Modificarea hărţii politice internaţionale

Publicat în Dilema Veche nr. 362 din 20 - 26 ianuarie 2011
Modificarea hărţii politice internaţionale jpeg

N-am crezut c─â-mi va fi dat s─â apuc un al treilea r─âzboi mondial. Genera┼úia mea, acum septuagenar─â, a avut parte de un r─âzboi, de un holocaust, de deceniile comuniste ┼či, acum, la spartul t├«rgului (pentru noi), la ├«nceputul noului mileniu, brusc ne re├«nt├«lnim cu un nou cataclism. Poate c─â mai distrug─âtor dec├«t cel de al doilea r─âzboi mondial pentru c─â se duce cu mijloace militare inedite, care nu se ┼čtie unde se vor opri. ┼×i asta pentru c─â to┼úi cei ce au pornit conflagra┼úia s├«nt fanatici fundamentali┼čti care consider─â restul lumii, cu deosebire SUA, teritoriul Satanei, care trebuie nimicit. Nu-i vorb─â, ┼či hitlerismul, cel ce a declan┼čat al doilea r─âzboi mondial, era o expresie a fanatismului ideologic, care decisese c─â el reprezint─â rasa superioar─â ┼či are dreptul s─â anihileze rasele inferioare. Dar noua form─â a fundamentalismului terorist de acum nu mai este expresia unei na┼úiuni, ci a unei religii, ├«n cazul nostru cea islamic─â. Nu vreau s─â spun c─â se poate stabili o rela┼úie de egalitate ├«ntre terorismul fundamentalist de ast─âzi ┼či islamism. Cunosc─âtorii Coranului v─âd ├«n mahomedanism o religie tolerant─â ┼či dreapt─â ├«ntre mozaism ┼či cre┼čtinism. Dar nici nu poate fi ignorat faptul c─â exponen┼úii terorismului interna┼úional de ast─âzi ┼či-au recrutat adep┼úii dintre islamici. ┼×tiu, se va spune c─â ┼ú─ârile islamice aglomereaz─â lumea celor s─âraci ┼či aceast─â nou─â dezordine mondial─â este o expresie a ostilit─â┼úilor dintre boga┼úi ┼či s─âraci. Judecata aceasta nu se sus┼úine. Ossama Ben Laden, conduc─âtorul de necontestat al terorismului mondial, este, totu┼či, miliardar ├«n dolari. Ce a urm─ârit el prin f─âr─âdelegile de la 11 septembrie 2001? Incontestabil, s─â administreze o lovitur─â ├«nsp─âim├«nt─âtoare SUA, adic─â Satanei. Cu aceast─â satanizare a adversarilor s├«ntem obi┼čnui┼úi ├«nc─â de pe vremea celui de al doilea r─âzboi mondial ┼či chiar ast─âzi. N-au fost atunci ┼či n-au r─âmas ┼či ast─âzi evreii o expresie a Satanei, care vor s─â subjuge totul, de la bog─â┼úie la puterea politic─â? ┼×i nu s-au comis, ├«n virtutea acestei ideologii, at├«tea omucideri ├«n mas─â, care au ├«ngrozit veacul trecut? Pentru Ben Laden, America e ├«ncarnarea Satanei ┼či, ├«n consecin┼ú─â, trebuie nimicit─â. Nu prin lupt─â dreapt─â, ci prin perfide ac┼úiuni ascunse, teroriste, care s─â o suprime.

Mi┼čelescul atac din 11 septembrie 2001 o demonstreaz─â ┼či continuarea subversiunii prin arme biologice (deocamdat─â prin microbul antraxului) e ┼či mai ├«nfior─âtoare. O mare na┼úiune tr─âie┼čte sub psihoza pericolului iminent sau numai posibil al armelor chimice. Numai c─â terorismul acesta at├«t de violent ├«mpotriva celei mai mari puteri din lume a coalizat toate ┼ú─ârile civilizate. ┼×i, astfel, conflagra┼úia sau numai dezordinea mondial─â a devenit interna┼úional─â. De o parte fundamentali┼čtii fanatici, de cealalt─â parte tot ceea ce este lume civilizat─â. Pare o conflagra┼úie (pentru c─â despre o conflagra┼úie este vorba) inegal─â ├«ntre c├«teva zeci de mii sau c├«teva milioane de fanatici ┼či ├«ntreaga lume civilizat─â. Dar a┼ča inegal─â cum pare ┼či este, ea a concentrat aten┼úia ├«ntregii lumi civilizate care, lucru inedit, ├«┼či caut─â adversarul sau adversarii. Deocamdat─â, SUA ┼či puternicii ei alia┼úi lupt─â ÔÇô pe cale armat─â ÔÇô ├«mpotriva Afganistanului (o ┼úar─â c├«t Fran┼úa ┼či cu vreo 20.000.000 locuitori) ├«nc─âput─â pe m├«na talibanilor (tot fundamentali┼čti musulmani favoriza┼úi) care acord─â azil ┼či proteguire acelui sinistru Ben Laden. S─â men┼úionez c├«t─â dificultate e ├«n lupta ├«mpotriva acestei ┼ú─âri care tr─âie┼čte ├«n Evul Mediu, cu talibanii ascun┼či ├«n grote ┼či pe┼čteri muntoase aflate la 4.000 m ├«n─âl┼úime. Americanii ┼či alia┼úii lor duc, deocamdat─â, un cr├«ncen r─âzboi aerian doar care, ce-i drept, distruge unele a┼čez─âri ┼či instala┼úii. Dar cu astfel de fanatici, care tr─âiesc ├«n r─âzboi de peste dou─âzeci de ani ┼či piti┼úi te miri unde, r─âzboiul aviatic nu are sor┼úi de izb├«nd─â. De c├«teva zile se vorbe┼čte ┼či de r─âzboiul terestru. Dar, acolo, ├«n Afganistan, va ├«ncepe, cur├«nd, iarna (cu 40┬║ Celsius sub zero) ┼či acel r─âzboi terestru se va prelungi mult─â vreme, poate ani. Vor izbuti for┼úele occidentale angajate ├«n conflagra┼úie, chiar ajutate de for┼úele afgane din nord, adversare ne├«mp─âcate ale talibanilor, s─â ├«ngenuncheze inamicul? ┼×i c├«t─â vreme mai trebuie s─â treac─â pentru acest scop (s─â ├«ndr─âznesc s─â-l numesc) final? ┼×i va fi arestat Ben Laden sau (cred c─â mai posibil) se va sinucide ├«n condi┼úii extreme? ┼×i dac─â va disp─ârea Ben Laden, cu for┼úa sa financiar─â fabuloas─â, va disp─ârea ┼či terorismul fundamentalist? Organiza┼úia sa terorist─â Al-Qaeda e at├«t de extins─â┼či diversificat─â ├«nc├«t, ├«ndr─âznesc s─â cred, ea va continua s─â func┼úioneze, f─âc├«nd ravagii ├«n lume? Agen┼úiile de informa┼úii din SUA, CIA ┼či FBI au fost prinse, evident, la 11 septembrie, pe picior gre┼čit, neav├«nd informa┼úii despre ├«ntregul corp de terori┼čti, cei mai mul┼úi dintre pilo┼úii ce au f─âptuit atacul surpriz─â din 11 septembrie f─âc├«ndu-┼či instruc┼úia chiar ├«n ┼čcolile de preg─âtire ├«n pilotaj american. S─â admitem c─â, de atunci ├«ncoace, aceste agen┼úii au cules mai multe ┼čtiri. Dar vor fi ele suficiente pentru a anihila o re┼úea at├«t de eficient─â ca Al-Qaeda? De fapt, lupta se d─â ├«mpotriva unui adversar necunoscut. Se ┼čtie c─â Irakul a stocat, din plin, arme chimice ┼či bacteoriologice. ┼×i nu e deloc sigur c─â aceast─â ┼úar─â nu va fi antrenat─â ├«n conflagra┼úie, chiar dac─â SUA ┼či alia┼úii lor promit, deocamdat─â, c─â nu o vor ataca. S─â recunoa┼čtem c─â SUA, cu r─âzboaiele ei aeriene postbelice, nu au dus lucrurile p├«n─â la cap─ât. Exemplu concludent e chiar Irakul, l─âsat cu treaba ne├«ncheiat─â, ├«nc├«t Sadam Hussein ├«┼či continu─â acolo suprema┼úia, continu├«nd s─â produc─â ├«nfrico┼č─âtoarele arme chimice, cu tot controlul efectuat de echipe ONU, care, acum, a ┼či ├«ncetat.

S─â recunoa┼čtem c─â de la 11 septembrie 2001 lumea s-a schimbat fundamental.

Sfidarea zv├«rlit─â celei mai mari puteri a zguduit din temelii lumea civilizat─â. Cum s-a tot spus, cu dreptate, nimic nu va mai fi de la acea dat─â ├«ncoace cum a fost. Totul s-a dat peste cap ┼či s-a demonstrat, deodat─â, c─â cea mai puternic─â ┼úar─â din lume (de care depindeau toate ┼či totul) e, totu┼či, vulnerabil─â ┼či c─â toat─â for┼úa ei armat─â acumulat─â devine aproape ineficient─â ├«n lupt─â cu un inamic necunoscut. Pentru c─â, repet, Afganistanul nu e dec├«t un episod. For┼úele r─âului s├«nt, de fapt, peste tot ┼či e greu s─â lup┼úi cu nev─âzutul.

G├«ndindu-ne la consecin┼úele actului funest de la 11 septembrie 2001, s─â observ─âm, mai ├«nt├«i, faptul eclatant ┼či ├«ncurajator c─â toate ┼ú─ârile civilizate din lume (cele grupate ├«n NATO, Uniunea European─â, grup─ârile Asiei de Sud-Vest etc. etc.) s-au declarat solidare cu SUA, oferindu-se s─â lupte al─âturi. (Dar, din nou, ├«ntrebarea pe care nu mi-o pot reprima, ├«mpotriva cui? Ben Laden, chiar de va fi prins viu sau mort, e numai unul dintre organizatorii terorismului interna┼úional. Cum vor fi anihila┼úi ceilal┼úi mul┼úi?) Dar, oricum, avem a constata, ├«mbucur─âtor, c─â toate ┼ú─ârile s-au aliat, to┼úi ca unul, pentru ap─ârarea civiliza┼úiei umane. Pentru c─â, s─â nu uit─âm, ├«nfruntarea de acum, mondial─â, e una pentru ap─ârarea civiliza┼úiei moderne de for┼úele ├«ntunericului. Apoi, e evident c─â s-a schimbat cu acest prilej harta puterilor lumii. Rusia, considerat─â p├«n─â acum un adversar poten┼úial (┼či ea amenin┼úat─â de terorismul cecen, tot islamic), s-a apropiat de SUA, oferindu-i sprijin ┼či asisten┼ú─â ├«n r─âzboiul cu Afganistanul. Ceea ce p─ârea, p├«n─â acum, de neconceput s-a realizat totu┼či. SUA au c─âp─âtat un partener ├«n Rusia, cu toate republicile ei asiatice satelit (tot islamice) de la grani┼úa cu Afganistanul. O alt─â consecin┼ú─â a evenimentelor de la 11 septembrie e, ├«n sf├«r┼čit, apropierea Chinei de SUA, alt adversar poten┼úial sau real p├«n─â acum. E un eveniment politic ┼či militar extraordinar, greu de prev─âzut ├«nainte de 11 septembrie 2001. Cum spuneam, harta politic─â ┼či chiar militar─â a lumii s-a modificat esen┼úial. ┼×i asta ca o consecin┼ú─â fatal─â a actului funest de la 11 septembrie. Toate acestea s├«nt adev─ârate ┼či extraordinar de importante. S─â nu ignor─âm ├«ns─â faptul c─â, tot ca o consecin┼ú─â a evenimentelor tragice de la 11 septembrie 2001, la orizont se profileaz─â, de pe acum, spectrul ├«ngrozitor al recesiunii economice mondiale. Stagnarea unor sectoare economice din SUA produce urm─âri nefaste ┼či ├«n ┼ú─ârile occidentale avansate economic. ├Äi va fi dat omenirii s─â retr─âiasc─â amarnicele dezastre financiar-economice (┼či politice) ale crizei mondiale din 1929-1933? Cine ar putea r─âspunde de pe acum? ┼×i, totu┼či, amenin┼ú─ârile recesiunii economice mondiale ├«ncep s─â fie sim┼úite. ┼×i consecin┼úele tragice. Chiar pentru terori┼čtii fundamentali┼čti, ca Ben Laden, multimiliardar ├«n dolari. E imposibil s─â imaginezi ast─âzi cum va ar─âta crahul recesiunii economice mondiale. Sigur este c─â acest fenomen dramatic e o consecin┼ú─â a actului perfid din 11 septembrie 2001. ┼×i, s─â adaug la sf├«r┼čit, c├«te alte consecin┼úe nu ne mai a┼čteapt─â! 

Dilema, nr. 453, 2 noiembrie 2001

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.

Adevarul.ro

image
Doliu în sportul românesc: Baschetbalista Alessia Maria Raiciu s-a stins în ziua în care a împlinit 18 ani
O veste cutremurătoare a apărut, astăzi, pe pagina de Facebook a Federaţiei Române de Baschet, în legătură cu o jucătoare extrem de promiţătoare.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Afacerile b─ânoase cu o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie, f─âcute de un poli┼úist ├«n timpul serviciului
Fost adjunct al Poli┼úiei Mioveni, comisarul Marius Aioanei a f─âcut, timp de patru ani, numeroase afaceri b─ânoase ├«n timpul serviciului, de┼či acest lucru este interzis de lege. Poli┼úistul promova constant pe Facebook dou─â firme de┼úinute de c─âtre familia sa, o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.