Mult şi fără rost

Publicat în Dilema Veche nr. 498 din 29 august - 4 septembrie 2013
Mult şi fără rost jpeg

- argument -

Vechile proverbe româneşti dau aproape întotdeauna o conotaţie pozitivă muncii. Ele spun că „Cine munceşte hrană agoniseşte“, că „Munca sfinţeşte locul“ sau că „Omul harnic, muncitor, de pîine nu duce dor.“ În vremea comunismului au apărut o serie de zicale de genul „Ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim“ sau „Decît mult şi fără rost, mai bine puţin şi prost“. Tot în anii comunismului începuse să circule şi vorba cu iz antimoşieresc: „Dacă munca era bună, o luau boierii.“ În perioada de după Revoluţie, televiziunile şi sondajele de opinie au început să scoată în evidenţă percepţia românilor despre propriii conaţionali, care n-ar munci destul. Comparaţia se face, evident, cu occidentalii. Dăm vina pe mentalităţi şi pe lenea compatrioţilor, deşi cauza necazurilor noastre privind munca şi nivelul de trai ar trebui, poate, căutată mai degrabă în calitatea managementului şi a organizării muncii şi, în general, a societăţii, la toate nivelurile.

Noroc că dincolo de percepţiile intuitive, de lamentări, prejudecăţi şi manipulări, au apărut şi nişte studii concrete, care analizează foarte serios aceste lucruri. În 2005 a fost publicat studiul Etica muncii la românii de azi al Monicăi Heintz, iar anul trecut a apărut lucrarea Valorile angajaţilor români de Dorin Bodea. Sînt încercări de a descoperi cum muncesc oamenii în realitate şi mai ales cum se raportează la muncă. Din aceste studii reies o mulţime de lucruri interesante. Că, de exemplu, una e cum muncim şi alta ce credem despre muncă sau că există mari diferenţe între ce cred oamenii despre ei înşişi şi ce cred despre ceilalţi. Reiese şi că, gîndindu-se la muncă, mulţi au în vedere doar efortul depus, nu şi rezultatele lui, sau că foarte mulţi sînt preocupaţi în special de succesul activităţii lor, doar pentru a-i epata pe ceilalţi, că individualismul e pe cît de puternic, pe atît de păgubos în foarte multe cazuri. Studiile şi statisticile contrazic părerile generale. Din ele rezultă că salariaţii români nu muncesc puţin, ba din contra, muncesc mult mai mult decît alţi europeni. Problema e foarte slaba productivitate a muncii lor. Nu cu hărnicia stăm prost, ci cu organizarea, cu eficienţa şi eficacitatea (în literatura de specialitate, cei doi termeni definesc lucruri diferite).

Am alcătuit dosarul Dilemei vechi în jurul acestor studii, beneficiind şi de contribuţiile autorilor lor. Adică, taman spre sfîrşitul perioadei concediilor, vrem să aflăm cum ne mai raportăm la muncă. (Andrei Manolescu)

Ilustraţie de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Cristi Luxemburg captura video jpg
Țara europeană cu milioane de euro și prețuri mai mici ca în România. „În prima zi ai făcut 5.000 de euro”
Mai mult de 5.000 de români trăiesc în cea mai bogată țară din Europa, iar numărul lor pare să crească. Doi vloggeri români, Cristi și Ralu, au descoperit-o și o prezintă românilor într-un clip viralizat.
image png
Cine a fost cel mai viril român din istorie? Povestea controversată a faimosului bandit din Balta Brăilei
Terente, pe numele real Ștefan Vasili, este una dintre cele mai controversate și fascinante figuri ale României interbelice. Născut, potrivit unor surse, în satul Carcaliu (județul Tulcea) sau, conform altora, în Baldovinești (județul Brăila), Terente s-a remarcat inițial prin frumusețea sa fizică.
Regele Mihai și Regina Ana, în ziua căsătoriei lor din Atena, 10 iunie 1948, alături de Regina mamă Elena, ultima din rândul de jos, în dreapta jpeg
Cum a schimbat nunta Reginei Marii Britanii soarta României. Greșeala care l-a cucerit pe loc pe Regele Mihai
O greșeală delicată a Anei de Bourbon l-a cucerit pe Regele Mihai și a schimbat destinul monarhiei române. Povestea unei iubiri, dezvăluită după 50 de ani.
Termocentrala Mintia în șantier  Foto Daniel Guță  ADEVĂRUL (98) JPG
Colosul energetic ridicat în ritm alert la Mintia. Burduja: „Este cea mai mare centrală pe gaz din Europa, într-un singur loc”
Noua termocentrală Mintia ar putea produce energie din acest an. Lucrările de construcție a centralei electrice, cu o capacitate de peste 1.700 MW, au avansat într-un ritm alert, susține ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
mineriada iunie 1990 minerii bat un student în centrul bucurestiului foto AFp Andrei Iliescu
13 iunie, ziua în care a început cea mai violentă mineriadă din România postdecembristă
La 13 iunie 1990 a început cea mai violentă mineriadă din România postdecembristă, când protestele pașnice din Piața Universității au fost reprimate brutal, iar minerii au fost aduși în Capitală sub pretextul reinstaurării ordinii.
image png
Povestea neștiută a Nicoletei Luciu: și-a salvat mama din mâinile tatălui violent: „Te-am văzut sacrificându-te într-un hal...”
Andreea Luciu a revenit în atenția publică în urmă cu puțin timp, când și-a lansat propriul podcast intitulat „MOM”. Primele invitate de până acum au fost Teo Trandafir și Roxana Ciuhulescu. În cadrul primului episod, Teo Trandafir a amintit de o perioadă în care Nicoleta Luciu făcea tot posibilul p
ryanair foto shutterstock
Pasagerii care circulă cu această companie aeriană populară pot primi amenzi chiar și de 500 de euro! Ce comportament este sancționat sever
O companie aeriană foarte populară printre români poate da amenzi chiar și de 500 de euro celor care fac acest lucru în avion. Este un detaliu important, pe care trebuie să îl știe toți cei care se urcă la bordul aeronavelor, iar, în anumite situații, pot să ajungă chiar și în instanță.
image png
Liderul UDMR a descoperit că Salrom are 600 de angajați în București în timp ce la Praid mai sunt doar 60-70 de mineri.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că, în contextual în care se discută intens despre reducerea cheltuielilor statului, a aflat ”cu stupoare” că la sediul din Bucureşti al Salrom sunt angajate 600 de persoane, în timp ce la Praid sunt 60-70 de mineri.
image png
Probleme în paradis pentru Cătălin Dobrescu, fostul soț al Oanei Radu și logodnica sa, Alina? „Aruncați vina pe femeile din viața voastră, dar voi sunteți ăia toxici!”
Cătălin Dobrescu, fostul soț al celebrei cântărețe Oana Radu, pare că ar întâmpina probleme în actuala relația în care este implicat cu Alina, o tânără pe care a cerut-o de soție în urmă cu câteva luni. Despre ce e vorba, mai exact?