╚Öti trist, dar nu ╚Öi c─â ├«╚Öi va aduce aminte s─â spele vasele. ├Äncrederea ca atitudine a adul╚Ťilor este dozat─â, orientat─â pe anumite direc╚Ťii, bazat─â pe experien╚Ť─â ╚Öi g├«ndire critic─â. ├Äncrederea generalizat─â, ca atitudine difuz─â care devine tr─âs─âtur─â de personalitate, caracterizeaz─â persoanele deschise, optimiste (uneori naive), predispuse s─â fie ├«ncrez─âtoare ├«n oameni ╚Öi s─â a╚Ötepte c├«t mai multe comportamente pozitive din partea lor, chiar dac─â s├«nt necunoscu╚Ťi.

Care este mecanismul pe baza căruia se construiește o încredere validă?

├Äncrederea se construie╚Öte pe situa╚Ťii repetate ├«n care a╚Ötept─ârile ╚Öi nevoile noastre au fost ├«mplinite. Ca ├«n multe alte aspecte ale domeniului emo╚Ťional, experien╚Ťele negative c├«nt─âresc mai greu dec├«t cele pozitive. E nevoie de mai multe situa╚Ťii ├«n care a╚Ötept─ârile ne-au fost ├«mplinite pentru a contrabalansa o dezam─âgire. Ce face ca o persoan─â s─â fie de ├«ncredere? C─âut├«nd r─âspunsul la aceast─â ├«ntrebare, Bren├ę Brown realizeaz─â o disec╚Ťie a ├«ncrederii ╚Öi identific─â ╚Öapte elemente de baz─â. Primul este legat de limite ╚Öi de respectul pe care ├«l manifest─âm fa╚Ť─â de ceea ce accept─â sau nu ceilal╚Ťi. O persoan─â de ├«ncredere nu va ├«nc─âlca limitele celui cu care interac╚Ťioneaz─â. Al doilea element este responsabilitatea. O persoan─â care merit─â ├«ncrederea ├«╚Öi respect─â promisiunile, chiar ╚Öi atunci c├«nd se dovedesc a fi mai greu de ├«ndeplinit dec├«t a anticipat. Al treilea element este asumarea. ├Ämi asum gre╚Öelile, recunosc rolul pe care l-am jucat ├«n situa╚Ťia de fa╚Ť─â ╚Öi fac tot ce pot ca s─â le repar ÔÇô prin asumare dovede╚Öti c─â ╚Ötii unde ai gre╚Öit, drept urmare identifici ╚Öi mijloacele prin care po╚Ťi repara. Este o problem─â de onestitate ╚Öi de imagine realist─â cu privire la valoarea personal─â.

Al patrulea element este confi┬şden╚Ťia┬şli┬ştatea, care se refer─â la capacitatea de a p─âstra secretele ╚Öi la grija cu care p─âstrezi informa╚Ťii intime, prin care protejezi integritatea unei rela╚Ťii. O persoan─â de ├«ncredere nu transmite mai departe istorisirile care i-au fost ├«ncredin╚Ťate. C├«nd povestim lucruri despre ceilal╚Ťi, f─âr─â ca ei s─â aib─â control asupra a ceea ce se dezv─âluie, acest lucru erodeaz─â ├«ncrederea. Dac─â informa╚Ťiile pe care le transmitem celorlal╚Ťi ne-au fost ├«ncredin╚Ťate confiden╚Ťial, ├«ncrederea se pr─âbu╚Öe╚Öte sub greutatea sentimentului de tr─âdare.

Urm─âtorul element al ├«ncrederii este integritatea. Bren├ę Brown o define╚Öte drept capacitatea de a alege curajul mai degrab─â dec├«t confortul. S─â ai curajul s─â alegi ceea ce e cinstit, chiar dac─â e ├«n detrimentul t─âu. Cre╚Öterea ├«ncrederii celorlal╚Ťi ├«n tine e posibil─â c├«nd ei percep c─â tu ri╚Öti s─â pierzi un avantaj, ├«n virtutea faptului c─â faci ceea ce trebuie f─âcut. Urm─âtorul element al ├«ncrederii, care este unul mai mult de natur─â interpersonal─â, e atitudinea lipsit─â de judecat─â fa╚Ť─â de ceilal╚Ťi: s─â nu aplici etichete ╚Öi s─â po╚Ťi primi ceea ce ╚Ťi se dezv─âluie f─âr─â idei preconcepute. ├Än fine, ultimul element din formula complex─â a ├«ncrederii este generozitatea: s─â oferi cea mai ├«ng─âduitoare ╚Öi optimist─â interpretare a motivelor ╚Öi inten╚Ťiilor celorlal╚Ťi, s─â nu te gr─âbe╚Öti s─â i acuzi de inten╚Ťii ascunse ╚Öi de meschin─ârie. Fiecare dintre elementele ├«ncrederii se cl─âde╚Öte cu efort sus╚Ťinut. Traseul natural al rela╚Ťiilor noastre duce adesea spre ne├«ncredere. Experien╚Ťele negative, al─âturi de erorile noastre de g├«ndire, ne conduc cu u╚Öurin╚Ť─â spre ne├«ncredere, cu diversele ei nuan╚Ťe: anxioas─â, cinic─â, ├«ndrept─â╚Ťit─â, victimizant─â.

Mefien╚Ťa ├«n societate tr─âdeaz─â ╚Öi o ne├«ncredere ├«n propriile for╚Ťe?

Cu siguran╚Ť─â. Proiec╚Ťia este unul dintre cele mai r─âsp├«ndite fenomene. Ceea ce v─âd la ceilal╚Ťi este adesea o oglindire a propriilor mele dureri. ├Än cazul societ─â╚Ťii noastre, ne├«ncrederea are de a face cu neajutorarea ├«nv─â╚Ťat─â, care pare s─â ne afecteze ├«ntr-o m─âsur─â mai mare dec├«t pe alte na╚Ťii. Ne-am ├«nv─â╚Ťat c─â nu putem face nimic ca s─â schimb─âm lucrurile. Drept urmare, st─âm ╚Öi c├«rcotim pe margine pentru c─â oricum avem senza╚Ťia c─â altceva nu putem face. Acest tip de neajutorare ├«nv─â╚Ťat─â are totu╚Öi o multitudine de explica╚Ťii, dintre care unele istorice extrem de evidente, pentru c─â s├«ntem o societate ie╚Öit─â din comunism ├«n care neajutorarea era realist ├«nv─â╚Ťat─â: chiar nu puteai face mare lucru. Neajutorarea ├«nv─â╚Ťat─â ne transform─â ├«ntr-un popor apatic, aparent docil, dar am─âr├«t, care nu poate ie╚Öi din cu╚Öc─â nici m─âcar atunci c├«nd u╚Öa e deschis─â.

Ce provoac─â ├«ntr-un individ expunerea la ne├«ncredere continu─â? N-am ├«ncredere ├«n institu╚Ťii, n-am ├«ncredere ├«n vecinul meu, n-am ├«ncredere ├«n mineÔÇŽ ce modific─âri au loc ├«n psihicul uman din cauza acestei mefien╚Ťe?

Dac─â vorbim despre individ, unul dintre marile pericole ale ne├«ncrederii este acela c─â ea devine predic╚Ťie care se auto├«mpline╚Öte. N-am ├«ncredere ├«n tine, m─â comport ca atare, te resping ╚Öi ├«╚Ťi repro╚Öez multe, iar tu, reac╚Ťion├«nd la atitudinea mea ╚Öi la situa╚Ťia social─â pe care o creez, ajungi s─â ├«mi confirmi ne├«ncrederea ini╚Ťial─â. Aceasta ac╚Ťioneaz─â ca o experien╚Ť─â de via╚Ť─â care ├«mi ├«nt─âre╚Öte a╚Ötept─ârile negative ╚Öi, treptat, ├«mi formez un stil de atribuire ostil, adic─â presupun c─â ceilal╚Ťi ├«mi vor r─âul, au inten╚Ťii agresive fa╚Ť─â de mine. Atitudinile mele se cristalizeaz─â ╚Öi devin parte din personalitatea mea, dar ├«i formeaz─â ╚Öi pe ceilal╚Ťi.

├Äntr-unul din discursurile sale faimoase din SUA, Viktor Frankl formuleaz─â o interpretare personal─â a unei binecunoscute idei a lui Goethe, care spunea c─â dac─â tratezi omul a╚Öa cum e la prima vedere ├«l faci mai r─âu, dac─â ├«l tratezi a╚Öa cum ar putea s─â ajung─â ├«i dai ╚Öansa s─â-╚Öi ating─â poten╚Ťialul ╚Öi s─â ajung─â cea mai bun─â variant─â care ar putea fi. ├Äntr-un fel, trebuie s─â fim reali╚Öti, spune el, pentru a putea ajunge cu adev─ârat reali╚Öti la final. C├«nd ai ├«ncredere ├«n cineva, ├«i oferi motiva╚Ťia pentru a deveni o persoan─â demn─â de ├«ncredere.

Cum stăm cu încrederea la nivel de societate?

Societatea noastr─â este marcat─â de suspiciune ╚Öi de ne├«ncredere. Studiile sociologice realizate ├«n ultimele decenii arat─â o sc─âdere a ├«ncrederii cet─â╚Ťenilor ├«n institu╚Ťiile statului ╚Öi ├«n reprezentan╚Ťii acestora. Contextul istoric ╚Öi social ne explic─â de ce putem vorbi despre o cultur─â a ne├«ncrederii ├«n Rom├ónia, unde suspiciunea ╚Öi interpret─ârile ostile s├«nt privite ca dovad─â de ├«n╚Ťelepciune, iar responsabilitatea ╚Öi asumarea lipsesc adesea. Remediul nu const─â ├«ntr-o ├«ncredere oarb─â ╚Öi generalizat─â, ci ├«n construirea unui climat de ├«ncredere bazat pe o cunoa╚Ötere c├«t mai bun─â a felului ├«n care func╚Ťioneaz─â mintea ╚Öi rela╚Ťiile interumane. ├Äncrederea se construie╚Öte ╚Öi se exerseaz─â ├«ntr-o re╚Ťea de rela╚Ťii, ├«n nodurile c─âreia ne afl─âm fiecare dintre noi.

a consemnat Stela GIURGEANU

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.