Munca la români - sau cum să trăim mai bine

Publicat în Dilema Veche nr. 498 din 29 august - 4 septembrie 2013
Munca la români   sau cum să trăim mai bine jpeg

Exist─â oare vreo leg─âtur─â ├«ntre valorile noastre ┼či c├«t de bine tr─âim? Exist─â vreun corespondent ├«ntre c├«t de mult pre┼úuim munca, ceea ce valoriz─âm prin munc─â ┼či ce ob┼úinem ├«n schimbul ei, c├«┼čtigul nostru material? R─âspunsurile la aceste ├«ntreb─âri ne pun pe g├«nduri ┼či ne pot semnala ce avem de f─âcut. Doar dac─â vrem s─â tr─âim mai bineÔÇŽ  

Conform studiului Eurostat din 2011 despre cum se munce┼čte, productivitatea medie pe angajat, ├«n raport cu num─ârul de ore lucrate, a fost, la noi, de 43,1%, sub jum─âtatea celei ├«nregistrate ├«n medie ├«n UE, Rom├ónia situ├«ndu-se pe penultimul loc ├«n topul ┼ú─ârilor UE, ├«naintea Bulgariei. Prognoza evolu┼úiei productivit─â┼úii a fost, pentru 2012, de stagnare a nivelului din 2011 (sau de cre┼čtere u┼čoar─â, cu 0,3%), iar pentru 2013, de cre┼čtere a productivit─â┼úii cu 1%. Deci, probabil, ├«n acest an vom avea un nivel de 44% al productivit─â┼úii, fa┼ú─â de media din UE. ├Än acela┼či timp, un alt studiu, realizat de Eurofound, ne arat─â c─â angaja┼úii rom├óni au avut, ├«n 2011, cea mai lung─â s─âpt─âm├«n─â de lucru, ├«n medie, de 41,3 ore, acumul├«nd 2095 de ore de munc─â, cu 425 de ore mai mult dec├«t finlandezii ┼či cu 415 ore mai mult dec├«t francezii. Acela┼či studiu ne pozi┼úioneaz─â pe penultimul loc la num─ârul de zile de concediu pe an ÔÇô 21 de zile, ├«n compara┼úie cu germanii, francezii, danezii, care ocup─â prima pozi┼úie, cu 30 de zile. ┼×i, nu ├«n ultimul r├«nd, analiza salariilor din UE, realizat─â de Eurostat, ne arat─â c─â salariul mediu net ├«n 2013, ├«n Rom├ónia, este de 343 de euro, fa┼ú─â de 3081 de euro ├«n Fran┼úa. Plec├«nd de la aceste date, putem spune c─â economia noastr─â nu func┼úioneaz─â, guvernarea nu este ce trebuie, clasa politic─â nu ┼čtie ce are de f─âcut etc. Nu ne r─âm├«ne dec├«t s─â ne resemn─âm ├«n fa┼úa destinului neprietenos al istoriei. Sau, dac─â totu┼či ne g─âsim ├«ntr-o stare de a face ceva, responsabili de propriul destin, uit├«ndu-ne la datele de mai sus, putem s─â ne g├«ndim c─â muncim mult ┼či prost (muncim din greu, mult, dar ┼či ineficient, cu rezultate foarte slabe). Iar dac─â am ajuns s─â schi┼ú─âm aceast─â idee, ne putem ├«ntreba dac─â s├«ntem responsabili de productivitatea muncii noastre ┼či de felul ├«n care muncim, ┼či ├«n ce m─âsur─â valorile ne ajut─â sau ne defavorizeaz─â s─â avem o astfel de productivitate. Pentru c─â, dac─â nu vom reu┼či s─â cre┼čtem semnificativ productivitatea muncii, nivelul nostru de trai se va schimba ├«n bine doar datorit─â sor┼úii sau norocului, a┼čtept├«nd cu sufletul la gur─â interven┼úia divin─â.

Cine este responsabil de productivitatea muncii lui?

Cauzele productivit─â┼úii sc─âzute pot fi multiple. ├Äncep├«nd de la management ┼či organizarea muncii, p├«n─â la modelul de afaceri, tipul ┼či domeniul afacerii. ├Än ultima vreme, se responsabilizeaz─â tot mai mult managementul pentru productivitatea angaja┼úilor. Este evident c─â managerul ┼či modul lui de a conduce pot face diferen┼úa dintre o organiza┼úie eficient─â, s─ân─âtoas─â, ┼či una bolnav─â, av├«nd un rol determinant. Dar oare angaja┼úii n-au nici o responsabilitate? Modul ├«n care muncesc ei ┼či ceea ce valorizeaz─â prin munc─â n-au nici o ├«nsemn─âtate ├«n productivitatea ob┼úinut─â? Noi credem c─â da, au ├«nsemn─âtate. C─â fiecare dintre noi, ├«n rolul de angaja┼úi, avem responsabilitatea rezultatelor noastre, deci a productivit─â┼úii noastre. A┼čadar, o analiz─â a valorilor muncii noastre, a modului ├«n care muncim ┼či a stilului de munc─â nu este de prisos.

Valorile noastre ne favorizeaz─â un nivel sc─âzut de bun─âstare economic─â?

Studiul realizat de Result Development ├«n 2011-2012, pe 1481 de angaja┼úi rom├óni, ne arat─â c─â banul este valoarea situat─â pe primul loc ├«n r├«ndul valorilor ├«mp─ârt─â┼čite. Aceast─â pre┼úuire a banului (specific─â nu doar rom├ónilor, ci societ─â┼úii capitaliste) ne eviden┼úiaz─â faptul c─â, pentru cei mai mul┼úi dintre angaja┼úii rom├óni, bun─âstarea economic─â este unul dintre cele mai importante lucruri ├«n via┼ú─â. Deci, o parte din ecua┼úia bun─âst─ârii rom├óne┼čti pare a fi asigurat─â prin pre┼úuirea banilor. ├Än mod firesc, dup─â bani, urm─âtorul pas este s─â ne ├«ndrept─âm aten┼úia asupra rezultatelor, asupra productivit─â┼úii, pentru c─â banul este o r─âsplat─â a rezultatului produs. Iar aici intr─âm direct ├«ntr-o stare de perplexitate: munca se situeaz─â pe ultimul loc ├«n ierarhia valorilor ├«mp─ârt─â┼čite de majoritatea rom├ónilor. Cu alte cuvinte, vorbim despre o majoritate a angaja┼úilor rom├óni care vor bani, dar f─âr─â munc─â. Probabil c─â a┼ča putem explica inexplicabilul: vrem s─â tr─âim mai bine, dar nu f─âc├«nd ceea ce ┼úine de noi (prin munca noastr─â), ci apel├«nd la interven┼úia divin─â, la noroc, la soart─â.

Merg├«nd cu analiza ├«n detaliu, ierarhia importan┼úei valorilor legate de munc─â, atribuite de c─âtre angaja┼úii rom├óni, stabile┼čte urm─âtorul clasament: 1. Persisten┼úa (perseveren┼úa) ├«n munc─â; 2. Competen┼úa; 3. Ob┼úinerea de rezultate; 4. Munca sub presiune; 5. Excelen┼úa; 6. Perfec┼úionismul; 7. Eficacitatea; 8. Eficien┼úa.

Remarc─âm dou─â valori care domin─â prin importan┼úa lor munca angaja┼úilor rom├óni ÔÇô persisten┼úa ┼či competen┼úa ÔÇô, ┼či alte dou─â valori, care explic─â rezultatele muncii, productivitatea ÔÇô eficien┼úa ┼či eficacitatea. Primele dou─â valori (persisten┼úa ┼či competen┼úa) au o ├«nc─ârc─âtur─â emo┼úional─â puternic─â ┼či explic─â efortul (munca grea), implicarea (orele peste program) ┼či competen┼úa certificat─â, care exprim─â valoarea personal─â, importan┼úa personal─â. Pe ultimele locuri ale ierarhiei, eficien┼úa ┼či eficacitatea ne povestesc despre lipsa rezultatelor, despre productivitatea sc─âzut─â ┼či pot explica ├«n bun─â m─âsur─â nivelul nostru de bun─âstare economic─â, cum tr─âim.

Aceste rezultate ne dezv─âluie importan┼úa productivit─â┼úii pentru majoritatea angaja┼úilor rom├óni. Pentru c─â ÔÇô a┼ča cum spunea Peter Drucker ÔÇô productivitatea este format─â din eficacitate ┼či eficien┼ú─â. Eficacitatea ├«nseamn─â a face ceea ce trebuie, conform proceselor ┼či procedurilor, normelor ┼či regulilor de realizare a activit─â┼úii, iar eficien┼úa se refer─â la a face cum trebuie, la realizarea activit─â┼úilor la acela┼či nivel calitativ, pun├«nd accent pe reducerea efortului ┼či a resurselor, a timpului. Cu alte cuvinte, rezultatele durabile, predictabile, se ob┼úin, ├«n primul r├«nd, prin organizarea muncii, prin eficien┼ú─â ┼či eficacitate.

Lu├«nd ├«n considerare pozi┼úiile eficacit─â┼úii ┼či ale eficien┼úei ├«n ierarhia valorilor angaja┼úilor rom├óni, putem spune c─â productivitatea nu este o valoare important─â, nu este pre┼úuit─â ┼či, ├«n consecin┼ú─â, nu este suficient de puternic─â pentru a declan┼ča sau pentru a influen┼úa schimb─âri ├«n felul ├«n care muncim.
Concluzia este c─â se munce┼čte din greu (mult), dar ┼či nu ┼či inteligent (acord├«nd aten┼úie rezultatelor ob┼úinute). Continu├«nd s─â muncim astfel, s─â pre┼úuim aceste valori legate de munc─â, ne ├«ntreb─âm cum vom putea s─â tr─âim mai bine, s─â c├«┼čtig─âm mai mult.  

Educa┼úia ┼či managementul: principalii factori de schimbare pe termen lung

Educa┼úia se refer─â la valorile noastre, la cunoa┼čterea ┼či cuno┼čtin┼úele noastre, iar managementul se refer─â la ┼čtiin┼úa ob┼úinerii rezultatelor, la modul de organizare a muncii ├«n vederea ob┼úinerii unor rezultate predictabile. Noua teorie a cre┼čterii economice, dezvoltat─â ├«n anii ÔÇÖ80 de Paul Romer ┼či Robert Lucas, eviden┼úiaz─â ┼či explic─â bun─âstarea economic─â occidental─â, ├«n special prin progresul ├«n educa┼úie ┼či management. Ei arat─â c─â ace┼čti doi factori, care reprezint─â capitalul intangibil, au contribuit decisiv, an de an, la dezvoltarea economic─â occidental─â ┼či explic─â decalajul dintre Occident ┼či ┼ú─ârile ├«n curs de dezvoltare sau emergente.

Revenind la ce avem de f─âcut, cum s─â cre┼čtem importan┼úa muncii ├«n via┼úa noastr─â?

Poate fi surprinz─âtor, dar cei mai mul┼úi dintre angaja┼úii rom├óni intuiesc c─â munca este ÔÇ×salvareaÔÇť lor, solu┼úia pe care o au la ├«ndem├«n─â. Este un fel de ÔÇ×├«n┼úelepciune incon┼čtient─âÔÇť ascuns─â ├«n valorile structurale, de profunzime, sub v─âlul valorilor de suprafa┼ú─â ÔÇô banii, puterea, faima. Astfel, munca reprezint─â factorul care structureaz─â ├«ntregul sistem de valori al majorit─â┼úii angaja┼úilor rom├óni, factorul care organizeaz─â ┼či explic─â ierarhia celorlalte valori. Drept urmare, este nevoie s─â pre┼úuim mai mult munca. Dar cum am putea face asta?

Problema: vrem bani mai mul┼úi, dar avem o productivitate sc─âzut─â ┼či munca nu este important─â. Mai mult dec├«t at├«t, munca este pu┼úin relevant─â ┼či motivant─â pentru a reu┼či s─â atingem obiectivele centrale: bani, putere, faim─â.

Solu┼úia: cre┼čterea importan┼úei, a semnifica┼úiei muncii ├«n via┼úa noastr─â.

Este important s─â g─âsim o solu┼úie prin care s─â ne dubl─âm productivitatea (rezultatele muncii) ├«ntr-un mod durabil, prin care s─â ne exprim─âm sinele ┼či, ├«n consecin┼ú─â, prin care s─â ne realiz─âm ┼či obiectivele personale (bani, putere, faim─â, recunoa┼čtere etc.)? Recompensele centrate pe bani sau pe putere reu┼česc s─â stimuleze o cre┼čtere important─â a productivit─â┼úii pe termen scurt, dar, f─âr─â a pre┼úui munca ┼či f─âr─â a g─âsi satisfac┼úie ┼či motiva┼úie ├«n munc─â, va fi imposibil s─â fie men┼úinut un nivel ├«nalt al productivit─â┼úii.

Din perspectiva noastr─â, solu┼úia problemei referitoare la cum putem s─â avem un nivel de trai mai bun este schimbarea fiec─âruia dintre noi, a concep┼úiei noastre despre munc─â, despre noi ├«n┼čine ├«n rela┼úie cu munca ┼či cu realizarea de sine. Astfel, am putea s─â concepem munca noastr─â din perspectiva rezultatelor (a productivit─â┼úii formate din eficien┼ú─â ┼či eficacitate), la care s─â ad─âug─âm ingredientele prin care s─â cre┼čtem masiv semnifica┼úia muncii noastre: sim┼úul propriet─â┼úii (ownership), aten┼úia ┼či grija realiz─ârii, creativitatea, identitatea noastr─â etc.

Nu ├«nt├«mpl─âtor, excelen┼úa (lucrul bine f─âcut, des─âv├«r┼čit, deosebit, demn de admira┼úia celorlal┼úi) este valoarea dominant─â a muncii, care le subordoneaz─â pe toate celelalte, exprim├«nd semnifica┼úia personalit─â┼úii noastre ├«n rezultatele muncii noastre, ├«n faptele pe care le s─âv├«r┼čim.

Atrac┼úia majorit─â┼úii dintre noi fa┼ú─â de excelen┼ú─â poate fi explicat─â prin nevoia de a avea ├«ncredere ├«n sine (prin diversele realiz─âri ├«n munc─â) ┼či prin dorin┼úa des─âv├«r┼čirii de sine, de a construi ceva durabil.

Concluzia: valorile noastre exprim─â felul cum tr─âim?

Ipotetic vorbind, am putea s─â consider─âm c─â noi s├«ntem civiliza┼úi, one┼čti, muncitori ┼či competen┼úi, iar to┼úi ceilal┼úi rom├óni nu, ┼či trebuie s─â se schimbe; am putea s─â consider─âm c─â valorile noastre s├«nt cele care trebuie, iar societatea rom├óneasc─â are nevoie s─â se adapteze acestora. ├Än consecin┼ú─â, nu este vina noastr─â c─â tr─âim at├«t de prost ┼či, astfel, nu se mai poate face nimic. Este perspectiva celor mai mul┼úi dintre rom├óni.

Dar dac─â ajungem la concluzia c─â valorile noastre ne ajut─â s─â tr─âim mai prost, am putea s─â ne d─âm seama ce avem de f─âcut ÔÇô c─â eu s├«nt responsabil pentru a-mi ├«mbun─ât─â┼úi via┼úa. Singurul care poate s─â se schimbe s├«nt eu, eu cel care s├«nt responsabil de mine ├«nsumi, de via┼úa mea, de felul ├«n care tr─âiesc, de ceea ce simt ┼či ceea ce g├«ndesc. ┼×i, g├«ndind astfel, voi putea tr─âi mai bine, mai frumos... 

Dorin Bodea conduce compania de consultan┼ú─â, cercetare ┼či training ├«n management ┼či v├«nz─âri Result Development. ├Än 2013, a publicat cartea Valorile angaja┼úilor rom├óni, Editura Result.

Foto L. Muntean

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Chantal jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.