Muzică şi tehnologie

Andrei VIERU
Publicat în Dilema Veche nr. 661 din 20-26 octombrie 2016
Muzică şi tehnologie jpeg

Din punctul de vedere strict al interpretului de muzică clasică, tehnologia e legată de posibilitatea de a înregistra. Ideea de eternitate și-a făcut loc în mintea interpreților odată cu tehnologia digitală, care a înlocuit bucata fragilă de ebonită – discul de 78 sau de 33 de turații – cu imuabilul șir de 1 și 0 de pe discul compact. Bucata de vinil era sortită a-și sfîrși existența în lada de gunoi de la ieșirea din bloc, codul numeric nu – în orice caz nu simultan în toate coșurile de gunoi ale tuturor ordinatoarelor, serverelor și serviciilor de informații de pe glob. Spre deosebire de conținutul benzilor de magnetofon de pe vremuri, codurile digitale se pot reproduce la infinit, ușor și fără pierderi.

Așadar, sînt sunetele vremelnice sau nu? De exemplu, concertele mele înregistrate pe timpuri de Radio București nu mai figurează în catastifele onoratei instituții. Probabil că o mînă binevoitoare a predat, grijulie, benzile de magnetofon gunoierilor Capitalei.

Înregistrările mele de la Radio France au avut o soartă ceva mai fericită. Unele stau în raft, altele au fost publicate pe CD în colecția INA-mémoire vive a arhivelor audiovizualului francez. „Manuscrisele nu ard“, spune un dicton. Dar nu numai manuscrisele (sau măcar unele din ele) sînt ignifuge. Ci și anumite benzi de magnetofon. Sonata a șasea de Skriabin, Variațiunile Goldberg, Gaspard de la nuit lipsesc din fondul Radio, dar stau bine-mersi la mine în raft, pe suport digital, și așteaptă să mă ocup de ele.

Tehnologia înregistrării a schimbat felul în care ascultăm muzica. Aș spune chiar că fiecare program nou de tratare a codurilor – fiecare aplicație care, după reguli insolite, transformă un șir dat de 0 și 1 într-un altul – rafinează (sau dacă preferați pervertește) urechea într-o direcție suplimentară, necunoscută pînă atunci. Împreună cu orice tehnologie îmbunătățită și perfecționată, apar și cerințe pe măsură. Azi nu mai vrem să auzim fîșîitul specific benzii de magnetofon, nu mai vrem să auzim impurități, zgomote, imperfecțiuni, „cartofii prăjiți“ ai discurilor Electrecord de pe vremuri. Aceste exigențe create de tehnologii recente privesc însă mai ales confortul audiției. Privesc și muzica însăși? În mult mai mică măsură. Ar fi trebuit să n-o privească deloc. În realitate însă, tendința spre aseptizare indusă de tehnologiile de curățare a sunetului contaminează și viziunea interpreților asupra muzicii, asupra pieselor din repertoriu și chiar asupra propriei lor meniri. Idealul perfecțiunii aseptice duce la uniformizare, la dispariția oricărei originalități. Mai precis, la înlocuirea originalității cu extravaganța. Fiindcă uneori, de plictiseală, se mai face simțită și nevoia de originalitate – sau măcar nevoia de a o înlocui cu aparența ei.

Menirea unei înregistrări este să-i arate ascultătorului nu cum poate interpretul să cînte o anumită lucrare, ci cum o aude. Tehnologia îți dă posibilitatea de a experimenta. Și ăsta e un lucru mare. De exemplu, poți să încerci să vezi ce iese dacă în loc să cînți cele trei voci ale unui trio-sonată de Bach, ca la orgă, cu timbre diferite, le cînți cu același timbru, dar în acustici diferite. Din păcate însă, majoritatea înregistrărilor au un scop autopromoțional: „Uite cum pot să cînt!“ Jascha Heifetz a fost întrebat odată de ce cîntă finalul din concertul de Mendelssohn atît de repede. „Pentru că pot!“

Pînă una-alta, tehnologia a cam omorît industria discului. Iată o creionare succintă nu atît a felului în care a avut loc crima, cît a victimelor colaterale. Îi aparține pianistului Jeremy Denk: „Dintre cele cincizeci de versiuni deja existente ale unei piese muzicale pe care vreți s-o înregistrați, o cumpărați pe cea recomandată de un prieten de încredere ca fiind versiunea definitivă. În timp ce o ascultați vă plictisiți de moarte. După care vă spuneți că e, probabil, dovada maturității artistice a celui care o interpretează. Vă așezați atunci la pian și încercați s-o cîntați într-un fel și mai plictisitor. Și pe loc vă dați seama că nu-i deloc ușor…“ S-ar putea ca Denk să fi reușit pînă la urmă. Dar n-a considerat că tot ce poate face trebuie să și facă. În asta constă provocarea tehnologiei. Ea sporește enorm posibilitățile artistului fără să-i spună vreodată cam pe unde începe și pe unde se sfîrșește, de fapt, imperiul necesității… În fața aceleiași probleme stă și compozitorul… Ca vițelul la poarta nouă…

Andrei Vieru este pianist.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

hipertensiune pexels com jpg
Bolile cardiovasculare, un ucigaș tăcut care lovește în plin. Cifrele lipsei de educație
Societatea Română de Cardiologie transmite un mesaj cu ocazia Zilei Internaționale a Inimii, în care subliniază importanța informării corecte a populației pentru prevenția și depistarea precoce a bolilor cardiovasculare.
parlamentul european foto adevarul
Intrarea României în Schengen, în atenția Parlamentului European
Liderul delegației române a PSD din Parlamentul European a anunțat introducerea pe agenda plenului PE a unei dezbateri cu rezoluție privind aderarea României la Spațiul Schengen.
Campus științific la Cluj de 45 de milioane de euro jpg
Campus de 45 de milioane de euro la Cluj. „InfoBioNano4Health, o nouă specializare inteligentă a orașului și a țării.”
Primăria Cluj-Napoca a semnat contractul de proiectare a unui campus științific, unde Universitatea Babeș-Bolyai va amenaja un complex de cercetare InfoBioNano4Health, în valoare de 45 de milioane de euro.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.