Mîndria de a fi român

Publicat în Dilema Veche nr. 136 din 1 Sep 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Mărturisesc că (a) nu ştiu de unde mi-a poposit pe scoarţă sintagma de mai sus, înclin să cred că era titlul unei emisiuni TV înainte de ’89, şi că (b) mi se pare cam stupidă, probabil datorită contextului în care am făcut cunoştinţă cu ea. Nu este evident că tuturor le trezeşte aceeaşi reacţie, de vreme ce a fost inclusă în chestionarul utilizat în Barometrul Relaţiilor Interetnice (Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală - CRDE, Cluj, 2002), în vremea cînd acest subiect era considerat suficient de semnificativ încît să i se aloce fonduri de cercetare. La prima vedere, nu sînt surprinzătoare răspunsurile subiecţilor din eşantionul reprezentativ pentru etnicii români: 87% s-au declarat de acord cu afirmaţia "Faptul că m-am născut român îmi dă un sentiment de mîndrie" (în rîndul vîrstnicilor, procentul este mai mare), în timp ce 7% au agreat că "Faptul că m-am născut român îmi dă un sentiment de ruşine". În acelaşi timp, numai 51% dintre subiecţii aceluiaşi eşantion au fost de acord că aceeaşi apartenenţă etnică le face viaţa mai uşoară (pentru 21%, apartenenţa etnică este un handicap material ("Faptul că m-am născut român îmi face viaţa mai grea"). Mai pe scurt, apartenenţa la grupul etnic majoritar aduce mai degrabă satisfacţii simbolice decît practice. Satisfacţiile simbolice nu constituie însă "beneficiul" exclusiv al majoritarului: în cazul maghiarilor, procentul celor care se declară mîndri de apartenenţa etnică dobîndită prin naştere este semnificativ mai mare (94%). Între cele două grupuri nu există diferenţe în privinţa percepţiei impactului practic asupra vieţii de zi cu zi: pentru 50% dintre maghiari, apartenenţa etnică face viaţa mai uşoară, iar pentru 22% o îngreunează. În cazul ţiganilor (utilizarea termenului ţigan este o opţiune personală - în chestionarul aferent studiului citat s-a utilizat cel politic corect, dar inexistent în limba română vorbită - rom), lucrurile sînt clare - şi previzibile: ponderea celor care se declară mîndri de apartenenţa etnică este de 78% (valoarea este mică nu doar prin comparaţie cu celelalte grupuri, ci ţinînd cont că eşantionul a inclus sub această denominaţie doar pe cei care şi-au declarat această identitate), iar 11% acceptă că le este ruşine de apartenenţa etnică. În plan practic, apartenenţa la acest grup este preponderent recunoscută de membrii săi ca fiind un handicap: 41% sînt de acord că asta le face viaţa mai grea, şi 34% - că le-o face mai uşoară. Astfel se explică - dacă mai era nevoie - subreprezentarea acestui grup etnic în toate recensămintele (la ultimul recensămînt şi-au declarat apertenenţa la acest grup etnic 535.140 de persoane, în timp ce estimările specialiştilor variază între 1 şi 2 milioane.). Este interesantă diferenţierea opiniilor între etnicii români din Transilvania şi cei din regat: în timp ce 90% din regăţeni se declară mîndri de apartenenţa etnică, transilvănenii o fac în proporţie de numai 82%. Mai departe, 54% din regăţeni - faţă de doar 45% din transilvăneni - cred că apartenenţa etnică le face viaţa mai uşoară. Explicaţia cred că trebuie căutată mai puţin în grupul de referinţă ("românii") cît în diferenţa specifică. De regulă, regăţeanul se defineşte ca român mai degrabă prin raportare la "străinul" generic. În această ipostază, valorizarea propriei identităţi etnice poate fi interpretată ca un efort de obnubilare a unor complexe de inferioritate - străinătatea este mai bogată, mai puternică, mai civilizată etc. Dimpotrivă, românul transilvănean se raportează la grupuri definite (în cea mai mare măsură, ungurii, dar şi nemţii, ţiganii, sîrbii etc.). Pentru regăţean, a fi român înseamnă mai degrabă "a fi între ai tăi", "a fi acasă", decît o interacţiune reală, cum e în cazul celor din interiorul arcului carpatic. Nu întîmplător, conform datelor aceluiaşi sondaj, atunci cînd sînt întrebaţi care sintagme le descriu cel mai bine identitatea, regăţenii se raportează mai ales la coordonata naţională, în timp ce transilvănenii o preferă pe cea regională. În acelaşi sondaj s-a cerut respondenţilor să-şi definească mai întîi propriul grup etnic, apoi pe celelalte, prin alegerea a trei atribute dintr-o listă. Românii "regăţeni" (cei din afara Transilvaniei) aleg mai multe atribute negative pentru maghiari (63% din ei au ales cel puţin un astfel de atribut, 18% le-au ales pe toate trei) decît cei din Transilvania (53%, respectiv 8%). Cu alte cuvinte, "criticismul" românilor faţă de maghiari, în speţă, şi faţă de "alţii", în general, e mai pronunţat atunci cînd ei nu au direct de-a face unii cu alţii. În general, datele sondajului arată că românii transilvăneni au o percepţie mai pozitivă decît regăţenii, faţă de toate grupurile etnice.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Podul peste Dunăre de la Brăila arată jalnic. Asfaltul a crăpat și s-au format șanțuri ca pe „arătură”, spun șoferii VIDEO
Șoferii care trec pe podul peste Dunăre de la Brăila sunt revoltați. Deși a fost dat în folosință în urmă cu un an, podul arată deplorabil. Asfaltul a crăpat și s-au format numeroase șanțuri, exact ca pe un drum abandonat.
image
Surse: Dani Mocanu a rămas fără permis după ce a fost prins „zburând” pe A2. Ce viteză avea manelistul
Polițiștii au amendat sâmbătă, 13 iulie, șoferul unei mașini marca BMW, care circula cu o viteza uimitoare pe A2. Potrivit unor surse, la volan s-ar fi aflat manelistul Dani Mocanu.
image
Turiștii, terorizați de marea de alge de pe litoral. „Acolo unde au curățat, valurile aduc din nou cantități mari de alge” VIDEO
Zeci de mii de turiști goniți de caniculă în stațiunile de pe Litoral au parte, în aceste zile, de o surpriză mai puțin plăcută: apele Mării Negre au devenit verzi din cauza tonelor de alge aduse la mal și care miros a hazna.

HIstoria.ro

image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.