My only friend, the end

Caius DOBRESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 761 din 20-26 septembrie 2018
My only friend, the end jpeg

G├«ndirea modern─â a f─âcut o distinc┼úie tot mai clar─â ├«ntre dou─â accep┼úiuni ale evolu╚Ťiei noastre individuale: aceea c─â devenim ceea ce s├«ntem, ├«n opozi┼úie cu aceea c─â devenim ceea ce vrem s─â fim. De aici, veritabile r─âzboaie culturale ├«ntre cei pentru care poten┼úialul uman este o energie procreatoare (con┼úin├«nd a┼čadar o form─â ideal─â latent─â) ┼či cei ce ├«l ├«n╚Ťeleg ca energie autocreatoare (presupun├«nd noutatea ireductibil─â, germina┼úia spontanee a inven┼úiei de sine).

Drepturile naturale ale filozofilor Luminilor presupun energii procreative ÔÇô poten┼úialul uman este g├«ndit ├«n func┼úie de un ├«nceput absolut, de o origine. Actul na┼čterii noastre, prin el ├«nsu┼či, este cel ce pune ├«n mi┼čcare aceste energii, gestionate, asemenea tuturor proceselor naturale de dezvoltare, de o latent─â form─â ideal─â (adic─â forma puiului este deja con╚Ťinut─â ├«n ou). Dimpotriv─â, op╚Ťiunea construc╚Ťiei de sine exprim─â voin┼úa de emancipare ├«n raport cu aceast─â origine ┼či cu tot corolarul simbolic ┼či conceptual al originii, ╚Öi pare s─â contrazic─â plenar filozofia drepturilor naturale, dat fiind c─â plaseaz─â esen┼úa uman─â nu ├«n dat, ci ├«n inventat. Dar, prin aceasta, nu neag─â dec├«t aparent dependen╚Ťa noastr─â de (╚Öi apartenen╚Ťa noastr─â la) ordinea natural─â: ├«n loc de a pune ├«n centru momentul ├«nceputului, ofer─â proeminen┼ú─â sf├«r╚Öitului existen┼úei noastre, cel care o define╚Öte ca parcurs ┼či proces. Apologia pluralit─â┼úii, jocului, inven┼úiei, montajului, (de)construc┼úiei nu poate, desigur, ├«nl─âtura ├«n nici un fel eviden╚Ťa sf├«r╚Öitului inevitabil al vie╚Ťii individuale.

├Äntr-un orizont de g├«ndire secular, metafora juridic─â a Creatorului care ne doteaz─â cu drepturi nu mai are vigoarea necesar─â pentru a legitima dreptul natural. Cap─âtul pozitiv al finitudinii, momentul na╚Öterii, al poten┼úialului integral ╚Öi nealterat, ├«╚Öi pierde treptat semnifica╚Ťia. Rezultatul nu este ├«ns─â emanciparea fa╚Ť─â de natur─â, ci deplasarea aten╚Ťiei c─âtre cap─âtul negativ al finitudinii. Polul imaginar al ├«nceputului, al na╚Öterii, este ├«nlocuit de cel al sf├«r╚Öitului, al mor╚Ťii. Ceea ce restabile┼čte acum prestigiul naturii ca surs─â de drept este con┼čtiin┼úa, organizatoare, a sf├«r╚Öitului. Faptul c─â fiin┼úele umane s├«nt, ├«n virtutea ├«ns─â┼či a naturii lor, capabile s─â-┼či con┼čtientizeze finitudinea ┼či s─â-┼či anticipeze extinc┼úia. Autoeviden╚Ťa ineluctabil─â a propriei fragilit─â┼úi ┼či finitudini, care este condi┼úia natural─â a speciei noastre.

Chestiunea este explorat─â de diferite filozofii, care reconstruiesc (non)sensul vie┼úii, sau diferite no┼úiuni ale sacralit─â┼úii, dinspre con┼čtiin┼úa personal─â a mor┼úii. Dup─â ┼čtiin┼úa mea, ├«ns─â, centralitatea con┼čtiin┼úei mor┼úii, ├«n general, ┼či a propriului sf├«r╚Öit, ├«n special, nu este dus─â ┼či c─âtre consecin┼úa c─â datul, natural, al con┼čtiin┼úei mor┼úii poate fundamenta o teorie a drepturilor naturale. Certitudinea finitudinii, ├«n perfect─â convergen┼ú─â cu irepetabilitatea existen┼úei individuale, creeaz─â un fel de drept de preemp┼úiune: fiin╚Ťe esen╚Ťialmente muritoare, indivizii au dreptul natural s─â-┼či evalueze interesul propriu deosebit de (╚Öi ├«nainte de) orice obliga┼úii colective. S─â estimeze, altfel spus, ├«n ce m─âsur─â supunerea la logica interesului general i-ar face s─â rateze ocaziile unice ┼či irepetabile ale vie┼úii.

Acest imperativ nu elimin─â, desigur, principiul conform c─âruia libertatea ┼úine p├«n─â acolo unde ├«ncepe libertatea celuilalt. De asemenea, marja de manifestare a acestui drept natural este limitat─â din exterior de situa┼úiile ├«n care se pune problema supravie┼úuirii fizice a oric─ârui grup uman. Totu╚Öi, r─âm├«ne un fapt c─â aceast─â perspectiv─â r─âsturnat─â asupra sensului existen┼úei, nu dinspre na╚Ötere, ci dinspre moarte, nu neag─â, ci reconfirm─â, ┼či ├«nc─â exact ├«n termenii clasici din Declara╚Ťia american─â de Independen╚Ť─â de la 1776, dreptul natural la c─âutarea fericirii.

Invocarea dreptului natural la c─âutarea fericirii poate fi, pe de o parte, orientat─â ├«mpotriva unei tiranii care ÔÇ×condamn─â la fericireÔÇť. Dreptul la c─âutarea fericirii este naturalmente opus unui clamat drept la fericire. Acesta stabile╚Öte prin fiat parametri ai realiz─ârii de sine care ├«n realitate devin p├«rghii ale opresiunii. Mecanisme, altfel spus, menite s─â ├«mpiedice actualizarea ÔÇ×gre┼čit─âÔÇť a poten┼úialului uman. O situa┼úie fundamental inacceptabil─â, ├«n m─âsura ├«n care marja de eroare la care are dreptul individul uman este astfel eliminat─â, adeseori cu individ cu tot. Pe de alt─â parte, ├«ns─â, dreptul la c─âutarea fericirii se plaseaz─â oblic ┼či fa┼ú─â de instan┼úele inflexibile care consider─â drept justificat─â moral doar o atitudine de riguroas─â opozi┼úie fa┼ú─â de tiranie, judec├«nd extrem de dur nu doar colaborarea direct─â cu represiunea, ci toate strategiile autoconserv─ârii adaptative. Dac─â, din perspectiva sf├«r╚Öitului ei cert, existen┼úa este ├«n┼úeleas─â ca o ┼čans─â unic─â ┼či irepetabil─â, atunci aspira┼úia de a ob┼úine, cu un sentiment al urgen┼úei, indiferent de condi┼úiile politico-juridice, c├«t mai mult din experien╚Ťa plenitudinii existen╚Ťiale ÔÇô simplu spus: a bucuriei de a tr─âi ÔÇô ne apare cu putere ca o expresie a dreptului natural. 

Caius Dobrescu este profesor la Facultatea de Litere a Universit─â┼úii din Bucure┼čti ┼či scriitor. Cea mai recent─â carte publicat─â: Praf ├«n ochi, Crime Scene Press, 2017. 

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.