Muzica se poate matematiza, matematica se poate cînta

Andrei VIERU
Publicat în Dilema Veche nr. 862 din 15 - 21 octombrie 2020
Muzica se poate matematiza, matematica se poate cînta jpeg

Potrivit unor studii neurologice recente, muzica e activitatea umană care stimulează simultan cele mai multe zone din creier. Le antrenează, de fapt, cam pe toate. Muzica solicită cele mai multe părți ale sistemului nervos și, în general, ale corpului. Și atunci, dacă le implică pe toate și nu doar pe unele, de ce să nu fie scoasă din școli? Nu trăim noi oare în epoca specializării?

Scriu acest text pentru că se discută în prezent în România eliminarea din programa școlară obligatorie a unicei ore de muzică pe săptămînă. Ofensiva împotriva muzicii o duc, se pare, părinții, care, așa cum o cere epoca noastră, sînt specializați. În ce? În parenting. E și specializarea în nimic o specializare…

Am chiar acum în fața mea o postare FB de acum cîțiva ani, în care autoarea pleda pentru suprimarea din școli a „osîndei“ pe care o reprezintă învățămîntul matematic pentru cei ce nu au chemare. Argumentul e strict utilitarist: la ce folosește matematica în viață? La nimic…

Nu aș fi menționat postarea acestui cadru didactic universitar dacă nu s-ar fi bucurat de sute de reacții aprobatoare și de sute de șeruiri, printre care și din partea unor minți aparent luminate. Iată ce spune postarea despre elevul apăsat de obligația de a se supune învățămîntului matematic: „La capăt, termină examenele, șterge informația, că nu îi trebuie și se întreabă ce poate oare să facă cu mintea lui neexersată în altceva dar incapabilă de altă performanță“.

Tocmai despre asta e vorba: învățămîntul muzical, ca și cel matematic, nu e o colecție de informații, ci o contribuție importantă la formarea gîndirii. Dacă, în general, privești învățămîntul doar ca pe o colecție de informații, atunci ții probabil minte că în limba română nu se pune virgulă înainte de „și“ și scrii fraza pe care am citat-o mai înainte exact așa cum, cu punctuație cu tot, am transcris-o eu, fidel, de pe net.

Dacă însă înveți să și gîndești un pic, atunci pui virgulă după „trebuie“ (întrucît acel „că nu îi trebuie“ este o inciză care se scrie între virgule) chit că pică taman înainte de un „și“. Cu alte cuvinte, matematica –de altfel, ca și muzica – te învață mai bine decît orice altă disciplină să vezi care reguli dintr-un anumit set au prioritate față de altele și care devin, în anumite situații concrete, caduce. Muzica și matematica te structurează ca ființă gînditoare și simțitoare în mai bună măsură decît gramatica. Pe deasupra, muzica – precum matematica – îți asigură un acces la poezie pe care gramatica singură nu ți-l dă!

Asta dacă privim lucrurile la modul strict utilitarist. Învățămîntul muzical și cel matematic nu ar trebui însă privite sub aspectul utilitarist al performanței, despre care era de asemenea vorba în postarea la care mă refeream cu două paragrafe mai sus. Căci formarea unei gîndiri corecte și structurate nu ține de performanță, ci de acea normalitate la care ne prefacem că rîvnim.

O oră de muzică pe săptămînă în școli nu ar trebui să urmărească nici performanța instrumentală a elevilor, nici acumularea de „informație“, ci lărgirea orizontului lor. Ceea ce ar fi deja un lucru mare. Legătura intimă dintre muzică, matematică și filozofie ar fi imposibil de surprins fără însușirea unor rudimente din toate cele trei domenii. Nu trebuie să devină toți elevii nici Pitagora, nici Leibniz sau Georg Cantor, care în treacăt fie spus era un excelent violonist. Dar merită măcar să înțeleagă de ce – și în ce măsură – muzica (adică infinitul) se poate matematiza. Fiindcă ar înțelege, cu aceeași ocazie, de ce și în ce măsură matematica (adică tot infinitul) se poate cînta: enciclopedia online de șiruri de numere întregi are și o secție muzicală; șirurile de numere pot fi auzite.

Deși, în ciuda unui loc comun, muzica nu e un limbaj, ea îți dezvoltă gîndirea chiar dacă o practici la un nivel elementar. Același lucru se poate spune și despre matematică. Fiindcă, pe de o parte, matematica operează exclusiv cu produse ale gîndirii. Și fiindcă, pe de altă parte, muzica e o metaforă nu a limbajului, așa cum cred unii, ci a gîndirii înseși, care e polifonică și se desfășoară, ca și muzica, în timp: vulgar spus, gîndirea și muzica sînt forme supreme de… multitasking.

Karl Popper, care era de formație muzician, scrie în cartea sa autobiografică Unended Quest: „Polifonia, ca și știința, este specifică civilizației noastre occidentale. (…) E posibil să fie cea mai inedită, cea mai originală și desigur cea mai miraculoasă realizare a civilizației noastre occidentale, chiar în mai mare măsură decît știința”.

La muzică Cioran se referea ca la „această mare răscumpărare a lumii moderne, fenomen fără echivalent în nici o altă tradiţie: unde mai poţi întîlni un Monteverdi, un Bach sau un Mozart? Prin muzică, Occidentul îşi dezvăluie chipul şi își atinge profunzimea. Dacă nu a creat o înţelepciune, nici o metafizică numai a lui, şi nici măcar o poezie absolut singulară, în schimb în creaţia muzicală şi-a proiectat întreaga originalitate, rafinamentul, misterul şi capacitatea de inefabil“. De asta ne pregătim noi, sub presiunea unor spirite obtuze, s-o facem inaccesibilă generațiilor viitoare?

Andrei Vieru este pianist și eseist.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

dacia militie germania foto mobile de jpeg
O Dacia 1300 utilizată de Miliția comunistă în România se vinde în Germania. Cât cere proprietarul
De câteva săptămâni, pe unul dintre cele mai căutate site-uri de vânzări automobile second-hand și vintage din Germania - mobile.de – un pasionat colecționar neamț a scos la vânzare o inedită mașină Dacia 1300, fabricată în urmă cu aproape 50 de ani în uzina Dacia din Mioveni.
Doina Cornea (20) jpeg
4 mai: Ziua când a murit Doina Cornea, cel mai important dizident român anti-ceauşist
În anul 2018, pe 4 mai, a murit disidenta Doina Cornea. Tot pe 4 mai a murit compozitorul George Enescu și s-a născut cântăreața Mihaela Runceanu.
cfr cluj fb jpg
Ucrainenii au schimbat fața războiului cu ajutorul dronelor FOTO Shutterstock jpg
Secretele loviturilor devastatoare ale Ucrainei pe teritoriul Rusiei: „Dronele noastre sunt acum Mercedes”
În timp ce aliații dezbăteau ajutorul militar, industria de apărare a Ucrainei a explodat, declanșând o adevărată revoluție tehnologică - de la drone cu rază record de acțiune la cele mai ieftine rachete din lume, se arată într-o analiză Euromaidan Press.
banner mihaela tatu jpg
Omul din spatele carierei de succes a Mihaelei Tatu: „Nu m-am așteptat niciodată să lucrez la un post de televiziune”
După o pauză de mai bine de un deceniu, Mihaela Tatu a revenit în lumina reflectoarelor. Începuse să prezinte emisiunea „În direct cu România”, însă a fost înlocuită cu Mirela Vaida. Ulterior, emisiunea s-a închis. Recent, Mihaela a vorbit despre începutul carierei sale și a mărturisit cine a fost p
1 picioare frumoase jpg jpeg
Cum să-ți pregătești picioarele pentru sandale
Sosirea verii ne obligă să acordăm mai multă atenție picioarelor, după perioada îndelungată în care le-am tot protejat cu șosete groase și încălțăminte călduroasă, specialiștii în frumusețe recomandându-ne să parcurgem câțiva pași simpli.
1746281728original 07 2 jpg
Trimisul lui Trump, despre Visa Waiver: „România nu este exclusă din program. Vom reevalua procesul”
Reprezentanții administrației americane, James Trainor și Dragoș Sprînceană, au declarat că România nu a fost scoasă din programul Visa Waiver, ci că procesul a intrat într-o etapă de reevaluare, din cauza îngrijorărilor legate de imigrația ilegală.
Robert F Kennedy Jr Foto EPA EFE jpg
Declarații halucinante făcute R. F. Kennedy cu privire la vaccinul împotriva rujeolei: „Conține celule provenite de la fetuși avortați”
Robert F Kennedy Jr., secretarul pentru Sănătate al lui Trump, a afirmat că vaccinul împotriva rujeolei conține celule provenite de la fetuși avortați și că vaccinul împotriva oreionului nu funcționează.
Kathleen Kavalec, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România Foto Ambasada SUA jpg
Ambasada SUA de la București, despre presupusa listă cu oficiali români sancționați de Washington: „Nu are niciun temei”
Ambasada SUA de la București declară că informațiile apărute în spațiul public cu privire la lista cu oficialii români sancționați „nu are niciun temei”.