"Mul╚Ťi spun c─â vor s─â revin─â" - interviu cu Drago╚Ö ASAFTEI

Publicat în Dilema Veche nr. 646 din 7-13 iulie 2016
"Mul╚Ťi spun c─â vor s─â revin─â"   interviu cu Drago╚Ö ASAFTEI jpeg

Este Bucure╚Ötiul un ora╚Ö atr─âg─âtor pentru turi╚Ötii din alte ╚Ť─âri?

Este, tocmai de aceea ╚Öi num─ârul lor se afl─â ├«ntr-o cre╚Ötere continu─â ╚Öi considerabil─â de la an la an. Ne-am ├«nt├«lnit p├«n─â acum cu mai bine de 1700 de turi╚Öti str─âini, am stat de vorb─â cu fiecare dintre ei ╚Öi am reu╚Öit s─â afl─âm care-s motivele pentru care vin ori revin la noi ├«n ╚Ťar─â. Mul╚Ťi dintre turi╚Öti s├«nt surprin╚Öi de ce g─âsesc aici, pentru c─â de cele mai multe ori vin cu a╚Ötept─âri foarte joase. Pleac─â ├«nc├«nta╚Ťi din Bucure╚Öti ╚Öi spun c─â vor s─â revin─â, iar asta-i una dintre cele mai bune ÔÇ×reclameÔÇť pe care le putem avea.

Care este povestea Travelers of Bucharest?

Alex Filip mi-a povestit, la ├«nceputul lui 2015, despre o idee legat─â de turi╚Ötii care vin ├«n Bucure╚Öti. Ne-am a┼čezat ├«mpreun─â la mas─â ╚Öi a╚Öa a ie╚Öit Travelers of Bucharest, un ÔÇ×Humans of New YorkÔÇť readaptat, ale c─ârui scopuri s├«nt s─â afle motivele pentru care str─âinii aleg capitala ╚Ť─ârii noastre ca destina╚Ťie ╚Öi s─â schimbe mentalit─â╚Ťile localnicilor. Mul╚Ťi bucure╚Öteni s├«nt ├«nc─â dezam─âgi╚Ťi de ora╚Öul lor ╚Öi v─âd mai degrab─â p─âr╚Ťile rele, dec├«t cele bune, care ├«ncep s─â fie din ce ├«n ce mai cuprinz─âtoare. E de ├«n╚Ťeles, dac─â stai s─â te g├«nde╚Öti pu╚Ťin, dar ╚Öi Alex, ╚Öi eu credem c─â identific├«nd p─âr╚Ťile bune ╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťindu-le pe celelalte, putem schimba mai multe lucruri, dec├«t ochind doar lucrurile negative.

Ie╚Öim s─âpt─âm├«nal pe str─âzile ora╚Öului s─â discut─âm cu turi╚Ötii str─âini ╚Öi s─â cunoa╚Ötem Bucure╚Ötiul prin perspectiva lor, cu p─âr╚Ťi bune sau mai pu╚Ťin bune. Str─âinii s├«nt foarte deschi╚Öi. Rar s├«ntem refuza╚Ťi. St─âm uneori chiar ╚Öi jum─âtate de or─â de vorb─â cu ei ╚Öi ne bucur─âm s─â vedem cum ne povestesc cu o foarte mare relaxare despre experien╚Ťa lor ├«n Bucure╚Öti ori despre altele tr─âite ├«n ╚Ťara lor ori ├«n c─âl─âtoriile prin lume. E drept c─â mai s├«nt situa╚Ťii ├«n care oamenii ne privesc cu reticien╚Ť─â. Probabil c─â unii ├«nc─â mai cred c─â Bucure╚Ötiul e locul ├«n care sigur vei fi t├«lh─ârit. Noi zicem c─â nu mai e a╚Öa ÔÇô ┼či la fel ╚Öi str─âinii care ini╚Ťial vin cu team─â, iar apoi ├«╚Öi dau seama c─â nu e vorba dec├«t de o imagine mai veche, dar care s-a ├«ntip─ârit bine ├«n memoria colectiv─â.

Cred c─â e important mai degrab─â cu ce impresii pleac─â turi┼čtii. Majoritatea ne povestesc c─â s├«nt foarte ├«nc├«nta╚Ťi de ora╚Ö ╚Öi c─â au de g├«nd s─â revin─â ori s─â ├«l recomande apropia╚Ťilor. Festivalurile din Bucure╚Öti atrag foarte mul╚Ťi turi╚Öti. Festivalul ÔÇ×George EnescuÔÇť e cel mai bun exemplu. Am v─âzut de cur├«nd foarte mul╚Ťi turi╚Öti la B-FIT In The Street, dar ╚Öi la Street Delivery. Semn c─â astfel de evenimente s├«nt de interes pentru str─âini. ├Än drumul c─âtre titlul de Capital─â European─â a Culturii ├«n 2021, ARCUB preg─âte╚Öte o serie extrem de atractiv─â de evenimente culturale dedicate at├«t locuitorilor, c├«t ╚Öi str─âinilor. Iar rezultatele nu ├«nceteaz─â s─â apar─â.

Acum mai mul╚Ťi ani, se spunea c─â str─âinii vin aici mai ales pentru via╚Ťa de noapte. Mai e valabil acest lucru ╚Öi acum?

Da, cu siguran╚Ť─â. Mai ales vara, Centrul Vechi e plini de str─âini. Mul╚Ťi ne zic c─â vin aici ca s─â petreac─â ╚Öi spun c─â Bucure╚Ötiul e superior altor capitale la acest capitol. Turi╚Öti din Israel ori Germania, unde petrecerile-s la ele acas─â, vin aici ╚Öi ne zic c─â se simt tare bine. Via╚Ťa de noapte este, cu siguran╚Ť─â, una dintre atrac╚Ťiile Bucure╚Ötiului pentru str─âini.

Îi atrage și oferta culturală a Bucureștiului?

S├«nt atra╚Öi de oferta cultural─â, a╚Öa cum povesteam mai devreme, ├«ns─â vorbind strict de muzee, auzim de multe ori dezam─âgiri. Ba din cauza programului anapoda, ba din cauza faptului c─â tururile ghidate prin muzee nu s├«nt foarte atractive. Cred c─â mai avem noi de ├«nv─â╚Ťat ├«nt├«i la acest capitol, iar abia apoi s─â avem preten╚Ťii ca str─âinii s─â g─âseasc─â adev─ârate puncte de interes ├«n muzee. E drept c─â avem c├«teva care au ├«nceput s─â ridice ╚Ötacheta ÔÇô ÔÇ×AntipaÔÇť, Muzeul Na╚Ťional de Art─â, Muzeul Cotroceni ÔÇô, dar e nevoie ├«n continuare de mai mult─â voin╚Ť─â din partea tuturor.

A┼úi realizat, de asemenea, ┼či o hart─â turistic─â a Bucure┼čtiului, ┼či o aplica┼úie pentru telefon.

Dup─â ce mai mul╚Ťi turi╚Öti ne-au spus c─â nu g─âsesc suficiente informa╚Ťii ├«n ghidurile pe care ╚Öi le-au cump─ârat, ne-am g├«ndit s─â edit─âm noi unul ╚Öi s─â-l facem pornind de la lipsurile sesizate de ei. A╚Öa a luat na╚Ötere, ├«n august, anul trecut, Bucharest City Guide, care a ajuns, tip─ârit, la mai bine de 5000 de turi╚Öti, ╚Öi ├«n format digital la aproximativ 20.000. Vorbim de un ghid premium, cu un con╚Ťinut vast ╚Öi calitativ, atent selectat de noi. S├«nt obiective turistice mai mult sau mai pu╚Ťin cunoscute, s├«nt itinerarii pe care le-am propus turi╚Ötilor, recomand─âri ╚Öi impresii ale altor str─âini veni╚Ťi ├«n Bucure╚Öti.

Ghidul cuprinde, ├«n primul r├«nd, obiectivele deja cunoscute din Bucure╚Öti (Casa Poporului, Centrul Vechi, Ateneul Rom├ón, Calea Victoriei, Parcul Her─âstr─âu, Cl─âdirea CEC, Muzeul de Istorie, Muzeul ÔÇ×AntipaÔÇť, Arcul de Triumf etc., ├«n ordinea aproximativ─â a popularit─â╚Ťii printre str─âini), iar apoi o serie de atrac╚Ťii mai pu╚Ťin cunoscute, dar care merit─â vizitate. Casa Melik (Muzeul ÔÇ×Theodor PalladyÔÇť), Biblioteca Facult─â╚Ťii de Litere (care este extraordinar de frumoas─â ┼či g─âzduie╚Öte 100.000 de volume) ori Palatul Noblesse s├«nt c├«teva dintre ele. ┼×i bucure╚Ötenii ar trebui s─â le ╚Ötie, majoritatea s├«nt ├«n zone frecventate de mul╚Ťi dintre ei.

Apoi, pornind de la ghidul acesta, care a avut un succes important pentru noi, am lansat, ├«n ianuarie 2016, Bucharest City App, o aplica╚Ťie disponibil─â gratuit, dedicat─â turi╚Ötilor, dar ╚Öi localnicilor. C─âl─âtorii str─âini g─âsesc tot ce au nevoie ├«n ea: atrac╚Ťii turistice, itinerarii, restaurante, pub-uri, calendarul spectacolelor de teatru ori al proiec╚Ťiilor la cinema, o list─â complet─â cu evenimente, farmacii (inclusiv cele non-stop), cabinete dentare, s─âli de fitness, parcuri de aventur─â, piscine ╚Öi a╚Öa mai departe.

A╚Ťi remarcat dac─â turi┼čtii s├«nt curio╚Öi s─â descopere ╚Öi lucruri care nu s├«nt pe hart─â?

Desigur, cu to╚Ťii s├«ntem curio╚Öi s─â descoperim locuri noi, mai pu╚Ťin ╚Ötiute, ├«n ora╚Öele ├«n care c─âl─âtorim. Turi╚Ötii ne spun c─â cel mai mult le place s─â mearg─â ÔÇô f─âr─â o destina╚Ťie anume ÔÇô pe str─âzile ╚Öi prin pasajele din Centrul Vechi, ori pe cele din vecin─ât─â╚Ťi. Un grup de turi╚Öti ne-a spus c─â de cur├«nd au mers la o petrecere ├«n Ferentari, organizat─â de ni╚Öte tineri cu ini╚Ťiativ─â (dup─â o idee a lui Adrian Schiop, preluat─â chiar din romanul s─âu, Solda┼úii ÔÇô n.r.). Erau tare ├«nc├«nta╚Ťi s─â descopere ╚Öi partea asta a ora╚Öului. Mai departe depinde ╚Öi de noi s─â le oferim str─âinilor mai multe locuri de v─âzut ╚Öi lucruri de f─âcut ├«n afara zonei centrale. Am ├«n╚Ťeles c─â planul ARCUB de care povesteam este exact acesta, s─â organizeze evenimente atractive ╚Öi ├«n alte zone ale Bucure╚Ötiului, ├«n afara centrului.

Ce le place turi┼čtilor ╚Öi ce nu la Bucure╚Öti?

Le place istoria, le plac oamenii (ospitalieri ╚Öi buni vorbitori de limba englez─â) ╚Öi le plac cl─âdirile. Le mai place c─â s├«nt ieftine biletele de avion ╚Öi c─â de aici ajung rapid la Bran, la Dracula. Nu le plac taximetri╚Ötii, nu le place dezorganizarea ╚Öi nu le place faptul c─â nu au informa╚Ťii suficiente pe str─âzi, ├«n centru, la transportul ├«n comun ori la muzee.

Spune-ne cîteva dintre poveștile care te-au impresionat.

Am s─â ├«╚Ťi spun de dou─â dintre ele. Prima, chiar la ├«nceputul proiectului. Eram pe Podul Izvor ╚Öi am v─âzut un turist asiatic care privea cu aten╚Ťie cerul. Ne-am permis s─â-l deranj─âm ╚Öi s─â-l ├«ntreb─âm ce face. Ne-a zis c─â e dintr-un ora╚Ö din apropierea Beijingului ╚Öi c─â nu a mai v─âzut soarele de c├«╚Ťiva ani buni din cauza polu─ârii. A fost o lec╚Ťie pentru noi.

Apoi, prin august, ne-am ├«nt├«lnit cu Nicolas, un turist francez care ne-a zis c─â a venit aici tocmai ca s─â ├«i arate unui coleg al lui, rom├ón, c─â Bucure╚Ötiul e un ora╚Ö care merit─â vizitat. Colegul s─âu, plecat din Rom├ónia de c├«╚Ťiva ani, ├«i tot spunea c─â Bucure╚Ötiul e un ora╚Ö ur├«t, c─â nu are ce vedea aici ╚Öi c─â nu merit─â s─â ├«l viziteze. Nicolas a plecat ├«nc├«ntat de la noi din ╚Ťar─â ╚Öi a spus c─â sigur o s─â revin─â aici.

Cum crezi că am putea face orașul mai accesibil străinilor?

Oferindu-le lucrurile de care au cea mai mare nevoie: acces rapid ╚Öi sigur de la aeroport ├«n ora╚Ö, informa╚Ťii suficiente ├«n muzee ori ├«n mijloacele de transport ├«n comun, condi╚Ťii tot mai bune la evenimentele de amploare pe care le g─âzduim. Asta ├«n primul r├«nd. Apoi, ar trebui s─â devenim cu to╚Ťii mai deschi╚Öi ╚Öi mai con╚Ötien╚Ťi de lucrurile bune pe care le avem la noi ├«n ora╚Ö. S─â le respect─âm ╚Öi s─â avem grij─â de ele. A╚Öa le vom ar─âta str─âinilor c─â ne pas─â de ora╚Öul nostru.

╚Üie ce ├«╚Ťi place la Bucure╚Öti?

├Ämi place ritmul pe care ╚Ťi-l induce ora╚Öul, ├«mi place c─â-i plin de via╚Ť─â ╚Öi c─â e greu s─â te plictise╚Öti. Ca fotograf, m─â bucur c─â ora╚Öul are multe de oferit dac─â ai r─âbdare cu el, dac─â ai r─âbdare s─â descoperi locuri noi ╚Öi dac─â ai r─âbdare cu tine, ├«n general. Poate fi mai bun, mai frumos, mai primitor, ├«ns─â asta ╚Ťine ╚Öi de noi, nu doar de al╚Ťii.

a consemnat Cristina ┼×TEFAN

Foto: Dragoș Asaftei

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.