Modificarea hărţii politice internaţionale

Publicat în Dilema Veche nr. 362 din 20 - 26 ianuarie 2011
Modificarea hărţii politice internaţionale jpeg

N-am crezut c─â-mi va fi dat s─â apuc un al treilea r─âzboi mondial. Genera┼úia mea, acum septuagenar─â, a avut parte de un r─âzboi, de un holocaust, de deceniile comuniste ┼či, acum, la spartul t├«rgului (pentru noi), la ├«nceputul noului mileniu, brusc ne re├«nt├«lnim cu un nou cataclism. Poate c─â mai distrug─âtor dec├«t cel de al doilea r─âzboi mondial pentru c─â se duce cu mijloace militare inedite, care nu se ┼čtie unde se vor opri. ┼×i asta pentru c─â to┼úi cei ce au pornit conflagra┼úia s├«nt fanatici fundamentali┼čti care consider─â restul lumii, cu deosebire SUA, teritoriul Satanei, care trebuie nimicit. Nu-i vorb─â, ┼či hitlerismul, cel ce a declan┼čat al doilea r─âzboi mondial, era o expresie a fanatismului ideologic, care decisese c─â el reprezint─â rasa superioar─â ┼či are dreptul s─â anihileze rasele inferioare. Dar noua form─â a fundamentalismului terorist de acum nu mai este expresia unei na┼úiuni, ci a unei religii, ├«n cazul nostru cea islamic─â. Nu vreau s─â spun c─â se poate stabili o rela┼úie de egalitate ├«ntre terorismul fundamentalist de ast─âzi ┼či islamism. Cunosc─âtorii Coranului v─âd ├«n mahomedanism o religie tolerant─â ┼či dreapt─â ├«ntre mozaism ┼či cre┼čtinism. Dar nici nu poate fi ignorat faptul c─â exponen┼úii terorismului interna┼úional de ast─âzi ┼či-au recrutat adep┼úii dintre islamici. ┼×tiu, se va spune c─â ┼ú─ârile islamice aglomereaz─â lumea celor s─âraci ┼či aceast─â nou─â dezordine mondial─â este o expresie a ostilit─â┼úilor dintre boga┼úi ┼či s─âraci. Judecata aceasta nu se sus┼úine. Ossama Ben Laden, conduc─âtorul de necontestat al terorismului mondial, este, totu┼či, miliardar ├«n dolari. Ce a urm─ârit el prin f─âr─âdelegile de la 11 septembrie 2001? Incontestabil, s─â administreze o lovitur─â ├«nsp─âim├«nt─âtoare SUA, adic─â Satanei. Cu aceast─â satanizare a adversarilor s├«ntem obi┼čnui┼úi ├«nc─â de pe vremea celui de al doilea r─âzboi mondial ┼či chiar ast─âzi. N-au fost atunci ┼či n-au r─âmas ┼či ast─âzi evreii o expresie a Satanei, care vor s─â subjuge totul, de la bog─â┼úie la puterea politic─â? ┼×i nu s-au comis, ├«n virtutea acestei ideologii, at├«tea omucideri ├«n mas─â, care au ├«ngrozit veacul trecut? Pentru Ben Laden, America e ├«ncarnarea Satanei ┼či, ├«n consecin┼ú─â, trebuie nimicit─â. Nu prin lupt─â dreapt─â, ci prin perfide ac┼úiuni ascunse, teroriste, care s─â o suprime.

Mi┼čelescul atac din 11 septembrie 2001 o demonstreaz─â ┼či continuarea subversiunii prin arme biologice (deocamdat─â prin microbul antraxului) e ┼či mai ├«nfior─âtoare. O mare na┼úiune tr─âie┼čte sub psihoza pericolului iminent sau numai posibil al armelor chimice. Numai c─â terorismul acesta at├«t de violent ├«mpotriva celei mai mari puteri din lume a coalizat toate ┼ú─ârile civilizate. ┼×i, astfel, conflagra┼úia sau numai dezordinea mondial─â a devenit interna┼úional─â. De o parte fundamentali┼čtii fanatici, de cealalt─â parte tot ceea ce este lume civilizat─â. Pare o conflagra┼úie (pentru c─â despre o conflagra┼úie este vorba) inegal─â ├«ntre c├«teva zeci de mii sau c├«teva milioane de fanatici ┼či ├«ntreaga lume civilizat─â. Dar a┼ča inegal─â cum pare ┼či este, ea a concentrat aten┼úia ├«ntregii lumi civilizate care, lucru inedit, ├«┼či caut─â adversarul sau adversarii. Deocamdat─â, SUA ┼či puternicii ei alia┼úi lupt─â ÔÇô pe cale armat─â ÔÇô ├«mpotriva Afganistanului (o ┼úar─â c├«t Fran┼úa ┼či cu vreo 20.000.000 locuitori) ├«nc─âput─â pe m├«na talibanilor (tot fundamentali┼čti musulmani favoriza┼úi) care acord─â azil ┼či proteguire acelui sinistru Ben Laden. S─â men┼úionez c├«t─â dificultate e ├«n lupta ├«mpotriva acestei ┼ú─âri care tr─âie┼čte ├«n Evul Mediu, cu talibanii ascun┼či ├«n grote ┼či pe┼čteri muntoase aflate la 4.000 m ├«n─âl┼úime. Americanii ┼či alia┼úii lor duc, deocamdat─â, un cr├«ncen r─âzboi aerian doar care, ce-i drept, distruge unele a┼čez─âri ┼či instala┼úii. Dar cu astfel de fanatici, care tr─âiesc ├«n r─âzboi de peste dou─âzeci de ani ┼či piti┼úi te miri unde, r─âzboiul aviatic nu are sor┼úi de izb├«nd─â. De c├«teva zile se vorbe┼čte ┼či de r─âzboiul terestru. Dar, acolo, ├«n Afganistan, va ├«ncepe, cur├«nd, iarna (cu 40┬║ Celsius sub zero) ┼či acel r─âzboi terestru se va prelungi mult─â vreme, poate ani. Vor izbuti for┼úele occidentale angajate ├«n conflagra┼úie, chiar ajutate de for┼úele afgane din nord, adversare ne├«mp─âcate ale talibanilor, s─â ├«ngenuncheze inamicul? ┼×i c├«t─â vreme mai trebuie s─â treac─â pentru acest scop (s─â ├«ndr─âznesc s─â-l numesc) final? ┼×i va fi arestat Ben Laden sau (cred c─â mai posibil) se va sinucide ├«n condi┼úii extreme? ┼×i dac─â va disp─ârea Ben Laden, cu for┼úa sa financiar─â fabuloas─â, va disp─ârea ┼či terorismul fundamentalist? Organiza┼úia sa terorist─â Al-Qaeda e at├«t de extins─â┼či diversificat─â ├«nc├«t, ├«ndr─âznesc s─â cred, ea va continua s─â func┼úioneze, f─âc├«nd ravagii ├«n lume? Agen┼úiile de informa┼úii din SUA, CIA ┼či FBI au fost prinse, evident, la 11 septembrie, pe picior gre┼čit, neav├«nd informa┼úii despre ├«ntregul corp de terori┼čti, cei mai mul┼úi dintre pilo┼úii ce au f─âptuit atacul surpriz─â din 11 septembrie f─âc├«ndu-┼či instruc┼úia chiar ├«n ┼čcolile de preg─âtire ├«n pilotaj american. S─â admitem c─â, de atunci ├«ncoace, aceste agen┼úii au cules mai multe ┼čtiri. Dar vor fi ele suficiente pentru a anihila o re┼úea at├«t de eficient─â ca Al-Qaeda? De fapt, lupta se d─â ├«mpotriva unui adversar necunoscut. Se ┼čtie c─â Irakul a stocat, din plin, arme chimice ┼či bacteoriologice. ┼×i nu e deloc sigur c─â aceast─â ┼úar─â nu va fi antrenat─â ├«n conflagra┼úie, chiar dac─â SUA ┼či alia┼úii lor promit, deocamdat─â, c─â nu o vor ataca. S─â recunoa┼čtem c─â SUA, cu r─âzboaiele ei aeriene postbelice, nu au dus lucrurile p├«n─â la cap─ât. Exemplu concludent e chiar Irakul, l─âsat cu treaba ne├«ncheiat─â, ├«nc├«t Sadam Hussein ├«┼či continu─â acolo suprema┼úia, continu├«nd s─â produc─â ├«nfrico┼č─âtoarele arme chimice, cu tot controlul efectuat de echipe ONU, care, acum, a ┼či ├«ncetat.

S─â recunoa┼čtem c─â de la 11 septembrie 2001 lumea s-a schimbat fundamental.

Sfidarea zv├«rlit─â celei mai mari puteri a zguduit din temelii lumea civilizat─â. Cum s-a tot spus, cu dreptate, nimic nu va mai fi de la acea dat─â ├«ncoace cum a fost. Totul s-a dat peste cap ┼či s-a demonstrat, deodat─â, c─â cea mai puternic─â ┼úar─â din lume (de care depindeau toate ┼či totul) e, totu┼či, vulnerabil─â ┼či c─â toat─â for┼úa ei armat─â acumulat─â devine aproape ineficient─â ├«n lupt─â cu un inamic necunoscut. Pentru c─â, repet, Afganistanul nu e dec├«t un episod. For┼úele r─âului s├«nt, de fapt, peste tot ┼či e greu s─â lup┼úi cu nev─âzutul.

G├«ndindu-ne la consecin┼úele actului funest de la 11 septembrie 2001, s─â observ─âm, mai ├«nt├«i, faptul eclatant ┼či ├«ncurajator c─â toate ┼ú─ârile civilizate din lume (cele grupate ├«n NATO, Uniunea European─â, grup─ârile Asiei de Sud-Vest etc. etc.) s-au declarat solidare cu SUA, oferindu-se s─â lupte al─âturi. (Dar, din nou, ├«ntrebarea pe care nu mi-o pot reprima, ├«mpotriva cui? Ben Laden, chiar de va fi prins viu sau mort, e numai unul dintre organizatorii terorismului interna┼úional. Cum vor fi anihila┼úi ceilal┼úi mul┼úi?) Dar, oricum, avem a constata, ├«mbucur─âtor, c─â toate ┼ú─ârile s-au aliat, to┼úi ca unul, pentru ap─ârarea civiliza┼úiei umane. Pentru c─â, s─â nu uit─âm, ├«nfruntarea de acum, mondial─â, e una pentru ap─ârarea civiliza┼úiei moderne de for┼úele ├«ntunericului. Apoi, e evident c─â s-a schimbat cu acest prilej harta puterilor lumii. Rusia, considerat─â p├«n─â acum un adversar poten┼úial (┼či ea amenin┼úat─â de terorismul cecen, tot islamic), s-a apropiat de SUA, oferindu-i sprijin ┼či asisten┼ú─â ├«n r─âzboiul cu Afganistanul. Ceea ce p─ârea, p├«n─â acum, de neconceput s-a realizat totu┼či. SUA au c─âp─âtat un partener ├«n Rusia, cu toate republicile ei asiatice satelit (tot islamice) de la grani┼úa cu Afganistanul. O alt─â consecin┼ú─â a evenimentelor de la 11 septembrie e, ├«n sf├«r┼čit, apropierea Chinei de SUA, alt adversar poten┼úial sau real p├«n─â acum. E un eveniment politic ┼či militar extraordinar, greu de prev─âzut ├«nainte de 11 septembrie 2001. Cum spuneam, harta politic─â ┼či chiar militar─â a lumii s-a modificat esen┼úial. ┼×i asta ca o consecin┼ú─â fatal─â a actului funest de la 11 septembrie. Toate acestea s├«nt adev─ârate ┼či extraordinar de importante. S─â nu ignor─âm ├«ns─â faptul c─â, tot ca o consecin┼ú─â a evenimentelor tragice de la 11 septembrie 2001, la orizont se profileaz─â, de pe acum, spectrul ├«ngrozitor al recesiunii economice mondiale. Stagnarea unor sectoare economice din SUA produce urm─âri nefaste ┼či ├«n ┼ú─ârile occidentale avansate economic. ├Äi va fi dat omenirii s─â retr─âiasc─â amarnicele dezastre financiar-economice (┼či politice) ale crizei mondiale din 1929-1933? Cine ar putea r─âspunde de pe acum? ┼×i, totu┼či, amenin┼ú─ârile recesiunii economice mondiale ├«ncep s─â fie sim┼úite. ┼×i consecin┼úele tragice. Chiar pentru terori┼čtii fundamentali┼čti, ca Ben Laden, multimiliardar ├«n dolari. E imposibil s─â imaginezi ast─âzi cum va ar─âta crahul recesiunii economice mondiale. Sigur este c─â acest fenomen dramatic e o consecin┼ú─â a actului perfid din 11 septembrie 2001. ┼×i, s─â adaug la sf├«r┼čit, c├«te alte consecin┼úe nu ne mai a┼čteapt─â! 

Dilema, nr. 453, 2 noiembrie 2001

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.