Moromete s─â ne judece

Alex GOLDI╚ś
Publicat în Dilema Veche nr. 769 din 15-21 noiembrie 2018
Moromete s─â ne judece jpeg

├Äntrebarea cu privire la fascina╚Ťia pe care o exercit─â Morome╚Ťii de mai bine de o jum─âtate de secol e extrem de complicat─â ╚Öi ar merita, probabil, analize ╚Öi dezbateri ample. La o prim─â vedere, cele dou─â c─âr╚Ťi ale lui Preda, din 1955 ╚Öi 1967, ar fi avut toate datele s─â se estompeze ├«n percep╚Ťia public─â: ele nu mai reflect─â societatea actual─â nici din punctul de vedere al situa╚Ťiei rurale (la fel de problematic─â azi, ├«ns─â din cu totul alte ra╚Ťiuni), nici din cel al raporturilor politice ÔÇô p─âr─âsirea lumii vechi ├«n favoarea utopiei comuniste. ╚śi totu╚Öi, ele s├«nt citite, redescoperite, ecranizate cu succes de public, a╚Öa cum se anun╚Ť─â Morome╚Ťii 2 al lui Stere Gulea.

O prim─â explica╚Ťie e de reg─âsit ├«n amploarea fenomenului ÔÇ×morome╚ŤianismuluiÔÇť, fenomen ap─ârut la pu╚Ťin timp dup─â apari╚Ťia primului volum. Mai exist─â, desigur, destule romane remarcabile ├«n literatura rom├ón─â, ├«ns─â ce se poate observa imediat e c─â nici unul n-a reu╚Öit s─â impun─â un personaj de o asemenea anvergur─â social─â. Ilie Moromete, nu m-a╚Ö sfii s─â afirm acest lucru, e cea mai important─â personalitate fic╚Ťional─â a literaturii rom├óne. ├Äntr-at├«t de important─â, ├«nc├«t a derivat ├«ntr-o etichet─â existen╚Ťial─â: de la Morome╚Ťii ├«ncoace, lumea ├«ncepe s─â fie populat─â de ÔÇ×morome╚ŤieniÔÇť, la fel cum, ├«n literatura mondial─â, Cervantes a descoperit categoria uman─â a donquijotismului sau Flaubert pe cea a bovarismului.

Ce e, a╚Öadar, morome╚Ťianismul? Criticii literari ╚Öi esei╚Ötii s-au dat de ceasul mor╚Ťii s─â explice c├«t mai nuan╚Ťat aceast─â categorie, cu rezultate mai mult sau mai pu╚Ťin relevante. Una dintre explica╚Ťiile cele mai subtile e de reg─âsit ├«ntr-o carte din 1981 a lui Ovid S. Crohm─âlniceanu, care define╚Öte modul de g├«ndire ╚Öi exprimare morome╚Ťian ca pe ÔÇ×o reduc╚Ťie a lucrurilor la planul vie╚Ťii comune ╚Öi al logicii acesteia, bazate pe bunul-sim╚Ť elementarÔÇť sau ca pe ÔÇ×cobor├«rea subtilit─â╚Ťilor spiritului pe terenul existen╚Ťei cotidiene, cu o brusche╚Ťe amuzat─â de efectul ei dezumfl─âtorÔÇť. E evident c─â acest du╚Ö rece aplicat mistific─ârilor ╚Öi falsific─ârilor de tot soiul (curente, trebuie s-o recunoa╚Ötem, ├«n discursul public rom├ónesc de ieri ╚Öi de azi) e apanajul unui personaj care prefer─â ├«ntotdeauna s─â fie sincer cu sine ├«nsu╚Öi, chiar cu pre╚Ťul de a fi antipatizat sau marginalizat.

Nevoia de adev─âr rostit f─âr─â ├«nconjur a creat o adev─ârat─â mitologie a lui Moromete ├«n cultura sub comunism. Autoritatea enorm─â a lui Marin Preda ├«n r├«ndul scriitorilor rom├óni s a construit pornind de la libert─â╚Ťile pe care autorul le-a atribuit lui Moromete sub protec╚Ťia pactului fic╚Ťional. De╚Öi Preda n-a fost neap─ârat cel mai curajos scriitor al perioadei (n-a f─âcut disiden╚Ť─â propriu-zis─â, ca al╚Ťii), el a reu╚Öit s─â gestioneze cel mai eficient rela╚Ťia cu Puterea, negociindu-╚Öi permanent limitele permisivit─â╚Ťii expresiei sub cenzur─â. Cu anumite concesii, aproape inevitabile sub un regim de control strict, mai toate c─âr╚Ťile lui au reprezentat modalit─â╚Ťi de a restitui adev─ârul istoric sau de a pune pe tapet chestiuni presante ├«ntr-o perioad─â c├«nd discursul public general sau cel specializat (istoria, sociologia) erau complet falsificate de ideologia totalitar─â: Morome╚Ťii 2 surprinde neidilizat drama colectiviz─ârii ╚Öi pe cea a instaur─ârii comunismului, Delirul se ├«ntoarce ÔÇô cu destule ambiguit─â╚Ťi, ├«ns─â ÔÇô asupra epocii lui Ion Antonescu, iar Cel mai iubit dintre p─âm├«nteni e o incursiune ├«n ├«ntunecatul deceniu stalinist. De aceea a putut s─â afirme Norman Manea, imediat dup─â c─âderea comunismului, c─â ÔÇ×a vorbi despre Marin Preda va ├«nsemna, totdeauna, mai mult dec├«t a vorbi doar despre Marin PredaÔÇŽÔÇť A vorbi despre Preda, a╚Ö ad─âuga, echivaleaz─â cu a pune ├«n discu╚Ťie contexte sociale, politice, existen╚Ťiale importante pentru Rom├ónia ultimelor decenii.

Revenind la Moromete: Preda a f─âcut din el colportorul cel mai credibil al adev─ârului ╚Öi al moralei printr-un complicat transfer identitar care a func╚Ťionat ├«n toat─â cultura sub totalitarism. Ceea ce scriitorul nu putea spune ├«n nume propriu atribuia unui personaj privilegiat, ├«nvestit cu autoritate extraordinar─â. Al─âturi de mecanismul degonfl─ârii adev─ârurilor metafizice prin politica bunului-sim╚Ť, Moromete ilustreaz─â, a╚Ö spune, pozi╚Ťia insului neintegrat, a celui care refuz─â concesiile ╚Öi se ├«ndreapt─â contra sistemului. Nu e greu de observat c─â fantasma unei personalit─â╚Ťi incomode a b├«ntuit (din spirit de compensa╚Ťie?) ├«n ultimele decenii o societate ├«n care mai degrab─â alinierea, compromisul, pactizarea cu sistemul au constituit norma. Nu figura ╚Ť─âranului o ilustreaz─â Moromete (sau ea r─âm├«ne secundar─â), ci mai degrab─â pe aceea a disidentului sau, ├«n sens mai larg, a ne├«nseriabilului, a nonconformistului. Din aceast─â cauz─â el r─âm├óne cool chiar pentru tinerele genera╚Ťii, care citesc sau recitesc ÔÇô pot s-o atest prin reac╚Ťiile studen╚Ťilor mei ÔÇô Morome╚Ťii cu pl─âcere.

Pozi╚Ťia de disident a personajului central reiese mai cu seam─â din Morome╚Ťii 2. Roman-dezbatere, el ilustreaz─â confruntarea dintre ÔÇ×lumea vecheÔÇť, a╚Öa-zis burghez─â, dar democratic─â, ╚Öi ÔÇ×lumea nou─âÔÇť totalitar─â. Subtilitatea artistic─â a c─âr╚Ťii st─â ├«n a plasa aceast─â dezbatere fundamental─â pentru societatea rom├óneasc─â (dar abstract─â ╚Öi plictisitoare pentru un roman) ├«n cadrul unei dispute ├«ntre tat─â ╚Öi fiu, unde emo╚Ťia acutizeaz─â intensitatea ideilor. Nara╚Ťiunea nu atribuie dreptate evident─â nici uneia dintre tabere, ├«ns─â privilegiaz─â ├«n mod evident pozi╚Ťia tat─âlui. Niculae e caricatural, are replici descalificante, de intelectual fanatizat de c─âr╚Ťi, ├«n timp ce Moromete denun╚Ť─â mai toate tarele sistemului totalitar pe cale de a se instaura, de la interzicerea ini╚Ťiativei economice p├«n─â la cea a expresiei libere a individului. Nu pu╚Ťine s├«nt frazele memorabile ale personajului, de zeflemisire sub╚Ťire a ├«ncerc─ârii de a supune realitatea unei ideologii dogmatice. ├Än versiunea din 1975 a romanului, Moromete pronun╚Ť─â Stalin ÔÇ×cum ar fi zis MarinÔÇť ╚Öi se ├«ntreab─â dac─â nu e de ajuns ÔÇ×c─â plou─â ├«n Uniunea Sovietic─â. Ce nevoie e s─â mai plou─â ╚Öi la noi?ÔÇť. ├Än alt loc (├«ns─â exemplele se pot ├«nmul╚Ťi) s├«nt denun╚Ťate deschis abuzurile totalitarismului: ÔÇ×E╚Öti chiabur, chit c─â tu e╚Öti descul╚Ť ╚Öi n-ai dup─â ce bea ap─â, ╚Öi imediat ├«╚Ťi face h├«rtie ╚Öi te trimite la raionÔÇť. Semn c─â personajul fusese ├«nvestit de Preda cu rolul de a exprima adev─âruri elementare ├«ntr-o perioad─â c├«nd acestea erau imposibil de rostit pe alte c─âi.

Prin urmare, al─âturi de calit─â╚Ťile intrinseci ale scriiturii lui Preda, despre care s-a scris mult ╚Öi bine, natura de arbitru al societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti atribuit─â ÔÇ×morome╚ŤianismuluiÔÇť ÔÇô exagerat─â, ca orice mit cultural ÔÇô e decisiv─â pentru succesul romanelor timp de mai bine de o jum─âtate de veac. 

Alex Goldiș este lector universitar și critic literar.

Foto: Vlad Cioplea, la film─ârile Morome╚Ťii 2

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.