ÔÇ×Ne├«ncrederea e privit─â ├«n Rom├ónia ca dovad─â de ├«n╚ŤelepciuneÔÇť ÔÇô interviu cu Zenobia NICULI╚Ü─é

Publicat în Dilema Veche nr. 811 din 5-11 septembrie 2019
ÔÇ×Ne├«ncrederea e privit─â ├«n Rom├ónia ca dovad─â de ├«n╚ŤelepciuneÔÇť ÔÇô interviu cu Zenobia NICULI╚Ü─é jpeg

Din punct de vedere psihologic, cum a╚Ťi defini ne├«ncrederea?

├Äncrederea ╚Öi antonimul s─âu, ne├«ncrederea, s├«nt atitudini care descriu modul ├«n care ne a╚Ötept─âm ca ceilal╚Ťi s─â se comporte ├«ntr-un fel care s─â nu ne r─âneasc─â ╚Öi s─â ne ├«ndeplineasc─â nevoile. Logic, ne├«ncrederea este absen╚Ťa ├«ncrederii, care a fost pierdut─â sau deteriorat─â. ├Äncepem cu o doz─â de ├«ncredere. Am putea spune c─â oamenii s├«nt programa╚Ťi genetic s─â aib─â ├«ncredere ├«n ceilal╚Ťi, pentru c─â atunci c├«nd ne na╚Ötem s├«ntem total neajutora╚Ťi, depindem de cei din jurul nostru. ├Än primii ani de via╚Ť─â, ├«ncrederea este un act de supravie╚Ťuire. Pornind ├«ns─â din acest punct, foarte devreme ├«n existen╚Ťa noastr─â, ├«nv─â╚Ť─âm, din rela╚Ťiile cu adul╚Ťii care ne ├«ngrijesc, dac─â ╚Öi care dintre oameni pot sau nu s─â fie de ├«ncredere. ├Än acest context, ├«ncrederea este unul dintre elementele-cheie ale ata╚Öamentului uman, tiparul dup─â care form─âm cele mai multe dintre rela╚Ťiile noastre de-a lungul vie╚Ťii.

Experien╚Ťele noastre determin─â dinamica dintre ├«ncredere ╚Öi ne├«ncredere ╚Öi ne ├«nva╚Ť─â pas cu pas ce ne putem a╚Ötepta de la oamenii cu care interac╚Ťion─âm. Pe m─âsur─â ce rela╚Ťiile noastre se multiplic─â ╚Öi se diversific─â, ├«ncrederea ╚Öi ne├«ncrederea cap─ât─â nuan╚Ťe diferite ╚Öi ├«╚Öi g─âsesc limitele. ├Äncrederea generalizat─â, total─â, este esen╚Ťial─â pentru un bebelu╚Ö. Copilul ├«nva╚Ť─â c─â nu toat─â lumea este de ├«ncredere ╚Öi nu ├«n toate condi╚Ťiile. Ca adul╚Ťi, ne manifest─âm ├«ncrederea diferen╚Ťiat, pe baza experien╚Ťelor anterioare, dar ╚Öi a conven╚Ťiilor sociale, a ra╚Ťionamentelor ╚Öi dovezilor acumulate. Astfel c─â po╚Ťi avea ├«ncredere ├«ntr-un ╚Öofer de taxi c─â te va duce la destina╚Ťie, dar nu c─â ├«╚Ťi va ├«mprumuta bani. Ai ├«ncredere ├«n medicul chirurg c─â te va opera bine, dar nu te po╚Ťi ├«ncrede ├«n el s─â te vindece de diabet. Ai ├«ncredere c─â partenerul de via╚Ť─â te va m├«ng├«ia c├«nd e╚Öti trist, dar nu ╚Öi c─â ├«╚Öi va aduce aminte s─â spele vasele. ├Äncrederea ca atitudine a adul╚Ťilor este dozat─â, orientat─â pe anumite direc╚Ťii, bazat─â pe experien╚Ť─â ╚Öi g├«ndire critic─â. ├Äncrederea generalizat─â, ca atitudine difuz─â care devine tr─âs─âtur─â de personalitate, caracterizeaz─â persoanele deschise, optimiste (uneori naive), predispuse s─â fie ├«ncrez─âtoare ├«n oameni ╚Öi s─â a╚Ötepte c├«t mai multe comportamente pozitive din partea lor, chiar dac─â s├«nt necunoscu╚Ťi.

Care este mecanismul pe baza căruia se construiește o încredere validă?

├Äncrederea se construie╚Öte pe situa╚Ťii repetate ├«n care a╚Ötept─ârile ╚Öi nevoile noastre au fost ├«mplinite. Ca ├«n multe alte aspecte ale domeniului emo╚Ťional, experien╚Ťele negative c├«nt─âresc mai greu dec├«t cele pozitive. E nevoie de mai multe situa╚Ťii ├«n care a╚Ötept─ârile ne-au fost ├«mplinite pentru a contrabalansa o dezam─âgire. Ce face ca o persoan─â s─â fie de ├«ncredere? C─âut├«nd r─âspunsul la aceast─â ├«ntrebare, Bren├ę Brown realizeaz─â o disec╚Ťie a ├«ncrederii ╚Öi identific─â ╚Öapte elemente de baz─â. Primul este legat de limite ╚Öi de respectul pe care ├«l manifest─âm fa╚Ť─â de ceea ce accept─â sau nu ceilal╚Ťi. O persoan─â de ├«ncredere nu va ├«nc─âlca limitele celui cu care interac╚Ťioneaz─â. Al doilea element este responsabilitatea. O persoan─â care merit─â ├«ncrederea ├«╚Öi respect─â promisiunile, chiar ╚Öi atunci c├«nd se dovedesc a fi mai greu de ├«ndeplinit dec├«t a anticipat. Al treilea element este asumarea. ├Ämi asum gre╚Öelile, recunosc rolul pe care l-am jucat ├«n situa╚Ťia de fa╚Ť─â ╚Öi fac tot ce pot ca s─â le repar ÔÇô prin asumare dovede╚Öti c─â ╚Ötii unde ai gre╚Öit, drept urmare identifici ╚Öi mijloacele prin care po╚Ťi repara. Este o problem─â de onestitate ╚Öi de imagine realist─â cu privire la valoarea personal─â.

Al patrulea element este confi┬şden╚Ťia┬şli┬ştatea, care se refer─â la capacitatea de a p─âstra secretele ╚Öi la grija cu care p─âstrezi informa╚Ťii intime, prin care protejezi integritatea unei rela╚Ťii. O persoan─â de ├«ncredere nu transmite mai departe istorisirile care i-au fost ├«ncredin╚Ťate. C├«nd povestim lucruri despre ceilal╚Ťi, f─âr─â ca ei s─â aib─â control asupra a ceea ce se dezv─âluie, acest lucru erodeaz─â ├«ncrederea. Dac─â informa╚Ťiile pe care le transmitem celorlal╚Ťi ne-au fost ├«ncredin╚Ťate confiden╚Ťial, ├«ncrederea se pr─âbu╚Öe╚Öte sub greutatea sentimentului de tr─âdare.

Urm─âtorul element al ├«ncrederii este integritatea. Bren├ę Brown o define╚Öte drept capacitatea de a alege curajul mai degrab─â dec├«t confortul. S─â ai curajul s─â alegi ceea ce e cinstit, chiar dac─â e ├«n detrimentul t─âu. Cre╚Öterea ├«ncrederii celorlal╚Ťi ├«n tine e posibil─â c├«nd ei percep c─â tu ri╚Öti s─â pierzi un avantaj, ├«n virtutea faptului c─â faci ceea ce trebuie f─âcut. Urm─âtorul element al ├«ncrederii, care este unul mai mult de natur─â interpersonal─â, e atitudinea lipsit─â de judecat─â fa╚Ť─â de ceilal╚Ťi: s─â nu aplici etichete ╚Öi s─â po╚Ťi primi ceea ce ╚Ťi se dezv─âluie f─âr─â idei preconcepute. ├Än fine, ultimul element din formula complex─â a ├«ncrederii este generozitatea: s─â oferi cea mai ├«ng─âduitoare ╚Öi optimist─â interpretare a motivelor ╚Öi inten╚Ťiilor celorlal╚Ťi, s─â nu te gr─âbe╚Öti s─â i acuzi de inten╚Ťii ascunse ╚Öi de meschin─ârie. Fiecare dintre elementele ├«ncrederii se cl─âde╚Öte cu efort sus╚Ťinut. Traseul natural al rela╚Ťiilor noastre duce adesea spre ne├«ncredere. Experien╚Ťele negative, al─âturi de erorile noastre de g├«ndire, ne conduc cu u╚Öurin╚Ť─â spre ne├«ncredere, cu diversele ei nuan╚Ťe: anxioas─â, cinic─â, ├«ndrept─â╚Ťit─â, victimizant─â.

Mefien╚Ťa ├«n societate tr─âdeaz─â ╚Öi o ne├«ncredere ├«n propriile for╚Ťe?

Cu siguran╚Ť─â. Proiec╚Ťia este unul dintre cele mai r─âsp├«ndite fenomene. Ceea ce v─âd la ceilal╚Ťi este adesea o oglindire a propriilor mele dureri. ├Än cazul societ─â╚Ťii noastre, ne├«ncrederea are de a face cu neajutorarea ├«nv─â╚Ťat─â, care pare s─â ne afecteze ├«ntr-o m─âsur─â mai mare dec├«t pe alte na╚Ťii. Ne-am ├«nv─â╚Ťat c─â nu putem face nimic ca s─â schimb─âm lucrurile. Drept urmare, st─âm ╚Öi c├«rcotim pe margine pentru c─â oricum avem senza╚Ťia c─â altceva nu putem face. Acest tip de neajutorare ├«nv─â╚Ťat─â are totu╚Öi o multitudine de explica╚Ťii, dintre care unele istorice extrem de evidente, pentru c─â s├«ntem o societate ie╚Öit─â din comunism ├«n care neajutorarea era realist ├«nv─â╚Ťat─â: chiar nu puteai face mare lucru. Neajutorarea ├«nv─â╚Ťat─â ne transform─â ├«ntr-un popor apatic, aparent docil, dar am─âr├«t, care nu poate ie╚Öi din cu╚Öc─â nici m─âcar atunci c├«nd u╚Öa e deschis─â.

Ce provoac─â ├«ntr-un individ expunerea la ne├«ncredere continu─â? N-am ├«ncredere ├«n institu╚Ťii, n-am ├«ncredere ├«n vecinul meu, n-am ├«ncredere ├«n mineÔÇŽ ce modific─âri au loc ├«n psihicul uman din cauza acestei mefien╚Ťe?

Dac─â vorbim despre individ, unul dintre marile pericole ale ne├«ncrederii este acela c─â ea devine predic╚Ťie care se auto├«mpline╚Öte. N-am ├«ncredere ├«n tine, m─â comport ca atare, te resping ╚Öi ├«╚Ťi repro╚Öez multe, iar tu, reac╚Ťion├«nd la atitudinea mea ╚Öi la situa╚Ťia social─â pe care o creez, ajungi s─â ├«mi confirmi ne├«ncrederea ini╚Ťial─â. Aceasta ac╚Ťioneaz─â ca o experien╚Ť─â de via╚Ť─â care ├«mi ├«nt─âre╚Öte a╚Ötept─ârile negative ╚Öi, treptat, ├«mi formez un stil de atribuire ostil, adic─â presupun c─â ceilal╚Ťi ├«mi vor r─âul, au inten╚Ťii agresive fa╚Ť─â de mine. Atitudinile mele se cristalizeaz─â ╚Öi devin parte din personalitatea mea, dar ├«i formeaz─â ╚Öi pe ceilal╚Ťi.

├Äntr-unul din discursurile sale faimoase din SUA, Viktor Frankl formuleaz─â o interpretare personal─â a unei binecunoscute idei a lui Goethe, care spunea c─â dac─â tratezi omul a╚Öa cum e la prima vedere ├«l faci mai r─âu, dac─â ├«l tratezi a╚Öa cum ar putea s─â ajung─â ├«i dai ╚Öansa s─â-╚Öi ating─â poten╚Ťialul ╚Öi s─â ajung─â cea mai bun─â variant─â care ar putea fi. ├Äntr-un fel, trebuie s─â fim reali╚Öti, spune el, pentru a putea ajunge cu adev─ârat reali╚Öti la final. C├«nd ai ├«ncredere ├«n cineva, ├«i oferi motiva╚Ťia pentru a deveni o persoan─â demn─â de ├«ncredere.

Cum stăm cu încrederea la nivel de societate?

Societatea noastr─â este marcat─â de suspiciune ╚Öi de ne├«ncredere. Studiile sociologice realizate ├«n ultimele decenii arat─â o sc─âdere a ├«ncrederii cet─â╚Ťenilor ├«n institu╚Ťiile statului ╚Öi ├«n reprezentan╚Ťii acestora. Contextul istoric ╚Öi social ne explic─â de ce putem vorbi despre o cultur─â a ne├«ncrederii ├«n Rom├ónia, unde suspiciunea ╚Öi interpret─ârile ostile s├«nt privite ca dovad─â de ├«n╚Ťelepciune, iar responsabilitatea ╚Öi asumarea lipsesc adesea. Remediul nu const─â ├«ntr-o ├«ncredere oarb─â ╚Öi generalizat─â, ci ├«n construirea unui climat de ├«ncredere bazat pe o cunoa╚Ötere c├«t mai bun─â a felului ├«n care func╚Ťioneaz─â mintea ╚Öi rela╚Ťiile interumane. ├Äncrederea se construie╚Öte ╚Öi se exerseaz─â ├«ntr-o re╚Ťea de rela╚Ťii, ├«n nodurile c─âreia ne afl─âm fiecare dintre noi.

a consemnat Stela GIURGEANU

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.
image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
Sta┼úiunea balnear─â construit─â de la zero ├«ntr-un ora┼č din Ardeal. C├ónd vor sosi primii turi┼čti FOTO
Autorit─â┼úile din Alba au mai f─âcut un pas ├«n procesul de finalizare a unei investi┼úii ├«n valoare de circa 35 de milioane de lei privind construc┼úia sta┼úiunii de b─âi s─ârate din ora┼čul Ocna Mure┼č.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.