Nebuneasca exuberanţă

Publicat în Dilema Veche nr. 531 din 17-23 aprilie 2014
Nebuneasca exuberanţă jpeg

S├«nt mai multe mii de ani de c├«nd banii se afl─â ├«n via┼úa noastr─â, dar numai c├«teva zeci de c├«nd ├«i folosim sub form─â de moned─â din h├«rtie, bancnote care nu mai au nici un fel de leg─âtur─â cu aurul ┼či func┼úiile sale monetare. ├Äncep├«nd cu deceniul 8 al secolului trecut, fiecare ┼úar─â tip─âre┼čte moned─â nu ├«n func┼úie de depozitele de aur sau valute pe care le de┼úine, ci ├«n func┼úie de propriile nevoi economice, urm─ârindu-┼či, prin punerea ├«n circula┼úie a monedei, realizarea propriilor echilibre economice. Folosin┼úa monedei din h├«rtie are o istorie care ├«ncepe dup─â descoperirea Americii. Era nevoie de un suport monetar cu o flexibilitate maxim─â care s─â poat─â finan┼úa ┼či sus┼úine imensele circuite comerciale dezvoltate pe planet─â odat─â cu ├«nceputurile globaliz─ârii. Dincolo, ├«ns─â, de avantajele sale, moneda din h├«rtie are ┼či un mare dezavantaj. Nu are o valoare ├«n sine, fiind doar un semn al valorii, o conven┼úie. Tocmai de aceea moneda din h├«rtie mai poart─â ┼či denumirea de moned─â fiduciar─â (fiducia ÔÇ×├«ncredereÔÇť, ├«n limba latin─â), care circul─â pe baz─â de ├«ncredere.

Moneda din h├«rtie a permis expansiunea economic─â de azi, de cele mai multe ori banii merg├«nd ├«naintea lumii m─ârfurilor. Expansiunea monetar─â a determinat, ├«n anumite condi┼úii, expansiunea economiei reale. Care s├«nt aceste condi┼úii? Le enumer─âm: competitivitatea economiei care pune moneda ├«n circula┼úie; deschiderea economiei respective; faza ciclului economic ├«n care se afl─â economia respectiv─â; nivelul de cristalizare al ┼ú─ârii emitente, ├«n raport cu diviziunea interna┼úional─â a muncii; absen┼úa problemelor de proprietate ┼či pozi┼úia statului ├«n raport cu via┼úa economic─â; statutul geopolitic ┼či geoeconomic al ┼ú─ârii respective; orientarea economiei respective spre comer┼ú ┼či schimb comercial; calitatea resurselor naturale ┼či a resursei umane, m─âsura ├«n care resursa uman─â de┼úine sau poate deprinde spiritul antreprenorial.

Dup─â cum se vede, ├«ncrederea ├«n banii din h├«rtie este mai greu de c├«┼čtigat dec├«t ├«ncrederea ├«n banii din metale pre┼úioase, care, av├«nd valoare proprie, asigurau prin sine relativa stabilitate, ├«n raport cu circula┼úia ┼či cu economia real─â. Banii din h├«rtie s├«nt ca un drog, nu fac bine oricui, iar cantitatea ├«n care ├«i tip─âre┼čti este esen┼úial─â. S├«nt dou─â fenomene care trebuie evitate ├«n acoperirea economiei cu moned─â din h├«rtie ÔÇô este vorba de submonetizare ┼či supramonetizare. Submonetizarea ├«nseamn─â calcul gre┼čit ┼či punerea ├«n circula┼úie a unei cantit─â┼úi mai mici de moned─â dec├«t nevoile circula┼úiei. Este un fenomen de ÔÇ×foame de baniÔÇť care implic─â defla┼úia, adic─â reducerea pre┼úurilor, dar ┼či sc─âderea activit─â┼úii economice. Supramonetizarea presupune o punere ├«n circula┼úie a unei cantit─â┼úi de moned─â peste nevoile economiei. Fenomenul ├«nso┼úitor este ÔÇ×fuga de baniÔÇť sau infla┼úia. Asigurarea circula┼úiei economice cu bani de h├«rtie este o activitate extrem de sensibil─â, care poate s─â pun─â economia ├«n mi┼čcare ├«ntr-un optim atent calculat ┼či urm─ârit. Dac─â poate provoca economia ├«n sensul cre┼čterii, folosin┼úa banilor ├«n mod neatent poate pr─âbu┼či o economie. De aceea, bani din h├«rtie puternici de┼úin doar statele puternice. Dintotdeauna moneda puternic─â a fost semnul existen┼úei un stat puternic. Imperiul Roman e emis, tocmai pentru a-┼či sublinia puterea, o moned─â metalic─â din aur ce se chema Solidus. Mecanismul economic al punerii banilor ├«n circula┼úie, ├«n func┼úie de criteriile enumerate, permite o comparare permanent─â ├«ntre na┼úiuni ┼či economiile lor. Azi ┼čtim cu exactitate ce ├«nseamn─â fiecare corp economic na┼úional, ├«n compara┼úie, posibil─â ├«n orice moment, cu oricare alt corp economic al oric─ârei alte na┼úiuni. ├Äncrederea ├«n banii din h├«rtie este foarte greu de c├«┼čtigat ┼či foarte u┼čor de pierdut. Spun asta deoarece ei stau permanent sub tenta┼úia tip─âririi sau al folosin┼úei ├«n exces.

Spuneam c─â marele avantaj al folosin┼úei monedei din h├«rtie ├«l reprezint─â flexibilitatea sa, capacitatea de a crea atitudine pozitiv─â ├«n economie, exuberan┼ú─â. Oamenii care folosesc banii au nevoie s─â cread─â ├«n reu┼čita lor, ei fiind cei care mi┼čc─â lumea ├«nainte, st─âp├«ni┼úi de iluzia c─â banii ├«nseamn─â sau pot ├«nsemna multe. ┼×i nici nu s├«nt departe de adev─âr, dac─â ne g├«ndim c─â ├«nsu┼či Bertrand Russell a a┼čezat averea ┼či de┼úinerea de bani ├«n cantitate satisf─âc─âtoare la baza discu┼úiei despre fericirea omului occidental. (cf. ├Än c─âutarea fericirii, Humanitas, 2011) Moneda metalic─â se afla mereu ├«n cantit─â┼úi mici, func┼úion├«nd, prin submonetizare, ca un veritabil corset care limita posibilit─â┼úile de expansiune. Expansiune, exuberan┼ú─â, ├«ncredere ÔÇô acestea ar fi cuvintele care pot caracteriza folosin┼úa ├«n mod corect a monedei din h├«rtie. Neutralitatea banilor este un concept pur teoretic. Banii trebuie s─â sus┼úin─â tendin┼úa natural─â spre expansiune a sistemului economic ┼či social. Este o tendin┼ú─â ce copiaz─â ├«n ├«ntregime comportamentul lumii fizice ┼či biologice. Din acest punct de vedere, capitalismul este un sistem de organizare care valorific─â cel mai bine aceast─â tendin┼ú─â spre expansiune. F─âc├«nd o distinc┼úie ├«ntre omul civilizat ┼či omul cultivat, Oswald Spengler arat─â: ÔÇ×Imperialism ┼či civiliza┼úie pur─â. Destinul Occidentului se ├«nchide ├«n acest fenomen irevocabil. Omul cultivat ├«┼či dirijeaz─â energia spre ├«n─âuntru, omul civilizat spre ├«n afar─â. (ÔÇŽ) Cuv├«ntul lui de ordine, expansiunea este totul, ├«nchide ├«n forma sa napoleonian─â tendin┼úa pur─â a oric─ârei civiliza┼úii mature. (ÔÇŽ) Tendin┼úa expansiv─â este o fatalitate, ceva demonic ┼či fantastic. (ÔÇŽ) A tr─âi ├«nseamn─â a realiza posibilul, mintea uman─â nu cunoa┼čte dec├«t posibilit─â┼úi extensive.ÔÇť (cf. Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. I, p. 62).

Moneda din h├«rtie ca moned─â a ├«ncrederii nu numai c─â sus┼úine aceste procese, dar le ┼či multiplic─â. Efectul pacificator al comer┼úului ┼či al economiei este unul extrem de vizibil. A┼ča se face, de exemplu, c─â Germania se ab┼úine s─â vorbeasc─â foarte serios despre sanc┼úiuni economice ├«mpotriva Rusiei, chiar ├«n condi┼úiile ├«n care aceasta din urm─â ├«ncalc─â orice norm─â de drept interna┼úional. Marele r─âzboi, adev─âratul r─âzboi r─âm├«ne cel economic. ├Än timp ce oligarhia rus─â simte nevoia unei relegitim─âri pentru a-┼či vedea ├«n continuare de alimentarea conturilor ┼či iluziilor de grandoare, peste 80% din circuitele financiare ┼či monetare interna┼úionale se desf─â┼čoar─â ├«n euro ┼či dolar. Lumea occidental─â ├«┼či vede ├«n continuare de dimensiunea sa de ÔÇ×putere fundamentat─â pe capacitatea sa de a produce ┼či de a schimba bunuri ├«n rela┼úie cu afirmarea dreptului de proprietateÔÇť (Ioan Jude, Paradigmele ┼či mecanismele puterii. Kratologia ÔÇô o posibil─â ┼čtiin┼ú─â despre putere. Editura Didactic─â ┼či Pedagogic─â, 2003, p. 16)

Dac─â planeta are ├«ncredere ├«n buc─â┼úile de h├«rtie puse ├«n circula┼úie de SUA ┼či UE ├«nseamn─â c─â planeta are ├«ncredere ├«n competitivitatea modelului economic ┼či politic occidental. Ru┼čii nu ┼čtiu economie. Dac─â ar ┼čti economie, ar fi mult mai mult preocupa┼úi de cercetare ┼čtiin┼úific─â, tehnologii ┼či p─âr─âsirea rapid─â a statutului de mare exportator de energie ┼či materii prime. Rusia nu este nici m─âcar o putere regional─â, a┼ča cum o gratula pre┼čedintele Barack Obama cu ocazia invad─ârii Peninsulei Crimeea. Va fi o putere regional─â atunci c├«nd va avea o deschidere economic─â ┼či monetar─â care s─â fac─â regulile ├«ntr-o regiune. P├«n─â atunci are ├«n dulap arma mortal─â a folosin┼úei monedei adversarului. Dac─â ru┼čii vor continua ├«n aceea┼či paradigm─â, a oligarhiei politico-militare, atunci putem spune c─â urm─âtorul ÔÇ×MaidanÔÇť va fi Pia┼úa Ro┼čie din centrul Moscovei. Este o chestiune de timp. Istoria are r─âbdare ┼či opereaz─â ├«ntotdeauna cu cifre care nou─â ni se par mari.

Este ceva contagios ├«n modul ├«n care lumea liber─â folose┼čte moneda din h├«rtie. Nu e vorba neap─ârat de cre┼čtere, c├«t de expansiune. Excedentul ┼či folosin┼úa sa nu reprezint─â at├«t ┼úinta final─â a existen┼úei, c├«t o regul─â, o lege natural─â. George Bataille, discut├«nd despre lume ┼či via┼ú─â ├«n general, afirm─â: ÔÇ×Insist asupra faptului c─â nu exist─â ├«n plan general cre┼čtere, ci numai, sub toate formele posibile, o luxoas─â risip─â de energie. Istoria vie┼úii pe p─âm├«nt este ├«nainte de toate efectul unei nebune┼čti exuberan┼úe; evenimentul predominant ├«l constituie dezvoltarea luxului, producerea unor forme de via┼ú─â din ce ├«n ce mai costisitoare.ÔÇť (cf. Partea blestemat─â, Editura Institutul European, 1994, p. 35)

Dorel Dumitru Chiri┼úescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu-Jiu. ├Än 2010 a publicat cartea A treia Rom─â. Despre capitalism, America ┼či criza din 2007, Editura Academic─â ÔÇ×Br├óncu┼čiÔÇť.

Foto: V. Dorolţi

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.