Muzica se poate matematiza, matematica se poate cînta

Andrei VIERU
Publicat în Dilema Veche nr. 862 din 15 - 21 octombrie 2020
Muzica se poate matematiza, matematica se poate cînta jpeg

Potrivit unor studii neurologice recente, muzica e activitatea umană care stimulează simultan cele mai multe zone din creier. Le antrenează, de fapt, cam pe toate. Muzica solicită cele mai multe părți ale sistemului nervos și, în general, ale corpului. Și atunci, dacă le implică pe toate și nu doar pe unele, de ce să nu fie scoasă din școli? Nu trăim noi oare în epoca specializării?

Scriu acest text pentru că se discută în prezent în România eliminarea din programa școlară obligatorie a unicei ore de muzică pe săptămînă. Ofensiva împotriva muzicii o duc, se pare, părinții, care, așa cum o cere epoca noastră, sînt specializați. În ce? În parenting. E și specializarea în nimic o specializare…

Am chiar acum în fața mea o postare FB de acum cîțiva ani, în care autoarea pleda pentru suprimarea din școli a „osîndei“ pe care o reprezintă învățămîntul matematic pentru cei ce nu au chemare. Argumentul e strict utilitarist: la ce folosește matematica în viață? La nimic…

Nu aș fi menționat postarea acestui cadru didactic universitar dacă nu s-ar fi bucurat de sute de reacții aprobatoare și de sute de șeruiri, printre care și din partea unor minți aparent luminate. Iată ce spune postarea despre elevul apăsat de obligația de a se supune învățămîntului matematic: „La capăt, termină examenele, șterge informația, că nu îi trebuie și se întreabă ce poate oare să facă cu mintea lui neexersată în altceva dar incapabilă de altă performanță“.

Tocmai despre asta e vorba: învățămîntul muzical, ca și cel matematic, nu e o colecție de informații, ci o contribuție importantă la formarea gîndirii. Dacă, în general, privești învățămîntul doar ca pe o colecție de informații, atunci ții probabil minte că în limba română nu se pune virgulă înainte de „și“ și scrii fraza pe care am citat-o mai înainte exact așa cum, cu punctuație cu tot, am transcris-o eu, fidel, de pe net.

Dacă însă înveți să și gîndești un pic, atunci pui virgulă după „trebuie“ (întrucît acel „că nu îi trebuie“ este o inciză care se scrie între virgule) chit că pică taman înainte de un „și“. Cu alte cuvinte, matematica –de altfel, ca și muzica – te învață mai bine decît orice altă disciplină să vezi care reguli dintr-un anumit set au prioritate față de altele și care devin, în anumite situații concrete, caduce. Muzica și matematica te structurează ca ființă gînditoare și simțitoare în mai bună măsură decît gramatica. Pe deasupra, muzica – precum matematica – îți asigură un acces la poezie pe care gramatica singură nu ți-l dă!

Asta dacă privim lucrurile la modul strict utilitarist. Învățămîntul muzical și cel matematic nu ar trebui însă privite sub aspectul utilitarist al performanței, despre care era de asemenea vorba în postarea la care mă refeream cu două paragrafe mai sus. Căci formarea unei gîndiri corecte și structurate nu ține de performanță, ci de acea normalitate la care ne prefacem că rîvnim.

O oră de muzică pe săptămînă în școli nu ar trebui să urmărească nici performanța instrumentală a elevilor, nici acumularea de „informație“, ci lărgirea orizontului lor. Ceea ce ar fi deja un lucru mare. Legătura intimă dintre muzică, matematică și filozofie ar fi imposibil de surprins fără însușirea unor rudimente din toate cele trei domenii. Nu trebuie să devină toți elevii nici Pitagora, nici Leibniz sau Georg Cantor, care în treacăt fie spus era un excelent violonist. Dar merită măcar să înțeleagă de ce – și în ce măsură – muzica (adică infinitul) se poate matematiza. Fiindcă ar înțelege, cu aceeași ocazie, de ce și în ce măsură matematica (adică tot infinitul) se poate cînta: enciclopedia online de șiruri de numere întregi are și o secție muzicală; șirurile de numere pot fi auzite.

Deși, în ciuda unui loc comun, muzica nu e un limbaj, ea îți dezvoltă gîndirea chiar dacă o practici la un nivel elementar. Același lucru se poate spune și despre matematică. Fiindcă, pe de o parte, matematica operează exclusiv cu produse ale gîndirii. Și fiindcă, pe de altă parte, muzica e o metaforă nu a limbajului, așa cum cred unii, ci a gîndirii înseși, care e polifonică și se desfășoară, ca și muzica, în timp: vulgar spus, gîndirea și muzica sînt forme supreme de… multitasking.

Karl Popper, care era de formație muzician, scrie în cartea sa autobiografică Unended Quest: „Polifonia, ca și știința, este specifică civilizației noastre occidentale. (…) E posibil să fie cea mai inedită, cea mai originală și desigur cea mai miraculoasă realizare a civilizației noastre occidentale, chiar în mai mare măsură decît știința”.

La muzică Cioran se referea ca la „această mare răscumpărare a lumii moderne, fenomen fără echivalent în nici o altă tradiţie: unde mai poţi întîlni un Monteverdi, un Bach sau un Mozart? Prin muzică, Occidentul îşi dezvăluie chipul şi își atinge profunzimea. Dacă nu a creat o înţelepciune, nici o metafizică numai a lui, şi nici măcar o poezie absolut singulară, în schimb în creaţia muzicală şi-a proiectat întreaga originalitate, rafinamentul, misterul şi capacitatea de inefabil“. De asta ne pregătim noi, sub presiunea unor spirite obtuze, s-o facem inaccesibilă generațiilor viitoare?

Andrei Vieru este pianist și eseist.

Foto: wikimedia commons

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Ciupercile uriașe cântăreau mai bine de 3 kilograme, fiecare. FOTO. Eugen Panait
Recoltă bogată de ciuperci gigant, în curtea unui dâmbovițean. „Am fost uimit. E prima dată când văd”
Un bărbat din Cândești, Dâmbovița, a avut parte de o surpriză uriașă când a intrat în livada sa cu meri. Proprietarul a găsit mai multe ciuperci uriașe, cântărind fiecare mai bine de 3 kilograme.
Miliardarul Rinat Ahmetov FOTO EPA-EFE
Dezastrul suferit de Rinat Ahmetov, cel mai bogat ucrainean. Ce-a pierdut din cauza războiului
Războiul, pentru Rinat Ahmetov, precum și pentru întreaga Ucraină, a început în 2014 cu anexarea Crimeei și confiscarea unei părți din teritoriul Donbass-ului.
Becali
Conference League, „căpușată“ de FCSB și CFR Cluj: Pro TV, decizie drastică după ultimele evenimente
După două etape, FCSB și CFR Cluj au depus deja armele în Conference League, fiind doar preocupate să mai „ciupească“ niște bani.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.