Modificarea hărţii politice internaţionale

Publicat în Dilema Veche nr. 362 din 20 - 26 ianuarie 2011
Modificarea hărţii politice internaţionale jpeg

N-am crezut că-mi va fi dat să apuc un al treilea război mondial. Generaţia mea, acum septuagenară, a avut parte de un război, de un holocaust, de deceniile comuniste şi, acum, la spartul tîrgului (pentru noi), la începutul noului mileniu, brusc ne reîntîlnim cu un nou cataclism. Poate că mai distrugător decît cel de al doilea război mondial pentru că se duce cu mijloace militare inedite, care nu se ştie unde se vor opri. Şi asta pentru că toţi cei ce au pornit conflagraţia sînt fanatici fundamentalişti care consideră restul lumii, cu deosebire SUA, teritoriul Satanei, care trebuie nimicit. Nu-i vorbă, şi hitlerismul, cel ce a declanşat al doilea război mondial, era o expresie a fanatismului ideologic, care decisese că el reprezintă rasa superioară şi are dreptul să anihileze rasele inferioare. Dar noua formă a fundamentalismului terorist de acum nu mai este expresia unei naţiuni, ci a unei religii, în cazul nostru cea islamică. Nu vreau să spun că se poate stabili o relaţie de egalitate între terorismul fundamentalist de astăzi şi islamism. Cunoscătorii Coranului văd în mahomedanism o religie tolerantă şi dreaptă între mozaism şi creştinism. Dar nici nu poate fi ignorat faptul că exponenţii terorismului internaţional de astăzi şi-au recrutat adepţii dintre islamici. Ştiu, se va spune că ţările islamice aglomerează lumea celor săraci şi această nouă dezordine mondială este o expresie a ostilităţilor dintre bogaţi şi săraci. Judecata aceasta nu se susţine. Ossama Ben Laden, conducătorul de necontestat al terorismului mondial, este, totuşi, miliardar în dolari. Ce a urmărit el prin fărădelegile de la 11 septembrie 2001? Incontestabil, să administreze o lovitură înspăimîntătoare SUA, adică Satanei. Cu această satanizare a adversarilor sîntem obişnuiţi încă de pe vremea celui de al doilea război mondial şi chiar astăzi. N-au fost atunci şi n-au rămas şi astăzi evreii o expresie a Satanei, care vor să subjuge totul, de la bogăţie la puterea politică? Şi nu s-au comis, în virtutea acestei ideologii, atîtea omucideri în masă, care au îngrozit veacul trecut? Pentru Ben Laden, America e încarnarea Satanei şi, în consecinţă, trebuie nimicită. Nu prin luptă dreaptă, ci prin perfide acţiuni ascunse, teroriste, care să o suprime.

Mişelescul atac din 11 septembrie 2001 o demonstrează şi continuarea subversiunii prin arme biologice (deocamdată prin microbul antraxului) e şi mai înfiorătoare. O mare naţiune trăieşte sub psihoza pericolului iminent sau numai posibil al armelor chimice. Numai că terorismul acesta atît de violent împotriva celei mai mari puteri din lume a coalizat toate ţările civilizate. Şi, astfel, conflagraţia sau numai dezordinea mondială a devenit internaţională. De o parte fundamentaliştii fanatici, de cealaltă parte tot ceea ce este lume civilizată. Pare o conflagraţie (pentru că despre o conflagraţie este vorba) inegală între cîteva zeci de mii sau cîteva milioane de fanatici şi întreaga lume civilizată. Dar aşa inegală cum pare şi este, ea a concentrat atenţia întregii lumi civilizate care, lucru inedit, îşi caută adversarul sau adversarii. Deocamdată, SUA şi puternicii ei aliaţi luptă – pe cale armată – împotriva Afganistanului (o ţară cît Franţa şi cu vreo 20.000.000 locuitori) încăpută pe mîna talibanilor (tot fundamentalişti musulmani favorizaţi) care acordă azil şi proteguire acelui sinistru Ben Laden. Să menţionez cîtă dificultate e în lupta împotriva acestei ţări care trăieşte în Evul Mediu, cu talibanii ascunşi în grote şi peşteri muntoase aflate la 4.000 m înălţime. Americanii şi aliaţii lor duc, deocamdată, un crîncen război aerian doar care, ce-i drept, distruge unele aşezări şi instalaţii. Dar cu astfel de fanatici, care trăiesc în război de peste douăzeci de ani şi pitiţi te miri unde, războiul aviatic nu are sorţi de izbîndă. De cîteva zile se vorbeşte şi de războiul terestru. Dar, acolo, în Afganistan, va începe, curînd, iarna (cu 40º Celsius sub zero) şi acel război terestru se va prelungi multă vreme, poate ani. Vor izbuti forţele occidentale angajate în conflagraţie, chiar ajutate de forţele afgane din nord, adversare neîmpăcate ale talibanilor, să îngenuncheze inamicul? Şi cîtă vreme mai trebuie să treacă pentru acest scop (să îndrăznesc să-l numesc) final? Şi va fi arestat Ben Laden sau (cred că mai posibil) se va sinucide în condiţii extreme? Şi dacă va dispărea Ben Laden, cu forţa sa financiară fabuloasă, va dispărea şi terorismul fundamentalist? Organizaţia sa teroristă Al-Qaeda e atît de extinsăşi diversificată încît, îndrăznesc să cred, ea va continua să funcţioneze, făcînd ravagii în lume? Agenţiile de informaţii din SUA, CIA şi FBI au fost prinse, evident, la 11 septembrie, pe picior greşit, neavînd informaţii despre întregul corp de terorişti, cei mai mulţi dintre piloţii ce au făptuit atacul surpriză din 11 septembrie făcîndu-şi instrucţia chiar în şcolile de pregătire în pilotaj american. Să admitem că, de atunci încoace, aceste agenţii au cules mai multe ştiri. Dar vor fi ele suficiente pentru a anihila o reţea atît de eficientă ca Al-Qaeda? De fapt, lupta se dă împotriva unui adversar necunoscut. Se ştie că Irakul a stocat, din plin, arme chimice şi bacteoriologice. Şi nu e deloc sigur că această ţară nu va fi antrenată în conflagraţie, chiar dacă SUA şi aliaţii lor promit, deocamdată, că nu o vor ataca. Să recunoaştem că SUA, cu războaiele ei aeriene postbelice, nu au dus lucrurile pînă la capăt. Exemplu concludent e chiar Irakul, lăsat cu treaba neîncheiată, încît Sadam Hussein îşi continuă acolo supremaţia, continuînd să producă înfricoşătoarele arme chimice, cu tot controlul efectuat de echipe ONU, care, acum, a şi încetat.

Să recunoaştem că de la 11 septembrie 2001 lumea s-a schimbat fundamental.

Sfidarea zvîrlită celei mai mari puteri a zguduit din temelii lumea civilizată. Cum s-a tot spus, cu dreptate, nimic nu va mai fi de la acea dată încoace cum a fost. Totul s-a dat peste cap şi s-a demonstrat, deodată, că cea mai puternică ţară din lume (de care depindeau toate şi totul) e, totuşi, vulnerabilă şi că toată forţa ei armată acumulată devine aproape ineficientă în luptă cu un inamic necunoscut. Pentru că, repet, Afganistanul nu e decît un episod. Forţele răului sînt, de fapt, peste tot şi e greu să lupţi cu nevăzutul.

Gîndindu-ne la consecinţele actului funest de la 11 septembrie 2001, să observăm, mai întîi, faptul eclatant şi încurajator că toate ţările civilizate din lume (cele grupate în NATO, Uniunea Europeană, grupările Asiei de Sud-Vest etc. etc.) s-au declarat solidare cu SUA, oferindu-se să lupte alături. (Dar, din nou, întrebarea pe care nu mi-o pot reprima, împotriva cui? Ben Laden, chiar de va fi prins viu sau mort, e numai unul dintre organizatorii terorismului internaţional. Cum vor fi anihilaţi ceilalţi mulţi?) Dar, oricum, avem a constata, îmbucurător, că toate ţările s-au aliat, toţi ca unul, pentru apărarea civilizaţiei umane. Pentru că, să nu uităm, înfruntarea de acum, mondială, e una pentru apărarea civilizaţiei moderne de forţele întunericului. Apoi, e evident că s-a schimbat cu acest prilej harta puterilor lumii. Rusia, considerată pînă acum un adversar potenţial (şi ea ameninţată de terorismul cecen, tot islamic), s-a apropiat de SUA, oferindu-i sprijin şi asistenţă în războiul cu Afganistanul. Ceea ce părea, pînă acum, de neconceput s-a realizat totuşi. SUA au căpătat un partener în Rusia, cu toate republicile ei asiatice satelit (tot islamice) de la graniţa cu Afganistanul. O altă consecinţă a evenimentelor de la 11 septembrie e, în sfîrşit, apropierea Chinei de SUA, alt adversar potenţial sau real pînă acum. E un eveniment politic şi militar extraordinar, greu de prevăzut înainte de 11 septembrie 2001. Cum spuneam, harta politică şi chiar militară a lumii s-a modificat esenţial. Şi asta ca o consecinţă fatală a actului funest de la 11 septembrie. Toate acestea sînt adevărate şi extraordinar de importante. Să nu ignorăm însă faptul că, tot ca o consecinţă a evenimentelor tragice de la 11 septembrie 2001, la orizont se profilează, de pe acum, spectrul îngrozitor al recesiunii economice mondiale. Stagnarea unor sectoare economice din SUA produce urmări nefaste şi în ţările occidentale avansate economic. Îi va fi dat omenirii să retrăiască amarnicele dezastre financiar-economice (şi politice) ale crizei mondiale din 1929-1933? Cine ar putea răspunde de pe acum? Şi, totuşi, ameninţările recesiunii economice mondiale încep să fie simţite. Şi consecinţele tragice. Chiar pentru teroriştii fundamentalişti, ca Ben Laden, multimiliardar în dolari. E imposibil să imaginezi astăzi cum va arăta crahul recesiunii economice mondiale. Sigur este că acest fenomen dramatic e o consecinţă a actului perfid din 11 septembrie 2001. Şi, să adaug la sfîrşit, cîte alte consecinţe nu ne mai aşteaptă! 

Dilema, nr. 453, 2 noiembrie 2001

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.