Nechează poneiul român

Publicat în Dilema Veche nr. 238 din 4 Sep 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În România, între anii 1934-1993, un ponei cu o svastică pe fesă ar fi fost pedepsit în felul următor: între 1934-1937 ar fi fost considerat o "provocare avangardistă" denunţată în presa de dreapta şi de mijloc drept insultă sionist-comunistă la adresa "sufletului român"; între 1934-1940, urmăriri penale începînd cu condamnarea şi închiderea artiştilor şi uciderea vinovaţilor artişti de asasini legionari. Statul antonescian ar fi înţeles poneiul cu svastica-n cur ca un atac împotriva aliatului principal al României, Germania nazistă, unde artişti satirici ca George Grosz erau trimişi imediat în lagăre. În România comunistă (1946-1989), un ponei roz ar fi fost interpretat ca o aţîţare a elementelor fascist-legionare-iudaice (depinzînd de fază) împotriva roşului comunist, iar de svastică ce să mai vorbim? Un veritabil atac legionar împotriva republicii populare. Depinzînd de fază - ani grei de puşcărie sau cenzură totală cu dosar la Securitate. Din 1989 pînă-n 1993, un ponei roz cu svastica-n cur ar fi fost interpretat de Adrian Păunescu ca un portret nemăgulitor, din care cauză ar fi deschis el un proces penal în care ar fi susţinut că poneiul e un portret vicios nu numai al lui personal, dar şi al lui Vadim, Iliescu şi Eminescu. În plus, acest fel de ponei cu svastica zumzăie de simboluri antinaţionale şi de referinţe la un trecut al României care nu există decît în fabricaţiile evreilor. În anul 2008, la New York, ponieul roz cu svastica-n cur nu ar fi atras atenţia nici unui român, oficial sau ne, dacă l-ar fi zărit scrijelit pe-un zid sau în metrou, unde ar fi aşteptat să fie şters în compania pulelor cu aripi şi pizdelor cu numere de telefon şi floci de sîrmă. La ICR din New York, în formă de expoziţie, poneiul a fost despărţit de tovarăşii lui de stradă şi prezentat în formă de "artă", o artă venită din Dada care, ştie toată lumea, e invenţie românească (cînd se vede la o instituţie ca Muzeul de Artă Modernă) şi o obrăznicie jidănească atunci cînd apare în forma lui Tristan Tzara sau moştenitorii lui în dispreţ pentru guverne şi graniţe. În secolul XXI, Corina Şuteu a decis că galeria de arte de la ICR din New York ar fi bine pusă la curent cu esteticile moderne ale New York-ului, aproape toate venite din Dada. Corina a decis că Tristan Tzara şi Dada sînt români exact ca Nadia Comăneci şi Constantin Brâncuşi, un adevăr evident tuturor occidentalilor, puţinii dintre ei care au auzit şi de Nadia, şi de Brâncuşi. (Majoritatea au auzit de Dada.) Bine zis, bine făcut, bravo Corina, absolut OK. Desigur, un pic de nedumerire e şi ea necesară: ICR nu a fost bine pregătit pentru controversa care, normal, a urmat. Cu o ţîră de prudenţă, ICR ar fi trebuit să anunţe o masă rotundă cu o sută de academicieni străluciţi îmbrăcaţi toţi în haine tăiate din ziarele rromâneşti în care Dada se desfăşoară zilnic. ICR a preferat masa tăcerii şi şi-a lăsat poneiul roz să facă caca pe ea cu svastica pe cur. Da, domnule Păunescu, insulta asta este la adresa unei opere de artă declarată "simbol naţional". Chemat în grabă să explice poneiul, şeful ICR, un filozof cu simţul umorului, s-a pus să-l "descifreze" pentru literaliştii autohtoni. Pe drumul explicaţiei către ziare, s-a pierdut umorul şi poneiul s-a ponegrit, mîncînd tăciuni din mîna resentimentarilor, şi s-a întors, bătînd din copite, către instituţia lui H.-R. Patapievici, care a fost văzută deodată ca prietenoasă artei decadente, sionist-comunist-iudeo-americană. Asta ar fi, cum spun americanii, a storm in a teapot, o furtună într-o ceaşcă de ceai, dacă n-ar fi vorba de faptul că dinozaurii de tip Păunescu, Vadim, Iliescu au pierdut România. România primului deceniu al secolului XXI devine rapid o democraţie europeană cu mari speranţe şi posibilităţi, în artă ca şi în sport sau inginerie. Singura arenă în care reacţionarii opuşi progresului ţării mai funcţionează e aşa-zisa "cultură" unde ierarhiile stabilite de fascişti-comunişti mai funcţionează. Chestii ca "poet naţional", "artă naţională" ş.a.m.d. mai au ceva încărcătură, ca un telefon mobil cu două minute în el. Păunescu şi compania pot pretinde cumva că svastica de pe curul poneiului e proba de prejudecăţi de care ei înşişi sînt vinovaţi. Pe scurt, ei se proiectează drept adepţii democraţiei prin curul poneiului. Ar fi de surîs dacă, asemenea restului României Dada, n-ar fi demn de hohote de rîs. Andrei Codrescu este scriitor. Pe 3 septembrie s-a lansat cea mai recentă carte a sa, Jealous Witness: New Poems, însoţită de un CD intitulat Storm Songs cu The New Orleans Klezmer All-Stars (Coffee House Press).

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.