Mo┼č Cr─âciun ofer─â, dar nu scoate economia din criz─â

Publicat în Dilema Veche nr. 408 din 8-14 decembrie 2011
Mo┼č Cr─âciun ofer─â, dar nu scoate economia din criz─â jpeg

├Än urm─â cu mai bine de un deceniu, spre sf├«r┼čitul lunii noiembrie, m─â aflam ├«n Statele Unite. Spre deosebire de Rom├ónia din acea perioad─â, peste Ocean ├«ncepuse deja ├«n magazine promovarea s─ârb─âtorilor de Cr─âciun. M─ârfurile de profil, aranjamentele specifice ┼či muzica de s─ârb─âtori ├«i duceau pe clien┼úii ├«n vizit─â prin magazinele mai mari sau mai mici direct ├«ntr-un soi de trans─â a cump─âr─âturilor. Am cump─ârat c├«teva nimicuri de s─ârb─âtori. Printre altele, o cravat─â haioas─â cu un Mo┼č Cr─âciun imprimat ┼či care, prin ap─âsarea discret─â a unui mic mecanism ├«ncorporat, ├«ncepea s─â c├«nte o celebr─â melodie de s─ârb─âtori. Mai mult ca sigur c─â ├«n Rom├ónia (chiar ┼či de s─ârb─âtori) nici prin cap nu mi-ar fi trecut s─â cump─âr a┼ča ceva. ┼×i totu┼či, ├«n America, ├«n acea atmosfer─â care avea pu┼úin din vraja s─ârb─âtorilor ┼či, evident, pu┼úin kitsch, am cheltuit c├«┼úiva dolari pe cravata cu Mo┼č Cr─âciun. ├Än cele din urm─â, soarta ei a fost, ├«ns─â, destul de crud─â. Mai ├«nt├«i a f─âcut o mic─â senza┼úie ├«n r├«ndul colegilor de redac┼úie la petrecerea de Cr─âciun, acolo unde a c├«ntat non-stop, iar apoi, c├«nd bateria micului mecanism a clacat, cravata c├«nt─âtoare a ajuns s─â zac─â uitat─â ├«ntr-un sertar din ┼čifonier.

S─ârb─âtorile de iarn─â aduc, f─âr─â ├«ndoial─â, ├«n r├«ndul consumatorilor, un soi de ÔÇ×exuberan┼ú─â ira┼úional─âÔÇť. Termenul este deja consacrat de evolu┼úia post-criz─â a economiei mondiale. Adic─â, ignor├«nd criza, mul┼úi rom├óni se vor repezi s─â cheltuiasc─â sume considerabile ├«n luna decembrie. Am v─âzut deja fenomenul chiar ├«n aceast─â var─â. Atunci, rom├ónii au luat cu asalt litoralul.  De altfel, s─ârb─âtorile au deja o avanpremier─â. C├«teva magazine, online sau fizice, au exersat anul acesta, ┼či ├«n Rom├ónia, a┼ča-numita ÔÇ×vinere neagr─âÔÇť. ├Än ultima vineri din luna noiembrie magazinele fac reduceri substan┼úiale, iar ├«n SUA ÔÇ×vinerea neagr─âÔÇť creeaz─â o adev─ârat─â isterie ├«n r├«ndul consumatorilor. ├Än Rom├ónia, ├«nceputul este timid, dar reprezentan┼úii celor c├«teva magazine care au practicat reducerile de pre┼úuri au declarat c─â au fost asalta┼úi de consumatori. ÔÇ×Vinerea neagr─âÔÇť are o conota┼úie economic─â: se refer─â la faptul c─â magazinele vor intra pe negru, adic─â pe profit, dup─â ce luni de zile, poate, ├«n contabilitate, cifrele erau ├«nscrise ÔÇ×cu ro┼čuÔÇť, cu pierderi.

Cr─âciunul va cre┼čte v├«nz─ârile, dar este pu┼úin probabil s─â-i aduc─â pe comercian┼úi ┼či produc─âtori pe profit pe ├«ntregul an. Ultimii trei ani de criz─â au n─âscut sc─âderi pe toate pie┼úele. B─âuturile, m─ârfurile alimentare, ma┼činile, bunurile de larg consum ÔÇô toate au sc─âzut cu procente ├«ntre 5% ┼či 20% anual. Nu ├«nseamn─â c─â unele companii nu au ob┼úinut profit. Dar eforturile au fost mari: reduceri de personal, restructur─âri ┼či negocieri dure cu furnizorii. Exist─â, nu se putea altfel ├«n Rom├ónia, ┼či unele paradoxuri. Cel mai ┼čocant dintre ele este cre┼čterea cererii pentru carburan┼úi. Conform declara┼úiilor reprezentan┼úilor companiei Petrom, anul acesta, cererea de carburan┼úi a crescut cu aproximativ 30%, fapt care a permis ┼či atingerea unei cifre record de profit la 9 luni pentru firm─â.

De unde vin banii pentru carburan┼úi ┼či pentru cump─âr─âturile de s─ârb─âtori? F─âr─â ├«ndoial─â, o parte din sume vine din economia subteran─â. Un alt val de cump─âr─âtori s├«nt atra┼či de exuberan┼úa s─ârb─âtorilor. Este modul lor de a da cu tifla crizei. Doar pentru un moment. De altfel, exist─â speciali┼čti care cred c─â rom├ónii cheltuiesc banii prea u┼čor ┼či c─â nu au viziune pe termen mediu sau lung. Se vorbe┼čte de 20 de ani despre introducerea, ├«nc─â din primele clase de ┼čcoal─â, a unor cursuri de educa┼úie financiar─â. Nu s-a reu┼čit ┼či nu exist─â deloc siguran┼ú─â c─â acest lucru ar rezolva ├«ntru totul problema.

Peste toate, ├«ns─â, problema s─âr─âciei influen┼úeaz─â consumul ┼či implicit evolu┼úia economiei. Rom├ónii s─âraci s├«nt consumatori mai speciali. Ei se concentreaz─â pe produse ieftine ┼či cu prec─âdere pe produsele alimentare.

├Än fine, pia┼úa rom├óneasc─â are ┼či o alt─â particularitate. O bun─â parte din rom├óni tr─âiesc din produsele pe care le produc ├«n propriile gospod─ârii. Agricultura de subzisten┼ú─â reduce pie┼úele, dar este o salvare pentru multe familii din Rom├ónia. S─ârb─âtorile vor cre┼čte v├«nz─ârile. Mo┼č Cr─âciun va veni pentru produc─âtori ┼či comercian┼úi, iar rom├ónii vor uita pentru c├«teva zile de criz─â. Mo┼č Cr─âciun d─â, ├«ns─â nu bag─â ├«n sac.

S─ârb─âtorile nu vor fi suficiente pentru a dep─â┼či criza. Din ianuarie 2012 ne vom ├«ntoarce la temele noastre: criz─â, austeritate, reduceri de personal, t─âieri de fonduri la asisten┼úa social─â, un alt sistem de s─ân─âtate. Dar, pentru o clip─â, bucura┼úi-v─â, Mo┼č Cr─âciun este aici! 

Constantin Rudni┼úchi este jurnalist ┼či purt─âtor de cuv├«nt al Camerei de Comer┼ú ┼či Industrie a Rom├óniei.

Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ale lumii dou─â fe╚Ťe
Oamenii n-au fost, poate, mai răi sau mai buni în istoria lor, dar instrumentele prin care au exercitat răul au variat considerabil, adică s-au dezvoltat.
p 10 jpg
Unidimensionala banalitate
Dacă România l-a ales pe Iliescu președinte în 1990, de ce s-ar mai fi făcut vreodată alegeri?
29903084942 33e7aa40d1 c jpg
Despre conceptul de ÔÇ×r─âuÔÇŁ din perspectiva diverselor teorii filosofice
Răul metafizic precum și cel empiric sînt explicate prin patru mari tipuri de teorii.
32851415932 5b1b685b66 c jpg
Hater-ul de Internet și hater-ul sub acoperire
ÔÇ×HaterÔÇŁ-ul, o persoan─â m─âcinat─â de anxietate ╚Öi nemul╚Ťumiri, care ├«╚Öi g─âse╚Öte o personificare a anxiet─â╚Ťilor ╚Öi nemul╚Ťumirii ca poetul muza, a existat dintotdeauna.
1024px Don Chepito witnessing a boxing match between a black man and a white man MET DP869355 jpg
ÔÇ×S─â te dezl─ân╚Ťui ├«ntr-un mod controlatÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin MORO╚śAN
ÔÇ×E foarte bine s─â-╚Ťi dezvol╚Ťi furia, dar trebuie s-o folose╚Öti ├«n mod controlat, pentru c─â nu po╚Ťi s─â ├«ncalci regulile. ╚śi ├«n ring, ╚Öi ├«n via╚Ť─â s├«nt reguli de respectat.ÔÇŁ
p 1 jpg
O structură limbică arhetipală sau în miezul răului
Un copil nu are niciodat─â p─ârin╚Ťii pe care-i viseaz─â, doar copiii f─âr─â p─ârin╚Ťi au p─ârin╚Ťi de vis.
p 14 Parintele Rusu cu familia jpg
A fi cu ÔÇ×etichet─âÔÇŁ
Un grăunte de răutate adîncă, izvorîtă din crunta răzbunare și din trufia unui slujbaș plenipotent al statului, a schimbat pentru totdeauna biografia peste veacuri a părintelui Rusu Petre.
p 21 sus WC jpg
Cele dou─â fe╚Ťe ale sufletului
Oric├«t de mult ne-ar pl─âcea s─â fim doar buni n-o s─â ne ias─â, vom produce suferin╚Ť─â ╚Öi dac─â ne-am propus, ╚Öi dac─â nu.
p 21 jos jpg
Fe╚Ťe-fe╚Ťe ale r─âut─â╚Ťii
Cred c─â r─âutatea are o gr─âmad─â de fe╚Ťe, ceea ce o face, deseori, greu de identificat. Sau u╚Öor de confundat.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.

Adevarul.ro

image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.
image
Momentul ├«n care Roxana Donisan a fost atacat─â de rechin a fost filmat de un turist.┬áÔÇ×A ajuns p├ón─â la geamandur─â, acolo a ├«nh─â┼úat-o rechinulÔÇť
P─ârin┼úii Roxanei Donisan, rom├ónca ucis─â ├«n Egipt de un rechin, au povestit c─â fiica lor a g─âsit oferta de vacan┼ú─â ├«n sta┼úiunea Hurghada ├«n ultima clip─â ┼či a ocupat singurul loc r─âmas liber ├«n avion. Acum a┼čteapt─â s─â ajung─â acas─â trupul ne├«nsufle┼úit al singurului lor copil.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.