Mitul lui Dumbo

Publicat în Dilema Veche nr. 319 din 25-31 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Prima dată cînd i-am dat de înţeles Clarei că eu şi tatăl ei am putea fi responsabili pentru venirea ei pe lume, m-a privit drept în ochi şi a pufnit în rîs. Avea aproape 3 ani. Uimită de naivitatea mea (oare cum îmi imaginasem că ea ar fi atît de fraieră încît să creadă asemenea explicaţii cusute cu aţă albă?), Clara mi-a întors-o imediat: „Ei, voi m-aţi făcut! Păi, n-aveaţi cum! Nu vezi că eu sînt mare şi sînt făcută chiar şi din oase?!“. Am încercat să o conving că adevărul stă chiar aşa precum i-am spus, oricît de incredibil ar părea: ea a fost mică-mică şi a locuit o vreme… la mine-n burtă, aşa cum s-a întîmplat cu toţi copiii de pe lumea asta. Perspectiva asta a făcut-o să izbucnească-n rîs: ceva mai absurd Clara nu auzise în cei aproape 3 ani de viaţă! Pentru că insistam cu teoria mea lipsită de sens, Clara s-a milostivit să mă lumineze cu adevărul ei: copiii sînt aduşi de barză. Aşa ajung ei la părinţii lor. Pentru informaţii suplimentare, am fost trimisă direct la sursă: un film clasic de desene animate, produs de Disney în 1941, Dumbo. Într-adevăr, primele cadre din Dumbo ne arată un bărzoi bonom livrînd de zor puişori drăgălaşi animalelor de la un circ. Şi, cum pentru un copil de trei ani ficţiunea este la fel de puternică precum realitatea, Clara era convinsă că filmul dezvăluia secretul venirii copiilor pe lume. La 3 ani, e mai uşor şi firesc de acceptat un miracol decît un fapt ştiinţific: dacă norii au ajuns atît de sus pe cer pentru că au mîncat multe vitamine, de ce barza n-ar putea aduce copiii?

Ca orice părinte care vrea să fie informat, am buchisit din scoarţă-n scoarţă cărţi de Françoise Dolto, am răsfoit ceva Jean Piaget şi am devorat ambele volume din Puncte de cotitură de Brazeltow şi Sparow. Toţi specialiştii în psihologia copilului recomandă ferm renunţarea la mitul care explică reproducerea umană prin conceptul desuet de barză (cu variaţiunile varză sau pastila magică de făcut copii). Părinţii sînt sfătuiţi să introducă în imaginarul copiilor, încă de la primele lor întrebări, noţiuni reale precum: penis, spermatozoid, ovul, embrion etc. Desigur, această sinceritate poate avea şi efecte mai puţin plăcute; îmi amintesc de nepoatele mele din Franţa care, după ce au văzut la grădiniţă un filmuleţ animat despre reproducere, au început să se teamă să mai stea în preajma tatălui lor, ca nu cumva să rămînă gravide. Ele înţeleseseră din filmuleţ că bărbaţii sînt înconjuraţi de o aură misterioasă compusă din milioane de spermatozoizi zglobii, care se pot lua prin aer, cam la fel cum se ia şi gripa. A fost foarte greu să fie convinse că lucrurile nu stau chiar aşa de tragic şi că se află în afara oricărui pericol: spermatozoizii sînt „contagioşi“ numai între oamenii căsătoriţi. Explicaţia le-a liniştit, dar de atunci au început să se aştepte ca, din clipă-n clipă, din burta mamei lor să apară o puzderie de bebeluşi…    Drăgălaşul mit al lui Dumbo a fost spulberat destul de repede cu ajutorul unui atlas ilustrat despre corpul uman, pe înţelesul copiilor, pe care Clara l-a primit după ce a împlinit 4 ani. La 4 ani, era mult mai pregătită să accepte că desenele animate sînt doar o poveste şi că adevărul se află între copertele unei cărţi „ştiinţifice“. Într-un mod inocent, dar concret în acelaşi timp, atlasul cu pricina ilustrează pe două planşe cum stă treaba cu venirea copiilor pe lume: o fetiţă şi un băieţel, cu pielea rozalie şi părul blond, se ţin de mînă, iar în interiorul corpurilor lor sînt desenate, fără prea multe detalii, două „aparate“ bizare care produc un fel de animăluţe simpatice. Unul galben, mare şi pufos, altul mic, zglobiu şi înzestrat cu codiţă. Am preferat să trec sub tăcere denumirile lor, deşi erau scrise în chip de explicaţie; nu de alta, dar nu ţineam neapărat ca fiica mea să strige în gura mare la groapa cu nisip „Mami, mami, crezi că Mihăiţă are spermatozoizi?“.
                                                                                                                                            
Planşa următoare din atlas înfăţişează direct o burtică în secţiune cu un bebeluş înăuntru; nimic despre minunata întîlnire dintre cele două celule yin & yang sau despre lungul drum al spermatozoidului către ţintă (mai edificator în acest sens este filmul lui Woody Allen, Everything you wanted to know about sex…, dar nu cred că este recomandat la asemenea vîrste fragede). Oricum ar fi, explicaţia oficială (şi plină de clişee) pe care i-am dat-o a fost că treaba cu bebeluşul se întîmplă cînd oamenii se căsătoresc. Plină de iniţiativă, Clara a hotărît că asta se poate rezolva în cazul ei cu ajutorul unui coleg de grădiniţă… Fără să aibă habar din ce plan măreţ face parte, respectivul (muuult mai interesat de avionaşe şi macarale) a fost atras prin subtile mijloace de seducţie feminină (priviri galeşe, ghionturi în stomac, dansuri pasionale la serbările de la grădiniţă) în mrejele unei căsătorii viitoare. „O să mă mărit cu Darius, o să ne jucăm toată ziua şi-o să avem muuulţi bebeluşi“ – îşi zugrăveşte Clara cu încîntare planurile. Desigur, la 5 ani, căsătoria nu exclude un frumos ménage-à-trois împreună cu o altă colegă de grupă mijlocie, care visează acelaşi destin fericit. Împreună, cei trei se pregătesc pentru un triunghi conjugal, lipsit de orice fel de gelozii sau prejudecăţi, aşa cum numai la vîrsta grădiniţei se poate avea! Însă cum toate au o limită pe lumea asta, orice viitoare rivală va fi anihilată din start; altfel spus, orice altă fetiţă care s-ar apropia de Darius, încercînd să tulbure echilibrul în trei, va fi trasă de păr. Probabil a venit momentul să-i explic Clarei cîte ceva despre relaţiile sentimentale între o fată şi un băiat, o chestiune infinit mai complicată şi dificilă decît educaţia sexuală cu ajutorul albumelor ilustrate…

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Femeie in pat cu telefonul in mana FOTO Shutterstock
De la reflex la risc. Cum îți distrugi ziua în primele 5 secunde: greșeala banală de dimineață care îți sabotează creierul
Un simplu gest pe care îl faci imediat după ce te trezești îți afectează energia, concentrarea și starea mentală întreaga zi. Află ce să nu mai faci dimineața și cu ce să înlocuiești acest obicei nociv.
NYC Downtown Manhattan Skyline seen from Paulus Hook 2019 12 20 IMG 7347 FRD jpg
De la uliță la imperiu financiar: Cum a devenit Wall Street centrul economic al lumii
Wall Street este una dintre cele mai faimoase străzi din lume, casa bursei de valori din New York, locul unde visele pot deveni realitate, pentru cei care cunosc regulile jocului. Puțini știu, însă, că acest centru financiar mondial a fost inițial, o zonă mărginașă și un târg de sclavi.
Vidin  Bulgaria, Foto Daniel Guță ADEVĂRUL   (3) JPG
Motivele pentru care Bulgaria devine atractivă: „Imaginează-ți Serbia, dar cu un litoral frumos și integrare europeană”
Salariile mici în comparație cu cele din alte state ale Uniunii Europene nu îi descurajează pe mulți bulgari să prezinte cu mândrie avantajele vieții în țara lor. Bulgaria este descrisă ca un loc unde se poate trăi decent, chiar și fără salarii occidentale, iar câteva lucruri aparte o fac atractivă.
luta iovita colaj captura video jpg
Luță Ioviță, taragotistul din Banat care a oprit Primul Război Mondial pentru o oră
Ion Luță Ioviță s-a născut pe 6 ianuarie 1883 în satul Dalci, lângă Caransebeș, și a devenit o legendă a Banatului prin muzica sa și prin povestea vieții sale. Un moment remarcabil din biografia lui s-a petrecut pe frontul italian al Primului Război Mondial.
Poiana Pelegii Retezat Imagini aeriene Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (21) jpg
Cum a fost înființat Parcul Național Retezat. Alexandru Borza, savantul care a luptat pentru „sanctuarul gigantic al naturii”
Retezatul, primul parc național înființat în România, a împlinit 90 de ani de existență. Vechi domeniu de vânătoare al familiilor nobiliare, ținutul pădurilor seculare și al lacurilor glaciare a devenit una dintre cele mai prețioase rezervații ale naturii din România.
fcsb sarbatoare fb jpg
euro dolar 1 png
Dolarul se întărește în urma acordului comercial SUA-China. „La timp pentru a salva Crăciunul”, spun experții
Dolarul american a recuperat o parte din declinul puternic după „armistițiul” din războiul comercial cu China, în condițiile în care indicele monedei atinsese pe 21 aprilie o scădere de 10,4%.
Papa Ioan Paul al II lea
18 mai: Ziua în care s-a născut Papa Ioan Paul al II-lea, primul Suveran Pontif de origine slavă
La 18 mai 1920 s-a născut Papa Ioan Paul al II-lea, primul papa de origine slavă, iar în 1868 s-a născut Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei. În anul 1897, Bram Stoker publica la Londra romanul Dracula.
INSTANT ILUSTRATIE VOT PARLAMENTARE 19 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2025, turul II. Românii își aleg președintele
Românii își aleg președintele pentru următorii cinci ani. Procesul de vot a început în diaspora joi, 15 mai, la ora 22:00 (ora României), odată cu deschiderea primei secții de votare în Auckland, Noua Zeelandă. În țară, votul se desfășoară duminică între orele 7:00 și 21:00.