„Nea Gică“

Octavian URSULESCU
1 iulie 2015
„Nea Gică“ jpeg

Toate popoarele au avut cîntăreţi longevivi, pe care i-au respectat şi divinizat pînă în ultima clipă a vieţii lor, dar şi după moarte, indiferent că vorbim de Frank Sinatra, Maurice Chevalier, Claudio Villa, Charles Trenet sau Peter Alexander. Numai noi n-am ştiut să-l preţuim cum se cuvine, să-l respectăm la senectute pe Gică Petrescu, peste care (vă amintiţi?) televiziunile dădeau buzna în casă, surprinzîndu-l în ipostaze jenante, dar fireşti, de om bătrîn şi singur, cu părul în dezordine, cu o pijama modestă pe el, uitînd că toţi vom ajunge într-o zi aşa... Gică Petrescu a fost o mare, uriaşă legendă a muzicii româneşti, cu melodii de muzică uşoară, cîntece de petrecere, dar şi piese de muzică populară cîntate cum numai el ştia. Se împlinesc 100 de ani de la naşterea sa, chiar dacă pe seama vîrstei reale au circulat atîtea glume (eterna „miştocăreală“ mioritică) şi versiuni, unele din ele întreţinute chiar de „nea Gică“ în scheciurile de la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase“, din spectacolul

Dar, cum a debutat la 15 ani, înseamnă că a stat 76 de ani pe scenă, de aceea ni se părea că-l ştim de cînd lumea, părinţii noştri fiind contemporani cu el. L-am prezentat de multe ori pe scene sau pe micul ecran, de neuitat fiind emisiunea realizată la TVR de Ioana Bogdan –

(redactor muzical Nicoleta Păun, fostă componentă cîndva în formaţia rock feminină Venus): a fost difuzată în 2 aprilie 1999, după ce maestrul împlinea 84 de ani şi, timp de 90 de minute, a fost un adevărat regal, nea Gică avîndu-i alături pe mulţi dintre cei dragi lui, între care neuitaţii H. Mălineanu, Aurel Giroveanu, George Sbârcea (autorul celebrei „Ionel, Ionelule“ semna, în ipostaza de compozitor, Claude Romano)... De altfel, Ioana Bogdan a fost una din puţinele persoane acceptate de Gică Petrescu în anturajul său, acesta fiind foarte selectiv, dar Ioana i-a fost o adevărată prietenă şi e evident că doar ea ar putea scrie o carte documentată despre fabulosul artist. În afara scenei, mă întîlneam adesea cu nea Gică (sînt mîndru că-mi permitea să-i spun astfel, în ciuda diferenţei de vîrstă!) la faimoasele „serate video“, acasă la Stela Popescu, fireşte înainte de 1989: vizionam cîte trei filme pe seară, cu Mihai Maximilian, soţul Stelei, cu compozitorul Vasile Veselovschi, cu Nicu Apostol, vecinul Stelei, director la PECO, cu muzicianul Nicolae Licareţ. Gică venea, făcea schimb de casete, dar nu zăbovea mult, pleca repede, aşteptat acasă de soţia iubitoare Cezarina Moldoveanu, care avea grijă de el ca de un copil. Nu bea, nu fuma, se culca devreme, pe cînd noi, învăluiţi în aroma tutunului de pipă olandez al lui Puiu Maximilian, abia ne „învioram“ după ora 22, cînd venea Stela de la spectacol! Am fost, probabil, între foarte puţinii care au reuşit să filmeze o emisiune TV întreagă în apartamentul despre care se face acum atîta caz, cum că ar fi acumulat... datorii imense după moartea lui, deşi nu locuieşte nimeni acolo (aberaţie tipică birocraţiei şi legilor noastre strîmbe). E vorba de o emisiune din seria

realizată împreună cu Nicoleta Păun, difuzată la vremea aceea doar pe programul 2 al TVR (pesemne nea Gică nu merita mai mult, în viziunea isteţilor din Pangratti). Dacă mai există, ar merita redifuzată în acest an aniversar, laolaltă cu

că tot n-a făcut TVR mai nimic special, în această primă jumătate a anului. Ce trist: la noi, în speţă la posturile publice de radio şi televiziune, deţinătoare ale unei arhive uriaşe în ce-l priveşte, numele lui Gică Petrescu nu pare a mai spune ceva... 

Gică Petrescu provenea dintr-o familie bună, a fost o persoană elegantă, civilizată, manierată, un om cuminte, fără vicii, politicos, dedicat în întregime carierei şi soţiei sale, cu respect faţă de autorităţi, de aceea ar fi bine să se evite invenţiile şi exagerările, aşa cum am citit de curînd într-o revistă de tiraj. Derapajele, poveştile brodate nu pun într-o lumină corectă personalitatea şi cariera unui artist atît de valoros, adevărat monstru sacru. E foarte bine că se scrie, e de dorit, cum spuneam, dar să nu facem din el disidentul care i-a insultat pe Elena şi Nicolae Ceauşescu! Ca să schimbăm puţin tonul, trecînd la un registru amuzant, îmi amintesc că povestea cineva că la un spectacol, într-o sală cu o pînză prinsă în faţa scenei şi cu reflectoarele în ochi, Gică ar fi căzut în fosă! Toţi au înlemnit, aşteptîndu-se la tot ce era mai rău, dar nemuritorul artist s-a ridicat ca şi cum nimic nu s-a întîmplat, continuînd să cînte! Nu ştiu dacă a fost aşa, n-am fost acolo, în schimb am, personal, o amintire simpatică. Primarul din Panciu – pe care-l chema Fănică... Panciu – a tot insistat să-l conving pe Gică să cînte în oraş, mai ales că titluri cum ar fi „Of, of, of, măi, şpriţule!“ (repet, Gică, paradoxal, nu bea!!) mergeau perfect într-o zonă viticolă celebră. Dar strădaniile mele au fost în zadar, ultimul lui argument, arătîndu-mi nişte mici zgîrieturi pe tocul uşii, fiind: „Tavi, cineva a încercat să intre în casă, nu pot pleca mai mult de cîteva ore! Nu că aş avea cine ştie ce, doar amintiri de la Cezarina...“ Acum mă felicit că m-a refuzat, fiindcă primarul cu pricina mi-a dat nişte „ţepe“ monumentale, iar cum Gică era foarte cumpătat, ca să folosesc un eufemism, nu m-ar mai fi spălat toate apele dacă o păţea şi el! 

Sîntem la jumătatea lui 2015 şi nu se simte că s-ar face ceva serios în acest an aniversar Gică Petrescu. În Capitală sînt afişe mari pe care citim despre un concert marcînd 100 de ani de la naşterea lui Frank Sinatra; foarte frumos, dar vedeta noastră naţională? La începutul anului mă contactase un aşa-zis impresar, care chipurile intenţiona să organizeze în luna mai un festival Gică Petrescu (acum cică l-ar fi mutat în toamnă...), dar m-am lămurit rapid că nu are nici pregătirea, nici cunoştinţele şi nici potenţa financiară necesare unui asemenea eveniment cînd m-a sunat să-mi comunice că-l va face, timp de trei zile (!), la... Sala Palatului şi că vrea să invite... formaţia Iris! Probabil nea Gică zîmbeşte trist acolo sus, văzînd că nu sîntem în stare să-i cinstim memoria aşa cum se cuvine, dar sînt sigur că ştie cît de mult l-a iubit marele public, care nu-l va uita niciodată...  

Actualitatea Muzicală

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

Luis Suarez FOTO EPA EFE jpg
Scandal uriaș după Ghana-Uruguay. Ce au făcut colegii lui Suarez în timp ce acesta plângea în hohote
E scandal imens după meciul Ghana - Uruguay de la Cupa Mondială 2022. Selecţionerul Uruguayului a sugerat că arbitrul german Daniel Siebert este de vină pentru eliminarea echipei sale de la CM 2022, informează DPA.
Congres AUR - George Simion - 27 mar 2022 / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
AUR cere ca România să nu mai ajute R. Moldova
Alianța pentru Unirea Românilor a adoptat în cadrul Congresului organizat la Alba Iulia o rezoluție prin care cere unificarea României și R. Moldova. Șeful formațiunii a susținut însă că România ar trebui să oprească ajutorul îndreptat către vecini.
Procesul comunist din Gara Teiuş: cum au fost judecaţi ceferiştii vinovaţi de catastrofa feroviară din 1968 jpeg
Cum erau urmăriți ceferiștii de către Securitate. Zeci de informatori erau folosiți de către „organe”
Securitatea comunistă avea în obiectiv și angajații de la CFR, domeniu de activitate care s-a dezvoltat mult după anul 1970. În Alba, dosarul de obiectiv „transporturi feroviare” a fost deschis în luna august 1972.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.