Moş Crăciun oferă, dar nu scoate economia din criză

Publicat în Dilema Veche nr. 408 din 8-14 decembrie 2011
Moş Crăciun oferă, dar nu scoate economia din criză jpeg

În urmă cu mai bine de un deceniu, spre sfîrşitul lunii noiembrie, mă aflam în Statele Unite. Spre deosebire de România din acea perioadă, peste Ocean începuse deja în magazine promovarea sărbătorilor de Crăciun. Mărfurile de profil, aranjamentele specifice şi muzica de sărbători îi duceau pe clienţii în vizită prin magazinele mai mari sau mai mici direct într-un soi de transă a cumpărăturilor. Am cumpărat cîteva nimicuri de sărbători. Printre altele, o cravată haioasă cu un Moş Crăciun imprimat şi care, prin apăsarea discretă a unui mic mecanism încorporat, începea să cînte o celebră melodie de sărbători. Mai mult ca sigur că în România (chiar şi de sărbători) nici prin cap nu mi-ar fi trecut să cumpăr aşa ceva. Şi totuşi, în America, în acea atmosferă care avea puţin din vraja sărbătorilor şi, evident, puţin kitsch, am cheltuit cîţiva dolari pe cravata cu Moş Crăciun. În cele din urmă, soarta ei a fost, însă, destul de crudă. Mai întîi a făcut o mică senzaţie în rîndul colegilor de redacţie la petrecerea de Crăciun, acolo unde a cîntat non-stop, iar apoi, cînd bateria micului mecanism a clacat, cravata cîntătoare a ajuns să zacă uitată într-un sertar din şifonier.

Sărbătorile de iarnă aduc, fără îndoială, în rîndul consumatorilor, un soi de „exuberanţă iraţională“. Termenul este deja consacrat de evoluţia post-criză a economiei mondiale. Adică, ignorînd criza, mulţi români se vor repezi să cheltuiască sume considerabile în luna decembrie. Am văzut deja fenomenul chiar în această vară. Atunci, românii au luat cu asalt litoralul.  De altfel, sărbătorile au deja o avanpremieră. Cîteva magazine, online sau fizice, au exersat anul acesta, şi în România, aşa-numita „vinere neagră“. În ultima vineri din luna noiembrie magazinele fac reduceri substanţiale, iar în SUA „vinerea neagră“ creează o adevărată isterie în rîndul consumatorilor. În România, începutul este timid, dar reprezentanţii celor cîteva magazine care au practicat reducerile de preţuri au declarat că au fost asaltaţi de consumatori. „Vinerea neagră“ are o conotaţie economică: se referă la faptul că magazinele vor intra pe negru, adică pe profit, după ce luni de zile, poate, în contabilitate, cifrele erau înscrise „cu roşu“, cu pierderi.

Crăciunul va creşte vînzările, dar este puţin probabil să-i aducă pe comercianţi şi producători pe profit pe întregul an. Ultimii trei ani de criză au născut scăderi pe toate pieţele. Băuturile, mărfurile alimentare, maşinile, bunurile de larg consum – toate au scăzut cu procente între 5% şi 20% anual. Nu înseamnă că unele companii nu au obţinut profit. Dar eforturile au fost mari: reduceri de personal, restructurări şi negocieri dure cu furnizorii. Există, nu se putea altfel în România, şi unele paradoxuri. Cel mai şocant dintre ele este creşterea cererii pentru carburanţi. Conform declaraţiilor reprezentanţilor companiei Petrom, anul acesta, cererea de carburanţi a crescut cu aproximativ 30%, fapt care a permis şi atingerea unei cifre record de profit la 9 luni pentru firmă.

De unde vin banii pentru carburanţi şi pentru cumpărăturile de sărbători? Fără îndoială, o parte din sume vine din economia subterană. Un alt val de cumpărători sînt atraşi de exuberanţa sărbătorilor. Este modul lor de a da cu tifla crizei. Doar pentru un moment. De altfel, există specialişti care cred că românii cheltuiesc banii prea uşor şi că nu au viziune pe termen mediu sau lung. Se vorbeşte de 20 de ani despre introducerea, încă din primele clase de şcoală, a unor cursuri de educaţie financiară. Nu s-a reuşit şi nu există deloc siguranţă că acest lucru ar rezolva întru totul problema.

Peste toate, însă, problema sărăciei influenţează consumul şi implicit evoluţia economiei. Românii săraci sînt consumatori mai speciali. Ei se concentrează pe produse ieftine şi cu precădere pe produsele alimentare.

În fine, piaţa românească are şi o altă particularitate. O bună parte din români trăiesc din produsele pe care le produc în propriile gospodării. Agricultura de subzistenţă reduce pieţele, dar este o salvare pentru multe familii din România. Sărbătorile vor creşte vînzările. Moş Crăciun va veni pentru producători şi comercianţi, iar românii vor uita pentru cîteva zile de criză. Moş Crăciun dă, însă nu bagă în sac.

Sărbătorile nu vor fi suficiente pentru a depăşi criza. Din ianuarie 2012 ne vom întoarce la temele noastre: criză, austeritate, reduceri de personal, tăieri de fonduri la asistenţa socială, un alt sistem de sănătate. Dar, pentru o clipă, bucuraţi-vă, Moş Crăciun este aici! 

Constantin Rudniţchi este jurnalist şi purtător de cuvînt al Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.