Nea Tomiţă, Auraş, Omul cu Şobolani...

Publicat în Dilema Veche nr. 434 din 7-13 iunie 2012
Nebuna din cartier jpeg

Nea Tomiţă locuia în ghena blocului nostru şi avea o viaţă asemănătoare cu cea a de-acum celebrului Ion B. Doar că nu făcea colaje. În schimb cînta şansonete şi ştia pe de rost toate filmele neorealismului italian (desigur, nu cunoştea acest termen). În fiecare zi, îşi cumpăra un „celular“ de vodcă de la butic. Atît. În rest, dădea cu mătura în faţa ghenei şi avea grijă de doi cîini: Bobiţă şi Fetiţa. Spunea că s-a săturat de viaţa în ghenă, îşi amintea mereu de vremurile cînd avea o casă pe Popa Nan şi ameninţa din cînd în cînd că o să se sinucidă, dar nu-l băga nimeni în seamă. Era doar un moş sucit. Într-o zi, a plecat şi nu s-a mai întors.

Omul cu Şobolani era omul de serviciu de la celălalt bloc unde am stat. Îşi bătea sistematic consoarta, pe Viorica, care apărea ba cu un ochi vînăt, ba cu un picior şontorogind. Amîndoi beau de stingeau. Se certau într-o limbă bolovănoasă, care nu semăna mai deloc cu limba română, atunci cînd spălau cu furtunul covoarele locatarilor din bloc. La un moment dat, Omul cu Şobolani a dispărut. L-am întîlnit trei ani mai tîrziu: vindea reviste, trei la un leu, într-un tren personal.

Costică era cartonarul cartierului. Îl puteai vedea prin parcările din spatele blocurilor, mai ales cele cu supermarket-uri la parter, cărînd un cărucior plin cu cartoane – un soi de şandrama pe roţi. De la supermarket-uri colecta cutii goale. Nimeni nu ştia unde le vinde şi cîţi bani face pe ele. Era un bătrîn tăcut, ursuz, aplecat de spate de la căratul căruciorului, vreme de zece ani. Lumea spune că tot de la efortul fizic prea mare pentru vîrsta lui a făcut infarct şi a murit. După ceva timp, job-ul a fost preluat de fiul său, Auraş, iar căruciorul cu cartoane a reapărut pe Calea Moşilor. Spre deosebire de tată, Auraş vorbea cu oricine îi ieşea în cale. Mai mult vorbea, decît căra. Odată, mi-a povestit că a strîns o parte din banii de pe cartoane şi a fost în vacanţă, în Grecia. Cea mai mare tristeţe a lui – că n-are şi el o fată cu care să-şi împartă viaţa de cartonar.

Domnul Sandu e patron de butic şi e un om întreprinzător. A avut magazin cu haine în piaţa Obor (a se citi tarabă) şi ştie cum să-i „ungă“ pe toţi funcţionarii de la Primărie. La un moment dat, şi-a deschis şi un mini-market, dar nu i-a mers – chiria era prea mare. Însă buticul lui a rezistat timp de 20 de ani. Sandu era un om informat, citea presa şi avea tot felul de idei. Făcea promoţii ca să-şi atragă clienţi. Într-o iarnă geroasă, a băgat chiar şi vin fiert la pahar, însă a fost nevoit să renunţe, căci începuseră să se strîngă la buticul lui toţi drojdierii din cartier. Începusem să cred că Sandu e un fel de spirit care veghează etern, cu o atitudine managerială, asupra Căii Moşilor. Însă, doar într-o noapte, buticul său a fost transformat în Servicii funerare non-stop. De atunci, nu l-am mai văzut.

Toţi aceştia sînt oameni din cartierul meu. Oameni pe care i-am cunoscut, cu care m-am întîlnit pe stradă, cu care am stat de vorbă. Sînt ei nişte oameni obişnuiţi sau sînt nişte personaje? Şi, în fond, ce este un personaj? Iată una dintre întrebările la care acest dosar încearcă să răspundă.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cât de importantă devine România pentru SUA prin noua strategie a Mării Negre. Expert: „Vor fi investiții americane majore”
România a devenit mai importantă pentru SUA odată cu adoptarea, de către Congresul SUA, a strategiei pentru Marea Neagră. Expertul în relații internaționale George Vișan explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, care e vulnerabilitatea României și ce soluții ar exista
image
Cu generații în urmă românii stăteau la cozi pentru mâncare. Acum, stau alții
„Cu generaţii în urmă românii stăteau la coadă după mâncare. Astăzi la București s-au întors cozile, dar cei care stau în ele nu sunt români”, scrie presa internațională.
image
Un restaurant din Capitală le cere clienților să-și țină copiii „tot timpul așezați la masă”: „Mă mir că nu au instalat la intrare și niște lese”
Un restaurant din Capitală a stârnit controverse pe Facebook, după ce a atras atenția clienților care vin însoțiți de copii că în timpul vizitei micuții sunt obligați „să rămână tot timpul așezați” la masă.

HIstoria.ro

image
Cuza, în umbra masoneriei?
După 1990, multe dintre subiectele considerate tabu în epoca anterioară au început să fie discutate în societatea românească și, foarte des, în registrul senzaționalului.
image
Bătălia Atlanticului - decriptarea codurilor de transmisii ale submarinelor germane
Planificatorii ambelor părți aflate în conflict au realizat rapid că al Doilea Război Mondial va fi câștigat sau pierdut de cel care domină Oceanul Atlantic.
image
Povestea savanților Louis Pasteur și Victor Babeş
Povestea de azi îi are ca ”eroi” pe cei doi renumiți savanți legați de o pasiune comună: cercetarea științifică.