Mutu, exceptat sau supradotat?

Cristian GEAMBASU
Publicat în Dilema Veche nr. 355 din 2 - 8 decembrie 2010
CLIIMA20091218 0123 1 jpeg

Spunem vedet─â. Automatismele func┼úioneaz─â. Imediat vom zice vedetism. Pare c─â vorbim deja despre semnele unei boli. Sau despre o supradoz─â de talent. Dar ce este vedeta? Exceptatul sau supradotatul? Mai cur├«nd, ┼či una, ┼či alta. Este persoana care face opinie separat─â, omul care nu se supune regulilor, programului comun. Vedeta are o mul┼úime de drepturi ┼či c├«teva ├«ndatoriri, imprecise ┼či acelea, vedeta acoper─â tot ce nu e loc b─ât─âtorit, vedeta contrariaz─â ┼či scandalizeaz─â. Vedeta fluier─â ├«n biseric─â atunci c├«nd ceilal┼úi bat m─ât─ânii. Vedeta merge pe biciclet─â atunci c├«nd ceilal┼úi ├«┼či transport─â pre┼úiosul fund ├«n limuzin─â. Vedeta e ├«n stare de vendet─â cu lumea obi┼čnuit─â, cu mul┼úimea ├«ncolonat─â pentru ├«ndeplinirea planului zilnic de banalitate. 

Prin┼úi de Doroban┼úi,  fan┼úi de Bamboo 

Fotbalistul Adrian Mutu este o vedet─â ├«n toate sensurile enumerate mai ├«nainte. ┼×i sufer─â ├«n mod evident de sindromul vedetismului pentru c─â nu este o vedet─â cuminte. Ca aproape orice fotbalist cu o anumit─â notorietate. Cazul Mutu e cel mai la ├«ndem├«n─â exemplu, ┼či pentru c─â popularitatea juc─âtorului Fiorentinei merge dincolo de grani┼úele stadioanelor. Mutu e un personaj familiar microbi┼čtilor ┼či nemicrobi┼čtilor, adul┼úilor ┼či copiilor, muncitorilor, ┼ú─âranilor ┼či intelectualilor, credincio┼čilor ┼či ateilor, activi┼čtilor ecologi┼čti ┼či asocia┼úiilor de v├«n─âtori, organiza┼úiilor feministe ┼či celor care serbeaz─â o zi a b─ârbatului. Mutu e suma defectelor ┼či calit─â┼úilor pe care le po┼úi detecta la un individ cu talent peste medie. Mutu joac─â fotbal cu tupeu, pretinde s─â fie servit, ┼či nu s─â serveasc─â ├«n slujba echipei, ├«┼či ┼čicaneaz─â antrenorii, vine c├«nd i se n─âzare la convoc─ârile echipei na┼úionale, iese c├«nd dore┼čte la antrenamente, p─âr─âse┼čte cantonamentul c├«nd ceilal┼úi s├«nt ├«n priveghi dup─â vreun rezultat catastrofal, ├«ntre┼úine rela┼úii apropiate, uneori chiar de rudenie, cu personaje ale lumii interlope, se drogheaz─â ca starurile rock, se dopeaz─â precum cicli┼čtii ┼či atle┼úii, ├«┼či cump─âr─â ma┼čini ┼či neveste scumpe ca orice b─ârbat cu bani mul┼úi, pierde nop┼úi, bate chelneri, bate lovituri libere, bate recordul la amenzi. 

Spuneam, la un moment dat, c─â Mutu nu este o vedet─â cuminte. El este un maradonian, nu un ascet. Mutu nu ├«┼či propune s─â fie un model. Ca Hagi, de exemplu. Ca Nadia, ca Patzaichin. A rostit-o r─âspicat ┼či e confirmat de fapte. Dac─â exist─â un fir ro┼ču al carierei lui, acela e ├«nc─âlcarea constant─â a regulilor. Sfidarea legii. Provocarea permanent─â a normalit─â┼úii, destinat─â, ├«n viziunea personajului nostru, mediocrilor. Cocaina, sibutramina, chelnerul dobrogean ┼či cel kosovar, Chelsea ┼či Mourinho, ┼či Pi┼úurc─â, to┼úi s-au convins c─â ÔÇ×BriliantulÔÇť nu glume┼čte. Exist─â o important─â doz─â de m─âre┼úie ├«n aceast─â dorin┼ú─â de autodistrugere, de┼či Mutu nu are profil de sinuciga┼č, ci de petrec─âre┼ú. El nu e un personaj tragic, ci unul cu ├«nclina┼úii ludice. Literar, a┼ča poate fi numit tipul de gol─âneal─â ├«n care un t├«n─âr cu o cert─â charism─â ├«i atrage ┼či pe colegi mai pu┼úin vesti┼úi ┼či mai pu┼úin d─ârui┼úi de natur─â. Prin┼úi de Doroban┼úi ┼či fan┼úi de Bamboo ├«┼či ├«nnobileaz─â banalitatea doar prin vecin─âtatea de o sear─â cu Adrian de la Firenze. 

Dictatura f─âr─â ├«ntreb─âri a ipocri┼úilor 

Destinul unui subiect ca Mutu nu ar fi ├«mplinit f─âr─â un public pe m─âsur─â. Unul care s─â aplaude ispr─âvile fotbalistului p├«n─â cap─ât─â b─â┼čici ├«n palm─â. Iar ace┼čti admiratori exist─â ┼či, dac─â nu m─â ├«n┼čel, formeaz─â o majoritate zgomotoas─â, care pune la col┼ú minoritatea t─âcut─â a detractorilor. Majoritarii contempl─â ┼či invidiaz─â via┼úa ┼či opera lui Mutu, ghicind ├«n actele lui antisociale ni┼čte simple derapaje ale geniului. ├Än contul unor goluri, po┼úi viola codul decen┼úei, ca r─âsplat─â pentru c─â ai b─âgat o minge ├«n poart─â trebuie s─â fii judecat cu bl├«nde┼úe ┼či admirat necondi┼úionat. R─âi nu s├«nt cei care fac r─âu, ci aceia care fac r─âu r─âilor. Acesta e mesajul adep┼úilor lui Mutu. ├Äi ve┼úi recunoa┼čte u┼čor, de┼či provin din zone diferite ale societ─â┼úii. S├«nt popula┼úi cu certitudini. Nu ├«┼či pun ├«ntreb─âri, nu caut─â r─âspunsuri, au impresia c─â orice critic─â e o provocare ┼či ├«ntre┼úin o rela┼úie clandestin─â cu morala. S├«nt consumatorii de pres─â de scandal care intr─â pe forumuri ┼či ├«i ceart─â pe ziari┼čti c─â nu fac pres─â de calitate. Ei s├«nt adev─âra┼úii finan┼úatori ai vedetismului. Ei consfin┼úesc dictatura noului proletariat, al ipocriziei. Ipocri┼úi din toate ┼ú─ârile, uni┼úi-v─â! 

Cristian Geamba┼ču este jurnalist la Gazeta Sporturilor.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.