Ne pasă de poluare?

Publicat în Dilema Veche nr. 836 din 27 februarie - 4 martie 2020
Ne pasă de poluare? jpeg

Teama nu se simte încă puternic în aer, în ciuda gazelor de eșapament și a mirosului din București. Efectele sale sînt subtile, consecințele asupra sănătății – nu mereu clare. De la începutul anului se vorbește însă tot mai mult despre cît de gravă e poluarea din București. Se scriu articole în presă, oamenii se declară indignați pe rețelele de social media, arătînd măsurători făcute prin aplicația Airly. Măsurători independente comandate de New York Times arată că Bucureștiul e mai poluat decît Beijingul. Valorile reale ale poluării nu sînt cunoscute cu certitudine, pentru că rețeaua de monitorizare din oraș are deficiențe, întreruperi sau nu măsoară anumiți poluanți, însă situația e, cu siguranță, foarte gravă – afirmă Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România. De altfel, „tocmai de asta sîntem în infringement din 2009. Comisia Europeană ne tot spune că trebuie să limităm expunerea populației cît mai mult. Am ajuns să fim trimiși la judecată în 2018 și încă nu s-au luat măsuri ca să se îmbunătățească concret calitatea aerului“, arată acesta.

Poluarea scurtează cu patru ani viața bucureștenilor, notează cel mai recent studiu al Institutului de Sănătate Publică. Primarul Capitalei contestă însă raportul, susținînd că datele prezentate de Institut au fost colectate pînă în 2017 și că în ultimii doi ani valorile au scăzut foarte mult. „Poluarea nu este în creștere, pentru că datele de la Agenția de Mediu nu relevă acest lucru“, a declarat Gabriela Firea, susținînd totodată că ea a luat măsuri în ultimii trei ani, dar că nu poate rezolva ce nu au făcut alți primari în zeci de ani. Într-o confruntare din ianuarie cu Costel Alexe, ministrul Mediului, Gabriela Firea i-a spus acestuia să-i tragă la răspundere pe parlamentarii PNL care ar fi blocat proiectele antipoluare, sugerîndu-i totodată să se mute din București dacă nu-i place cum miroase. Însă traficul în Capitală pare din ce în ce mai sugrumat, străzile nu au fost spălate sau aspirate de praf iarna aceasta, în ciuda vremii calde și uscate, arborii sînt tăiați din rădăcină după fiecare vijelie sau ploaie de gheață și nu sînt plantați alții în loc, iar Bucureștiul se umple de șantiere de construcții. Și, deși cauzele poluării țin, se pare, nu doar de gazele degajate în trafic, ci și de hidrogenul sulfurat degajat de arderile gunoaielor la gropile Chiajna-Rudeni, Vidra și Glina, aflate în imediata apropiere a Capitalei, Consiliul General a votat, pe 14 februarie 2020, achiziția unui teren pentru un incinerator de deșeuri. În aceeași zi în care se anunța, în București, un miting antipoluare.

„Tati, jandarmii respiră și ei tot aer poluat?“

Zăpada netopită e strînsă în mormane negre la colțul bulevardului. „Aer curat, nu oraș poluat!“, „Vrem schimbări politice, nu schimbări climatice“, „Nu e o glumă, poluarea ne sugrumă“, „Mai lasă mașina, mai mergi și tu pe jos“. Asta strigau vineri seară, pe 14 februarie, în jur de o sută de oameni, mergînd în marș de la Piața Unirii către Ministerul Mediului. (Inițial, marșul ar fi trebuit să pornească din fața Primăriei Generale a Capitalei, însă acolo se organizează de ani buni, în acte, adunări publice-fantomă ale Asociației Centrul Municipal pentru Dialog București.)

Majoritatea protestatarilor sînt foarte tineri, mulți liceeni inspirați de mișcarea Fridays for Future a Gretei Thunberg. Au mai venit cîțiva părinți cu copii mici și adulți cu biciclete. Un băiețel întreabă ingenuu: „Tati, jandarmii respiră și ei tot aer poluat?“ Cînd trecem prin Piața Constituției, doi domni în vîrstă se uită în jur la mulțime și rîd amar: „Aici trebuia să fie plin, dom’le, păi, dacă se organiza concert, imediat erau cîteva mii de oameni“. Nici o televiziune n-a sosit să facă un reportaj la fața locului. În fața Ministerului Mediului, pe un ecran apar, cu roșu, datele atmosferice: „București-Filaret, ora 18, temperatura 7 grade, vînt 1 km/h“. Atît. Nici un indicator privind poluarea. Secretarul de stat Mircea Fechet iese cu niște declarații, pare conștient de starea gravă a orașului și enumeră măsurile luate sau de care ar trebui Primăria să dispună.

Soluții pentru îmbunătățirea calității aerului există și „pot fi împărțite în două, pe termen scurt și pe termen lung“, îmi spune Alin Tănase de la Greenpeace. „Cele pe termen scurt, care pot fi implementate cît mai repede, țin de transport durabil (respectiv crearea de benzi unice pentru autobuze), protejarea spațiilor verzi existente și extinderea lor. În momentul de față, în București avem sub 10 metri pătrați de spațiu verde/cap de locuitor. Comisia Europeană impune un standard de 26 de metri pătrați, în vreme ce Organizația Mondială a Sănătății recomandă 50 de metri pătrați/cap de locuitor. De asemenea, mai sînt și măsuri ce țin de spălatul străzilor. Am observat că abia acum [la mijlocul lunii februarie – n.r.] au început să spele străzile, dar pînă acum nu au fost iarna aceasta.

Soluțiile pe termen mediu includ dezvoltarea de piste pentru biciclete și legarea lor, astfel încît să devină atractive pentru bicicliști. În momentul de față, e foarte greu să mergi cu bicicleta prin București, nu e sigur, nu ești protejat deloc, mergi umăr la umăr cu mașinile de pe șosea. Iar soluțiile pe termen lung înseamnă schimbarea flotei de autobuze. În momentul de față, încă avem 1.400 de autobuze diesel în București. Ideal ar fi să avem 100% flotă electrică. Tot o soluție pe termen lung ar fi modificarea Taxei Oxigen, taxa pentru mașini poluante, astfel încît să fie mult mai strictă și să elimine în special diesel-urile din oraș, pentru că produc foarte mult praf, în comparație cu mașinile pe benzină. Ideal ar fi să se interzică accesul mașinilor diesel în București, indiferent de norma de poluare. Și, de ce nu, se pot chiar interzice vînzarea sau înmatricularea mașinilor pe benzină, începînd din 2028 – atunci spunem noi că ar fi o dată bună pentru a introduce această măsură. Soluția noastră nu înseamnă să înlocuim toate mașinile de pe stradă cu mașini electrice, ci vrem ca orașul să devină pentru oameni, să se dezvolte spații pentru pietoni, piste de biciclete, sisteme de car-sharing, să eficientizăm transportul public, să se simtă o diferență, cînd te sui în autobuz, să știi că faci mult mai puțin decît ai face cu mașina personală.“

Întrebat dacă s-ar putea vedea rezultate în timpul unui singur mandat la Primăria București, Alin Tănase îmi spune că „da, cel puțin în privința măsurilor pe termen scurt și pe termen mediu“. Se pot face destul de multe într-un mandat, afirmă acesta, chiar pînă la înlocuirea flotei de autobuze, deși aceasta e o soluție mai degrabă pe termen lung.

Îmi mai spune că, deși pare că problema ține și de cetățeni, nu doar de autorități, aceasta e o „soluție falsă, pentru că acțiunea ar trebui să vină în primul rînd din partea autorităților. Bineînțeles că și cetățenii pot face anumite lucruri. Ar trebui să-și lase mașina acasă și să folosească transportul în comun, dar asta ține de eficientizarea acestuia, deci ne întoarcem la prima parte a discuției“. Cei de la Greenpeace, detaliază Alin Tănase, au o vorbă: „Natura nu poate vota, dar tu poți“, așa că, totuși, presiunea cetățenilor pe administrația orașului e importantă.

Înapoi la mitingul antipoluare, discut cu doi adolescenți. Isabela Butnariu și Victor Stan au venit tocmai din Constanța pentru a protesta. Nu li se pare că viitorul arată bine; sperau să atragă atenția altor orașe din țară unde poluarea e la cote mari. Sînt dezamăgiți de cît de puțini oameni au venit, pe net se anunțaseră mult mai mulți participanți. E Ziua Îndrăgostiților, iar fata tocmai a primit un buchet de lalele roșii. Se face tîrziu, secretarul de stat încă vorbește în fața ministerului. Tinerii pleacă.

Foto: Cristina Ștefan

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.

Adevarul.ro

image
Mărturiile şoferiţei care a omorât patru muncitori la Iaşi. Femeia spune că n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.
image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.
image
Dispută într-o grădiniţă făcută cu banii statului ungar: „Pot veni şi copii români, dar educaţia va fi în maghiară”
Biserica Reformată a construit în Huedin (judeţul Cluj) o grădiniţă cu predare în limba maghiară. Un reprezentant al bisericii a precizat că grădiniţa a fost construită cu sprijin din partea  statului ungar, dar că va primi şi copii români.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.