ÔÇ×Munca mea e s─â creez o pies─â inspirat─â din realitateÔÇť - interviu cu dramaturgul Peca ┼×TEFAN

Publicat în Dilema Veche nr. 576 din 26 februarie - 4 martie 2015
ÔÇ×Munca mea e s─â creez o pies─â inspirat─â din realitateÔÇť   interviu cu dramaturgul Peca ┼×TEFAN jpeg

C├«t de important─â e ├«n textele dvs. documentarea realit─â┼úii/locului/oamenilor despre care scrie┼úi? 

Orice text al meu pleac─â de la un tip de documentare. Prima form─â de documentare, de care am devenit din ce ├«n ce mai con┼čtient pe parcursul anilor, e cea a realit─â┼úii mele subiective. Cred c─â este esen┼úial pentru un scriitor s─â fie conectat activ la ce i se ├«nt├«mpl─â pe plan uman, la cum proceseaz─â ┼či se raporteaz─â la realitatea exterioar─â. E un exerci┼úiu continuu de introspec┼úie care te ajut─â s─â ├«n┼úelegi ce e important pentru tine, ce te intereseaz─â ├«n cel mai urgent mod. ┼×i de acolo po┼úi s─â pleci apoi ├«n cercetarea celorlal┼úi. ├Än al doilea r├«nd, la fel de ne├«ntrerupt se ├«nt├«mpl─â o form─â de cercetare ca observa┼úie care, la mine, se confund─â cu defectul profesional: am nevoie s─â v─âd oameni, s─â-i privesc ├«n ac┼úiune, s─â-i aud vorbind ┼či s─â discut cu ei. ÔÇ×DefectulÔÇť vine din faptul c─â s├«nt de foarte multe ori extrem de con┼čtient de asta. La fel studiez spa┼úii, arhive, muzic─â. De multe ori ├«mi notez c├«nd ceva m─â impresioneaz─â, mici detalii care ├«mi spun lucruri mari. 

Care e piesa la care munca pe teren a fost cea mai ├«ndelungat─â, mai complicat─â? ┼×i de ce? 

La final de 2013 ┼či ├«nceputul lui 2014 am f─âcut o cercetare despre v├«rste ┼či procesul de a ├«mb─âtr├«ni pentru o pies─â pe care am fost comisionat s-o scriu ├«n cadrul proiectului european

├«n cazul meu o coproduc┼úie ├«ntre teatrul din Karlsruhe ┼či Teatrul Na┼úional Timi┼čoara. Subiectul fiind amplu ┼či fascinant, a presupus o cercetare care s-a desf─â┼čurat pe parcursul a aproape ┼čapte luni. ├Än cercetare a existat ┼či o perioad─â de teren, interviuri cu oameni de diferite v├«rste din Timi┼čoara ┼či Karlsruhe bazate pe un chestionar extrem de amplu, dar ┼či o documentare ├«ndelungat─â din diferite alte surse: statistici, teorie, lucr─âri ┼čtiin┼úifice, literatur─â sau film. Toate aceste descoperiri au trebuit filtrate ┼či transformate ├«n structur─â dramatic─â ├«ntr-un timp destul de scurt. Am ajuns, ├«n final, la un spectacol ├«n care oamenii ├«mb─âtr├«nesc ├«mpreun─â 60 de minute, iar ├«n cursul acestor minute pot lua decizii care schimb─â practic configura┼úia a ceea ce v─âd ├«n seara respectiv─â, dar ┼či la faptul c─â felul ├«n care alegem s─â ÔÇ×├«mb─âtr├«nimÔÇť (sau nu) ├«mpreun─â este esen┼úial. Complex─â ┼či delicat─â a fost ┼či cercetarea f─âcut─â ├«mpreun─â cu colegii mei din dramAcum, Radu Apostol, Gianina C─ârbunariu, Andreea V─âlean, ├«n 2010, pentru spectacolul

document├«nd practic un extrem de complex experiment social ┼či uman. La fel de complicat─â este cercetarea pentru proiectul-serial pentru care scriu la New York cu PopUp Theatrics,

, care exploreaz─â, ├«ntr-o suit─â de spectacole pe strad─â, via┼úa ├«n diferite cartiere din Manhattan. 

Cum face┼úi concret? Care e procesul? V─â duce┼úi ├«ntr-un loc cu o idee ┼či s─âpa┼úi ca s─â vede┼úi ce g─âsi┼úi? Sau o descoperi┼úi pe parcurs? 

├Än general, s├«nt foarte diferite abord─ârile de la proiect la proiect. Dar cred c─â a┼č putea vorbi despre c├«teva constante. ├Än primul r├«nd, ideea sau subiectul (pre)exist─â. ┼×i trebuie s─â te incite, s─â fie relevant mai ├«nt├«i pentru tine, s─â ├«n┼úelegi de ce, subiectiv, rezonezi major cu acea tem─â sau subiect. Apoi urmeaz─â o documentare din arhive (text, imagine, audio), tot ce exist─â deja ÔÇ×├«nregistratÔÇť ├«ntr-o form─â sau alta. La aceast─â documentare se revine non-stop, chiar ┼či dup─â o faz─â de interviuri. O alt─â constant─â este organizarea unei perioade de interviuri, ├«n care ÔÇ×unelteleÔÇť pot varia foarte mult: de la un chestionar cvasi-sociologic, sau un set de interviuri filmate, p├«n─â la extrem de relaxate discu┼úii ├«n care singura form─â de a consemna este h├«rtia ┼či pixul sau note ├«n telefon. ├Än proiectul

un ciclu de piese despre ora┼če mici ale ┼ú─ârii, la care lucrez din 2008 ├«mpreun─â cu regizoarea Ana M─ârgineanu, cercetarea ├«┼či propune s─â fie extrem de subiectiv─â, niciodat─â nu ├«nregistr─âm interviuri, ci doar not─âm, fiindc─â e foarte important pentru noi s─â ob┼úinem o foarte puternic─â prim─â impresie. Observa┼úia joac─â un rol la fel de important ├«n acel proiect, ne document─âm propriile descoperiri vizuale ├«ntr-un loc (spa┼úiu) ├«n care tr─âim pentru prima dat─â. Nu ├«n ultimul r├«nd, echipa cu care lucr─âm e supus─â la acela┼či demers de investiga┼úie: actorii s├«nt intervieva┼úi, echipa tehnic─â la fel. ├Än alte proiecte, precum amintitele

sau

, cercetarea are loc la polul opus: majoritatea interviurilor au fost filmate, s├«nt construite chestionare foarte am─ânun┼úite, care apoi s├«nt adaptate ├«n func┼úie de cei intervieva┼úi. Ca exemplu de cercetare atipic─â, am experimentat lucr├«nd cu grupul ERRO din Brazilia ┼či un tip de cercetare performativ─â. ├Än preg─âtirea piesei

am participat ├«mpreun─â cu grupul la diferite ac┼úiuni invizibile, cu obiective extrem de concrete, pe str─âzile din Florianopolis. Inclusiv interven┼úia ├«n spa┼úiul public, un tip de performance, poate fi o form─â valid─â de cercetare ┼či preg─âtire a unui viitor spectacol. 

O a treia constant─â ├«n acest proces presupune c─â, dup─â ce ┼či eu, ┼či regizorul avem tot materialul cercet─ârii, are loc o discu┼úie ├«n care analiz─âm la s├«nge ce ne intereseaz─â ┼či ne incit─â cel mai mult. Aici pic─â, f─âr─â mil─â, tot ce ar fi interesant ├«n sine, dar nu rezoneaz─â cu sensibilitatea noastr─â artistic─â. Din cauza asta ├«ncadrez momentul ─âsta la tipul de cercetare introspectiv─â de care am vorbit la ├«nceput. Abia dup─â acest moment trec la scrierea textului, ceea ce presupune ├«n cazul meu o munc─â de crea┼úie ├«n care fic┼úiunea e extrem de ancorat─â ├«n realitatea investigat─â ┼či ├«n documentarea realit─â┼úii mele subiective. Eu lucrez ca autor dramatic ├«n primul r├«nd, din cauza asta nu fac teatru ÔÇ×documentarÔÇť, ceea ce cred c─â e bine de precizat ├«n acest context. Munca mea nu este s─â editez, s─â mixez sau s─â organizez dramaturgic un text ÔÇ×verbatimÔÇť, ci s─â creez o pies─â inspirat─â din realitate. 

Teatrul documentar mi se pare c─â a c├«┼čtigat teren ┼či la noi ├«n ultimii ani. La al┼úii cum e? 

Teatrul documentar exist─â, ├«n diferite formule, de foarte mul┼úi ani. De la formule ÔÇ×verbatimÔÇť cu actori (texte ┼či imagini din arhive, transcripturi din interviuri ÔÇô vezi The Civilians ├«n New York), formule

Rimini Protokol cu actori ┼či oameni obi┼čnui┼úi (subiec┼úii reali ai cercet─ârii ├«┼či spun povestea proprie, particip├«nd direct ├«n spectacol, uneori spectacolele s├«nt ÔÇ×jucateÔÇť exclusiv de adev─âra┼úii subiec┼úi), mix-uri ├«ntre ÔÇ×verbatimÔÇť,

┼či fic┼úiune (Gob Squad, Belarus Free Theatre), teatru documentar de strad─â (ce se ├«nt├«mpl─â ├«n India e un foarte interesant exemplu), acest tip de teatru cred c─â are dou─â func┼úii majore, oriunde s-ar ├«nt├«mpla: s─â ├«┼úi aduc─â la cuno┼čtin┼ú─â existen┼úa unui subiect social-politic-economic extrem de important ┼či/sau marginalizat ┼či aspectele sale umane ne┼čtiute ├«nc─â ┼či, prin asta, s─â creeze dezbatere ┼či apoi schimbare. Dup─â p─ârerea mea, calitatea artistic─â face prima ┼či majora diferen┼ú─â: oric├«t de interesant ar fi subiectul, prefer s─â-l iau din pres─â dec├«t transpus de arti┼čti netalenta┼úi. La fel, etica demersului e foarte important─â pentru mine ÔÇô din cauza asta, eu personal evit formulele documentar pentru c─â nu a┼č dormi bine noaptea s─â semnez texte care apar┼úin altora, dup─â ce le-am aranjat ca s─â-mi dovedeasc─â sau justifice mie un anumit punct de vedere. Mereu rezonez cu produc┼úii de teatru documentar care ├«┼či asum─â ├«n discurs subiectivitatea demersului, chiar dac─â de multe ori asta le scoate din sfera strict─â a acestei categorii de ÔÇ×documentarÔÇť. ┼×i trebuie s─â spun c─â rezonez foarte mult ┼či cu teatrul documentar-comunitar, care nu se adreseaz─â neap─ârat publicului burghez care ├«┼či permite s─â vin─â la teatru, ci merge ├«n mijlocul celor despre care vorbe┼čte. Aceast─â ultim─â formul─â mi se pare cea mai relevant─â ┼či mai puternic─â. 

Care e piesa/spectacolul cel mai interesant/curajos pe care l-ai v─âzut (├«n zona asta)? 

Cel care îmi sare în minte acum este

, al regizoarei Yael Ronen, cu actori germani, israelieni ┼či palestinieni, membri ai companiei ei. Tema era ÔÇ×vinov─â┼úiaÔÇť a┼ča cum e ea resim┼úit─â sau mo┼čtenit─â de membrii unei genera┼úii care nu mai au nimic ├«n comun cu bunicii lor, dar ┼či redefinirea termenilor de ÔÇ×traum─âÔÇť, ÔÇ×victim─âÔÇť ┼či ÔÇ×c─âl─âuÔÇť. Era un spectacol extrem de viu, bazat pe cercetare, ├«n care nu se evita nici un adev─âr incomod, de la Holocaust p├«n─â la Statul Israel ┼či Hamas, din perspectiva celor trei genera┼úii. ├Än Rom├ónia, chiar dac─â iar─â┼či nu se ├«ncadreaz─â, din punctul meu de vedere, ├«n formula clasic─â a teatrului documentar, cele mai puternice ┼či inventive (curajoase ├«n crea┼úie) mi se par spectacolele Gianinei C─ârbunariu,

La Gianina, documentul, spiritul critic, fic┼úiunea ┼či talentul artistic se ├«nt├«lnesc extrem de fericit.  

a consemnat Ana Maria SANDU 

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?