Naţiunea, rediviva? Despre cum renasc identităţi care, de fapt, nu au dispărut niciodată

Publicat în Dilema Veche nr. 683 din 23-29 martie 2017
Naţiunea, rediviva? Despre cum renasc identităţi care, de fapt, nu au dispărut niciodată jpeg

Cet─â╚Ťeanul aheu al Eladei, mai apoi cet─â╚Ťeanul roman al Imperiului, se percepeau a fi altceva dec├«t barbarii de la margini. Pe drept cuv├«nt, pentru c─â aveau al╚Ťi zei, alte cutume sau legi. Dup─â ceva timp, ÔÇ×barbariiÔÇť ╚Öi ÔÇ×cet─â╚ŤeniiÔÇť s-au contopit, ÔÇ×migratoriiÔÇť ╚Öi ÔÇ×autohtoniiÔÇť s-au amestecat ├«n cet─â╚Ťi sau regate, iar elementul de diferen╚Ťiere a devenit religia ÔÇô a c─ârei fragmentare, reformare etc. urma s─â ocupe urm─âtorul mileniu.

Pentru lumea occidental─â, Iisus Hristos a reprezentat cea mai deplin─â revolu╚Ťie care se poate imagina; de╚Öi ├«mp─âratul Octavian Augustus, contemporan, n-a avut habar, impactul avea s─â devin─â at├«t de capital ├«nc├«t p├«n─â azi calendarele, cronologiile noastre etc. au drept ÔÇ×moment zeroÔÇť anul na╚Öterii (de╚Öi, pare-se, Iisus s-a n─âscutÔÇŽ ├«n anul 4 ├«nainte de Hristos!). Dup─â secole de persecu╚Ťie, cre╚Ötinismul a cucerit apoi bun─â parte din lumea cunoscut─â. Mai spre Est, ├«ntr-o noapte a anului 610, arhanghelul Gabriel ap─ârea ├«n mintea unui b─ârbat de 40 de ani din de╚Öertul Arabiei; numele lui era Mahomed ╚Öi, gra╚Ťie revela╚Ťiei lui, ap─ârea islamul. O sut─â de ani mai t├«rziu, steagul musulmanilor ajunsese din India p├«n─â ├«n Spania de azi ÔÇô de╚Öi, din anul 680, ei ├«ncepuser─â s─â se lupte ╚Öi ├«ntre ei (sunni╚Ťi versus ╚Öii╚Ťi, un conflict actual ╚Öi azi).

├Än anul 1204 (la 150 de ani de la Marea Schism─â din 1054), cavalerii catolici ai celei de-a patra Cruciade n-au avut nici o remu╚Öcare ├«n a jefui un Constantinopole ortodox ÔÇô de╚Öi ei plecaser─â, ├«n teorie, s─â ÔÇ×eliberezeÔÇť Egiptul islamizat! Conflictele dintre ortodoc╚Öii levantini ╚Öi catolicii latini au fost doar o parte a disputei intracre╚Ötine ÔÇô au intrat apoi ├«n scen─â protestan╚Ťii, ╚Öi ei cre╚Ötini, desigur, dar un fel de praf de sare ├«n ochii Papei. Cruzimea ╚Öi fervoarea cu care parizienii catolici i-au ucis ╚Öi i-au aruncat ├«n Sena pe parizienii protestan╚Ťi (hugheno╚Ťii romanelor lui Alexandre Dumas) ├«n noaptea de 23 spre 24 august 1572 (noaptea Sf. Bartolomeu) ar p─ârea de ne├«n╚Ťeles pentru cel ce nu cunoa╚Öte importan╚Ťa din epoc─â a denominatorului religios.

Cuius regio, eius religio

Ajuns aici, r─âbd─âtorul cititor s-ar putea ├«ntreba la ce bun─â o at├«t de lung─â introducere, dac─â subiectul nostru e identitatea na╚Ťional─â. Or, miza acestui text este aceea de a sugera c─â aceasta din urm─â n-a (re)ap─ârut din neant, ci este doar una dintre identit─â╚Ťile multiple pe care indivizii sau comunit─â╚Ťile (╚Öi) le asum─â. ├Äntre identit─â╚Ťile religioase, etnice, na╚Ťionale, sociale, culturale etc. exist─â adesea o filia╚Ťie (├«n sensul c─â unele pot deriva din altele), dar la fel de bine ele pot azi exista simultan ÔÇô doar spiritul timpului face ca una s─â fie/par─â, la un moment dat, mai important─â dec├«t altele.

Civiliza╚Ťiile s├«nt mereu continuit─â╚Ťi, ├«n care trecutul ╚Öi prezentul se scurtcircuiteaz─â, adesea la secole ╚Öi secole distan╚Ť─â ÔÇô spunea istoricul Fernand Brau┬şdel (Gramatica civiliza╚Ťiilor, 1963). Potrivit unei interpret─âri cu care rezonez, ├«nceputurile ideii moderne de na╚Ťiune s├«nt direct legate de epoca de final a r─âzboaielor religioase: autori precum Paul Kennedy (Na╚Öterea ╚Öi declinul marilor puteri, 1987) sau Henry Kissinger (Diploma╚Ťia, 1994) discut─â importan╚Ťa tratatelor de pace din Westphalia (1648) ÔÇô primul mare congres diplomatic al modernit─â╚Ťii, care, instaur├«nd un modus vivendi ├«ntre catolici ╚Öi protestan╚Ťi, a pus ╚Öi bazele viitoarelor coagul─âri ÔÇ×na╚ŤionaleÔÇť. Accept├«nd principiul cuius regio, eius religio (sau ÔÇ×cine st─âp├«ne╚Öte ╚Ťinutul va impune religiaÔÇť), delega╚Ťii la acele negocieri vor gr─âbi, f─âr─â s─â-╚Öi propun─â neap─ârat, apari╚Ťia unei noi idei-for╚Ť─â ├«n istoria european─â: ideea de na╚Ťiune. Dezvoltarea economic─â ╚Öi militar─â a statelor, corela╚Ťia dintre industrie, putere ╚Öi demografie, declinul latinei ÔÇ×universaleÔÇť ╚Öi dezvoltarea culturilor ├«n limbile ÔÇ×popoarelorÔÇť ÔÇô acestea (╚Öi altele) au f─âcut ca, ├«n cur├«nd, interesele zis ÔÇ×na╚ŤionaleÔÇť s─â primeze asupra celor religioase sau de stare. Campaniile napoleoniene, revolu╚Ťiile anului 1848, emergen╚Ťa Germaniei ├«n a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea sau cele dou─â R─âzboaie Mondiale (1914-1945) au fost ilustr─âri ale acestei idei-for╚Ť─â: na╚Ťiunea ╚Öi interesele sale (eventual ÔÇ×vitaleÔÇť) au modelat lumea, mult dincolo de limitele de alt─âdat─â ale spa╚Ťiului cre╚Ötin. Dup─â 1945, comuni╚Ötii au crezut c─â pot ├«nlocui identitatea na╚Ťional─â cu o alta. ├Än ac╚Ťiunea lui Stalin, cuius regio, eius religio a devenit ÔÇ×cine st─âp├«ne╚Öte un teritoriu e liber s─â impun─â ordinea sa ideologic─âÔÇť. Pe moment, a p─ârut c─â func╚Ťioneaz─â.

Cazul rom├ónesc (sau este na╚Ťiunea o iluzie?)

Dup─â 1848, elita rom├óneasc─â a fost sincron─â cu ideea na╚Ťiunii ca panaceu, ba chiar a fost harnic─â ├«n a arde etapele ÔÇô dat fiind c─â aveam de remontat un decalaj. Vechi ca popor, relativ tineri ca na╚Ťiune ╚Öi ├«nc─â ╚Öi mai tineri ca stat (vezi ├«n context Victor Neumann, Neam, popor sau na╚Ťiune?, 2015), rom├ónii au ├«n╚Ťeles ├«nt─ârirea na╚Ťiunii ca pe o condi╚Ťie obligatorie a progresului general. Au fost rom├ónii singuri ├«n aceast─â iluzie? Nicidecum. E cert, ast─âzi, c─â era o iluzie? Aici exist─â argumente pro, dar ╚Öi argumente contra. Valide toate.

Desigur, putem ironiza na╚Ťionalismul romantic al manualelor rom├óne╚Öti din anii, s─â zicem, 1880-1940 (altfel spus, de la Regat la Rom├ónia Mare), dar acest lucru e perfect inutil ÔÇô pentru c─â manualele din toat─â Europa erau ├«n mare parte similare, ├«n ton cu spiritul timpului respectiv. Desigur, este moned─â curent─â printre istorici sau politologi s─â spun─â azi c─â na╚Ťiunile s├«nt ÔÇ×comunit─â╚Ťi imaginateÔÇť (dup─â formula lui Benedict Anderson, 1983), doar c─â nici aceast─â constatare nu rezolv─â nimic ÔÇô din moment ce toate identit─â╚Ťile pot fi descrise drept ÔÇ×imaginateÔÇť, fie c─â vorbim despre cre╚Ötinism, islam, francofonie, vegetarianism ╚Ö.a.m.d. Faptul c─â nici unele nu ╚Ťin de natura intrinsec─â a umanului (ci s├«nt acceptate/receptate ├«n cursul vie╚Ťuirii noastre) este, cred, de bun-sim╚Ť. Dar aceast─â constatare nu le face mai pu╚Ťin puternice ÔÇô iar unele dintre ele pot scurtcircuita prezentul, vorba lui Braudel, fie ╚Öi la decenii dup─â ce le credeai disp─ârute. La fel ╚Öi cu identitatea na╚Ťional─â: da, ea era propagat─â oficial la momentul, s─â zicem, 1918, dar acest detaliu nu o face automat caduc─â ├«n anul 2018. Iat─â de ce:

Nu cumva priveam în altă parte?

La c├«teva luni de la desp─âr╚Ťirea noastr─â de Nicolae Ceau╚Öescu, eseistul Alain Minc publica, la Paris, un volum ├«n r─âsp─âr cu acele mirifice timpuri (La vengeance des nations, 1990). Am cump─ârat-o dintr un anticariat, la prima mea c─âl─âtorie la Paris, ├«n 1993, ╚Öi ani buni m-am ├«ntrebat dac─â n-am dat banii de poman─â. ├Än mare, teza lui Minc era c─â, dup─â c─âderea comunismului, va urma tocmai r─âzbunarea na╚Ťiunilor (╚Öi resurgen╚Ťa na╚Ťionalismelor). Or, ├«n acel moment, speran╚Ťele noastre mergeau fix ├«n direc╚Ťia opus─â ÔÇô vedeam Europa cum se une╚Öte, cum europenismul c├«╚Ötiga teren ├«n fa╚Ťa na╚Ťionalismelor, iar democra╚Ťia liberal─â urma s─â fie noua lingua franca a politicii mondiale.

Privind ast─âzi ├«napoi, m─â ├«ntreb dac─â nu ne-am luat cumva, atunci, speran╚Ťele drept realit─â╚Ťi. Concomitent cu l─ârgirea Europei, ├«n vecin─âtate sau mai departe, identit─â╚Ťi religioase, etnice ╚Öi na╚Ťionale r─âbufneau cu o violen╚Ť─â inedit─â ÔÇô vezi r─âzboiul din ex-Iugoslavia (c├«te nop╚Ťi ale Sf. Bartolomeu s-au consumat acolo?), vezi r─âzboaiele lui Boris El╚Ť├«n cu cecenii musulmani, vezi Irakul invad├«nd Kuweitul, vezi r─âzboiul de pe Nistru ├«ntre rom├ónofoni ╚Öi rusofoni, vezi masacrele Hutu vs Tutsi ├«n Rwanda (o jum─âtate de milion de Tutsi omor├«╚Ťi numai ├«n 1994?!), vezi rebeliunea islami╚Ötilor din Algeria, ├«n care guvernul a trebuit s─â anuleze alegerile (1993), ca ultim─â cale de a ├«mpiedica victoria unui front islamic etc.

├Än tot acest timp, identit─â╚Ťile (╚Öi interesele aferente) s-au manifestat, subtil. Un exemplu: ├«n timpul crizei din Balcani, Fran╚Ťa dorea prezervarea m─âcar a unei forme de Iugoslavie, ├«n timp ce Germania a recunoscut printre primele Slovenia ╚Öi Croa╚Ťia independente (dac─â nu interese na╚Ťionale, cum altfel s─â numim aceste discordan╚Ťe?). Comunitatea (de 12 membri, atunci) a europenilor, de╚Öi mai mic─â, n-a fost mai omogen─â dec├«t e UE azi. Sau, alt exemplu: victoria lui Trump ├«n SUA, acum. Privit din afar─â, pare bizar c─â unii americani se dezic de ordinea liberal─â a pie╚Ťelor deschise etc.; dar, de la nivelul omului mediu, al c─ârui c├«╚Ötig ├«n termeni reali n-a mai crescut din anii ÔÇÖ70 ╚Öi c─âruia revolu╚Ťia dotcom nu i-a adus beneficii b─âne╚Öti, lucrurile se v─âd altfel. Sau, ├«n fine, privi╚Ťi lumea arab─â de azi. Exist─â acolo, ├«ntr-un segment important din popula╚Ťie, impresia c─â ÔÇ×identit─â╚ŤileÔÇť ├«ncercate o vreme (i.e. na╚Ťionale, statale sau ideologice) au e╚Öuat ÔÇô tocmai pentru c─â au fost impuse din afar─â, ca ╚Öi grani╚Ťele. Singura care le pare valid─â ├«n continuare e identitatea religioas─â ÔÇô de aici, califatul din 2014, reluarea conflictului sunni╚Ťi vs ╚Öii╚Ťi sau martirii care ucid din Bagdad p├«n─â la Paris via M├╝nchen etc.

├Än concluzie: identitatea na╚Ťional─â nu a revenit ├«n dezbatere, din simplul motiv c─â nu disp─âruse niciodat─â ÔÇô ci doar noi priveam ├«n alt─â direc╚Ťie, av├«nd atunci alte priorit─â╚Ťi. Acum, ea este doar una dintre identit─â╚Ťile c─ârora spiritul timpului le sufl─â ├«n p├«nze; cea religioas─â vine ╚Öi ea din urm─â, ╚Öi ele pot merge um─âr la um─âr ÔÇô vezi ce se mai ├«nt├«mpl─â azi prin Turcia, Ungaria, Polonia sau Sco╚Ťia, to mention but a few, de╚Öi diferite ├«ntre ele. 

Adrian Cioroianu este istoric, profesor la Universitatea din Bucure┼čti ┼či ambasador delegat permanent la UNESCO.

Foto: Flickr

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.