„Ne vom aminti faptele care au un impact emoțional semnificativ” - interviu cu Bogdan O. POPESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 847 din 2 - 8 iulie 2020
transmiterea de la mine la mine jpeg

Vorbim atît de des despre ce ținem minte și ce nu. Despre cît de capricioasă poate să fie memoria noastră. L-am întrebat pe Bogdan O. Popescu, neurolog și scriitor, care e „arhitectura” amintirilor noastre și cum reușește creierul să proceseze și să păstreze atîtea lucruri trăite.

În ce fel depozitează și procesează creierul memoria noastră?

Primul lucru pe care îl întreb cînd îmi învăț studenții despre memorie este referitor la locul unde depozităm amintirile în creier. Răspunsurile lor sînt variate, însă realitatea este că le depozităm peste tot în cortex (suprafața creierului care are arii specializate, cît și de integrare). Cu alte cuvinte, imaginile în lobul occipital, sunetele în lobul temporal, atingerile în lobul parietal, și așa mai departe. Apoi este importantă ideea de „concept”, care este produsă de așa-numitele arii de integrare. Ariile care pun împreună informațiile primare, indiferent pe ce canal au venit, vizual, auditiv, senzitiv sau emoțional. Prin ariile de integrare percepem un obiect sau o ființă global, cu toate informațiile pe care le percepem, integrîndu-le. Care ar fi conceptul tău de Bogdan O. Popescu, Ana? Vocea mea? Înălțimea mea? Modul în care mă mișc (comportamentul meu motor)? Scriitura mea? Cu siguranță, totul la un loc. Asta fac ariile de integrare. Ținem minte, de fapt, fiecare informație separat, în ariile care se ocupă cu percepția respectivă, dar și integralitatea, cu ariile de integrare.

Apoi, mai e ceva important. Noi venim în fiecare zi în contact cu mii de informații. Cum erau îmbrăcați oamenii din stația de metrou prin care am fost? Ținem minte? Nu. De ce? Pentru că nu am fost atenți la asta. Memoria de scurtă durată este ca o tablă pe care scriem și este condiționată de atenție. Memoria de lungă durată o obținem prin repetiția informațiilor care au ajuns în memoria de scurtă durată (repetitio mater studiorum).

Ce legătură „științifică” există între ce trăim și ce ne amintim?

Această legătură este creierul nostru. Ce pot să îți spun, științific, este că legătura este creată de impactul emoțional. Cu alte cuvinte, nu ne vom aminti mare lucru din ce trăim dacă faptele nu au un impact emoțional și ne vom aminti, prin contrast, cu extremă precizie, faptele care au un impact emoțional semnificativ.

Există mai multe feluri de memorie. Cum știe creierul nostru să lucreze cu toate?

Memoria este, într-adevăr, de multe feluri. Iconică, așa-numită, pentru imagini, ecoică pentru sunete, haptică pentru sensibilitate, și așa mai departe. Relevant este că e declarativă (pentru fapte întîmplate) și procedurală pentru activitățile pe care am învățat să le facem. Creierul le găzduiește pe toate și știe să extragă ceva, indiferent ce, cînd este nevoie, pentru că neurocircuitele (legăturile dintre ele) permit asta.

Una dintre marile spaime ale oamenilor de azi este Alzheimer-ul, boala uitării. Cum ajung să se șteargă amintirile din creierul unui om?

Boala Alzheimer este o boală neurodegenerativă. Asta înseamnă că mor neuroni în creierul pacienților afectați de-a lungul timpului, în anumite zone cruciale pentru personalitatea lor și pentru funcțiile lor cognitive, fără ca noi să avem o soluție la asta în momentul de față. Neuronii mor nu peste tot, în tot creierul fără discriminare, ci la început mai ales în zonele care condiționează memoria. De aceea forma uzuală de debut este cu pierderea memoriei recente, însă există mai rar și forme cu alte disfuncții neurologice.

Bănuiesc că ați întîlnit oameni cu memorii fabuloase și alții care pierduseră aproape tot la capitolul ăsta. De ce se leagă, de fapt, această capacitate de a ține minte lucruri și cît de diferiți sîntem?

Sîntem foarte diferiți, într-adevăr. Unii dintre noi avem memorie mai bună, alții mai slabă. Unii avem memorie așa-numit vizuală, alții a faptelor, ținem minte dacă s-au înlănțuit evenimente. Creierele noastre sînt diferite și genetic, și în funcție de educație și întîmplările la care sîntem expuși. Capacitatea de a ține minte lucruri ține atît de gene, cît și de antrenament.

Neurologia face o distincție între memorie și amintire?

Este o problemă cu termenii, mai ales că, în engleză, „memory” se traduce atît ca „memorie”, cît și ca „amintire”. Memoria este o funcție neurocognitivă, amintirea este un eveniment punctual, înregistrat prin intermediul acestei funcții.

Dacă ar fi să puteți extrage, la o autopsie, o amintire din creierul unui om, cum ar arăta, cum v-ați imagina-o?

Asta este o întrebare deja pentru scriitor, nu pentru neurolog. Dacă aș extrage o amintire, aș vrea să aibă ceea ce de obicei nu are, să aibă masă. Adică să o pot cîntări în palmă. Nu doar să o văd printr-un tunel al vieții, ale cărui lumini depind de ceea ce ți s-a întîmplat pînă atunci.

În ce relație sînteți cu memoria cînd scrieți?

În general, sînt într-o relație proastă cu memoria. Tot antrenamentul meu ca medic, de la intrarea în facultate pînă acum, are nevoie de o memorie performantă formal, ceea ce eu nu am, am însă o memorie fantastică creativă. Cînd scriu se întîmplă ceva fenomenal, îmi aduc aminte tot, nu știu cum amintirile sînt evocate de demersul amintirii, ca un minereu de simplul săpat în cîmpul gol și arid.

Care e cea mai veche amintire a dvs.?

Mi-am pus și eu întrebarea asta de-a lungul anilor, și încă mi-o pun. Am unele fracțiuni de amintiri, imagini cu suflet de o secundă, care îmi străfulgeră trecutul prim. Cum mă mîngîia bunica, de exemplu. Apoi, de la grădiniță (am fost acolo de la 3 ani) – spațiile erau apăsător de mari. Nimic rău, oricum, ceea ce mă bucură.

E scrisul o formă de a depozita memoria lucrurilor trăite? Cum expliciați asta ca medic?

Este așa și este și invers. Sigur că scrisul aranjează amintirile, în funcție de starea scriitorului din acel moment. Se poate scrie de mai multe ori cu aceleași amintiri în mod complet diferit. Însă este ciudat că atunci cînd am scris cartea mea de proză scurtă mi-am șters din minte, cu ocazia scrisului, toate detaliile care fac savuroase amintirile. Te rog, nu mă întreba prin ce mecanism…

interviu de Ana Maria SANDU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

avion de lux klaus iohannis (4) jpg
Cât au costat zborurile efectuate de președintele Klaus Iohannis. Documente desecretizate de Administrația Prezidențială
Administraţia Prezidenţială a desecretizat, marţi seară, costurile pentru zborurile efectuate de preşedintele Klaus Iohannis, începând cu anul 2015.
Daniel David Foto Mediafax (1) jpg
Ce măsuri propune ministrul Educației pentru eliminarea consumului de droguri în școli. „Avem o problemă”
Ministrul Educaţiei, Daniel David, a anunţat că va încuraja implementarea mai eficientă a unui mecanism care să permită semnalarea anonimă a activităţilor legate de droguri în şcoli, se arată într-o postare a Ministerului Educației în pagina sa de Facebook.
andreea balan  crop 1665063599 jpg
Moment penibil pentru Andreea Bălan, chiar în timpul concertului din Ploiești. Ghinionul care s-a abătut pe capul cântăreței. FOTO
Andreea Bălan a avut parte de un moment jenant în timpul unui concert susținut în orașul Ploiești. Ce a pățit artista pe scenă, dar și cum a gestionat toată situația, descoperiți în rândurile următoare.
image png
Ioana Dichiseanu, sfâșiată de durere la aproape 4 ani de la moartea marelui actor Ion Dichiseanu: „Arunc o privire în oglindă...”
Ioana Dichiseanu, fiica regretatului actor Ion Dichiseanu, este copleșită de dorul acestuia. Chiar dacă în luna mai a acestui an se împlinesc patru ani de când marele artist ne-a părăsit, fiica lui îi duce dorul și suferă din cauza absenței sale.
Oameni circulă pe bulevardul Champs Elysees în timpul Zilei fără maşini în Paris Franţa FOTO AP
Franța pregătește un „manual de supraviețuire” în caz de criză majoră. Broșura va fi distribuită populației
Guvernul francez intenționează să trimită fiecărei gospodării din țară un „manual de supraviețuire” cu instrucțiuni despre cum să se pregătească pentru o „amenințare iminentă”, inclusiv un conflict armat, o criză sanitară sau un dezastru natural, potrivit unor rapoarte din presa franceză.
banner Marina Voica
Imagini de poveste! Cum arată căsuța Marinei Voica de la Breaza. Și-a făcut aici un adevărat colț de Rai
Marina Voica a ales să lase în urmă agitația Capitalei și să își construiască un refugiu de liniște și frumusețe în inima județului Prahova, acolo unde, în urmă cu mai bine de 20 de ani, a găsit locul perfect pentru a se bucura de viață.
trump putin  jpg
Concluziile discuției Trump-Putin, explicate de un analist: „Acordul este puternic în favoarea Rusiei. Dacă nu va avea de ales, Ucraina va accepta”
Analistul de politică externă Ștefan Popescu susține că acordul convenit de către cei doi președinți, Trump și Putin, este dezavatajos pentru Ucraina și va fi acceptat doar dacă Europa nu o va susține eficient.
Eugen Titeanu (în rândul de sus, al treilea din dreapta) asistă la meciul de fotbal dintre echipele C.F.R. București și Ripensia Timișoara, în Cupa României 1935 (© Wikimedia Commons)
Destinul surprinzător al lui Eugen Titeanu, șeful Presei și Propagandei în timpul dictaturii regale
Pamfil Şeicaru în eseul „Eugen Titeanu” („Curierul Românesc”, nr. 110, din 1957), despre cum şi de ce devine un gazetar proprietar de publicaţii:
image png
Nicuşor Dan ar susţine candidatura Elenei Lasconi la Primăria Capitalei. „Desigur, în măsura în care părerea mea contează”
Candidatul independent la Preşedinţia României Nicuşor Dan a afirmat, marţi seară, că ar susţine-o pe Elena Lasconi, preşedintele USR, la Primăria Capitalei, în măsura în care părerea sa contează, dar a precizat că bucureştenii se informează şi vor vota pe cine cred ei că este mai bun.