Minciuni albe, adev─âruri negre

Publicat în Dilema Veche nr. 809 din 22-28 august 2019
Secrete de amor în cîteva note de detectiv prin arhive jpeg

Nimic mai fragil dec├«t secretul. Puterea unui secret e intact─â c├«t─â vreme existen╚Ťa lui este doar b─ânuit─â, iar con╚Ťinutul e ├«nv─âluit de mister. Secretul tr─âie╚Öte doar ├«n umbr─â, la ├«ntuneric. Scos la lumin─â, ├«╚Öi pierde puterea, ├«╚Öi schimb─â natura. Fie se de╚Öir─â, se destram─â ╚Öi devine o simpl─â informa╚Ťie, fie explodeaz─â ca o bomb─â. Oricum, din el nu mai r─âm├«ne nimic, for╚Ťa lui a expirat, s-a consumat definitiv, poten╚Ťialul de a mai influen╚Ťa realitatea dispare, nu mai poate fi re├«nc─ârcat. De aceea secretele se cer manipulate cu grij─â.

Nu m─â g├«ndesc acum la secretul de stat sau la puzderia confreriilor secrete, nici la secretul transmis neofi╚Ťilor ├«n marile rituri de ini╚Ťiere masculin─â din societ─â╚Ťile arhaice. A╚Ö semnala totu╚Öi c─â, ├«n acest ultim caz, ├«n cadrul celei mai importante ceremonii din via╚Ťa lor, printre mutil─âri rituale ╚Öi sub presiunea pierderii vie╚Ťii ├«n cazul divulg─ârii, Marele Secret comunicat tinerilor care urmeaz─â s─â devin─â elita masculin─â a unui trib este tocmai faptul c─âÔÇŽ nu exist─â nici un secret. A╚Öadar, secretul pe care trebuie s─â ├«l p─âstreze cu str─â╚Önicie este tocmai faptul c─â nu exist─â nici un secret revelat de vreo for╚Ť─â supranatural─â, c─â nu trebuie s─â se bazeze dec├«t pe ei, mai precis pe solidaritatea dintre ei, cimentat─â de aceast─â complicitate. Chiar dac─â este gol, acest secret le va conferi prestigiul ├«n fa╚Ťa celorlal╚Ťi membri ai grupului, le va asigura statutul de ini╚Ťia╚Ťi, p─âstrarea lui va garanta, ba chiar va genera comportamente de adul╚Ťi responsabili, gata s─â fac─â fa╚Ť─â ├«ncerc─ârilor pe tot parcursul vie╚Ťii.

Am insistat asupra acestui secret vid, pentru c─â ilustreaz─â perfect importan╚Ťa ideii de secret, for╚Ťa lui fondatoare at├«t la nivel individual, c├«t ╚Öi la nivel de grup. Secretul este inseparabil de via╚Ťa social─â ╚Öi de neevitat in via╚Ťa personal─â a fiec─âruia dintre noi. De bine, de r─âu, mai bine sau mai r─âu, la firul ierbii, dezvolt─âm cu to╚Ťii o practic─â a secretului. Clip─â de clip─â alegem ce s─â spunem ╚Öi ce s─â trecem sub t─âcere. ├Än acela╚Öi timp, ├«n toate interac╚Ťiunile curente, avem acces doar la acele informa╚Ťii care au fost selectate, care au trecut de triajul f─âcut de interlocutorii no╚Ötri, dup─â criterii doar de ei ╚Ötiute. Desigur c─â mai ├«ncerc─âm s─â deducem, din semne indirecte, ce etaj al informa╚Ťiei ne este livrat. ├Äncerc─âm mereu s─â b─ânuim ce sau c├«t ni se ascunde. Cert este c─â niciodat─â nu avem parte de o transparen╚Ť─â total─â ├«n comunicarea interpersonal─â.

├Änainte de a ne pl├«nge de acest fapt, ar trebui s─â ne d─âm seama c─â o perfect─â transparen╚Ť─â, un acces reciproc, ca prin sticl─â, la toate g├«ndurile noastre din timpul unei conversa╚Ťii, ar fi nu doar greu de urm─ârit, ci de-a dreptul o catastrof─â. De fapt, putem s─â vorbim unii cu al╚Ťii, putem s─â ne suport─âm, putem s─â convie╚Ťuim ├«n cuplu, ├«n familie, ├«ntre colegi, ├«n lume ├«n general, ├«n toate contextele sociale, doar pentru c─â alegem cu to╚Ťii s─â p─âstr─âm o parte din g├«ndurile noastre numai ╚Öi numai pentru noi. Fie pentru a proteja, fie pentru a ne proteja, comunicarea noastr─â presupune o continu─â cernere a lucrurilor care pot fi spuse, dezv─âluite, ╚Öi o clar─â separare de cele care ar fi mai bine s─â r─âm├«n─â secrete, nespuse, adev─ârate minciuni albe.

De altfel, etimologia cuv├«ntului secret trimite la ideea de filtru, de sit─â. Verbul secernere ├«nsemna ├«n latin─â ÔÇ×a cerneÔÇť, ÔÇ×a separaÔÇť, ÔÇ×a pune deoparteÔÇť, ÔÇ×a triaÔÇť. ├Än franceza medieval─â, ├«n lexicul agricol, segreda/secretu desemneaz─â opera╚Ťiunea de a separa semin╚Ťele bune de pleav─â. Apoi, prin extensie, apar termeni care denumesc diverse forme de separare, de neamestec, de punere la distan╚Ť─â, de la locurile de u╚Öurare (privata) la dulapul cu sertare secrete (secr├ętaire). Tot de la secernere deriv─â ╚Öi ÔÇ×secre╚ŤieÔÇť. Excernere d─â ÔÇ×excre╚ŤieÔÇť ╚Öi ÔÇ×excrementÔÇť. Din discernere avem at├«t ÔÇ×a discerneÔÇť, ÔÇ×a discriminaÔÇť, c├«t ╚Öi ÔÇ×discretÔÇť ╚Öi ÔÇ×discre╚ŤieÔÇť care trimit la ideea de ÔÇ×intimÔÇť. Tot acest c├«mp semantic graviteaz─â ├«n jurul no╚Ťiunilor de triere, cernere, de evaluare calitativ─â, contureaz─â opozi╚Ťia interior-exterior ╚Öi evolueaz─â spre distinc╚Ťiii de tipul necunoscut-cunoscut, ├«nv─âluire-dezv─âluire.

A╚Öadar, comunicarea eficient─â presupune un balans continuu ├«ntre lucruri exprimate deschis ╚Öi altele l─âsate acoperite, pecetluite de t─âcere. ╚Ües─âtura unei conversa╚Ťii izbutite, dar ╚Öi a unei rela╚Ťii de curs─â lung─â e asemeni poemului evocat de Paul Claudel: ÔÇ×Le po├Ęme nÔÇÖest -point fait de ces lettres que je plante comme des clous, mais du blanc qui reste sur le papier.ÔÇť

O definire generic─â a secretului interactiv trebuie ├«ns─â c─âutat─â la un sociolog. Georg Simmel a introdus ├«n mod str─âlucit tema secretului ├«n c├«mpul cercet─ârii, oferind ╚Öi o defini╚Ťie lapidar─â: ÔÇ×secretul este o limitare a cunoa╚Öterii reciproceÔÇť. Simmel consider─â c─â secretul este ÔÇ×o form─â sociologic─â general─â, care se afl─â ├«n mod complet neutru deasupra sensurilor axiologice ale con╚Ťinuturilor saleÔÇť. Altfel spus, recurgerea la secret nu este ├«n sine bun─â sau rea, ea poate fi nobil─â sau abject─â, ├«n func╚Ťie de situa╚Ťia concret─â de utilizare.

El insist─â asupra faptului c─â accentul pus pe conota╚Ťiile etice negative ale secretului, care decurg din s─âv├«r╚Öirea pe ascuns a faptelor reprobabile, este departe de a-i epuiza valen╚Ťele, d├«nd un exemplu ├«n care secretul este subordonat unor valori precum ÔÇ×pudoarea delicat─â a sufletului aristocrat, care ascunde tocmai ceea ce are mai bun, ca s─â nu primeasc─â ├«n schimb laude ╚Öi r─âsplat─âÔÇť. Simmel sesizeaz─â motiva╚Ťia acestui tip de discre╚Ťie: ÔÇ×├Än urma unei astfel de recompense, individul posed─â r─âsplata, dar nu mai posed─â valoarea ├«n sineÔÇť.

Orice secret dezvolt─â o tensiune izvor├«t─â din posibilitatea dest─âinuirii sale. ├Än general, atitudinea fa╚Ť─â de secret este complex─â: apar nemul╚Ťumiri ╚Öi c├«nd un secret r─âm├«ne de nep─âtruns, ╚Öi c├«nd este dezv─âluit. Cuno╚Ötin╚Ťele specializate pot fi resim╚Ťite ca un factor de distinc╚Ťie. Tratarea lor ├«n regimul unui monopol care se pierde prin desecretizare, prin vulgarizare este vizibil─â ├«n repro╚Öul f─âcut de Alexandru cel Mare lui Aristotel: ÔÇ×Nu cred c─â a╚Ťi f─âcut bine public├«ndu-v─â operele. Prin ce vom mai fi noi superiori celorlal╚Ťi oameni dac─â ╚Ötiin╚Ťele pe care mi le-a╚Ťi predat devin cunoscute ├«ntregului popor?ÔÇť.

Secretul poate fi un capital, posedat ca o podoab─â sau ca un privilegiu. Alteori e baza unei intimit─â╚Ťi pl─âcute sau infernale. Cu toat─â stima purtat─â oamenilor capabili s─â p─âstreze secrete, c─ârora li se atribuie o anume t─ârie de caracter, o capacitate de autocontrol dincolo de strunirea limbu╚Ťiei, oamenii care par ├«nchi╚Öi ├«n ei, secreto╚Öi, taciturni, ├«ntuneca╚Ťi ╚Öi impenetrabili s├«nt de regul─â temu╚Ťi ╚Öi evita╚Ťi. Suspecta╚Ťi c─â ar avea ceva de ascuns, pentru c─â nu po╚Ťi s─â le intuie╚Öti tr─âs─âturile ╚Öi nu ╚Ötii la ce s─â te a╚Ötep╚Ťi de la ei, li se b─ânuie╚Öte o laten╚Ť─â agresiv─â de care e mai bine s─â te fere╚Öti. Dimpotriv─â, oamenii deschi╚Öi, comunicativi, pe care ai impresia c─â ├«i po╚Ťi ÔÇ×citiÔÇť repede c├«╚Ötig─â u╚Öor ├«ncrederea ╚Öi par mai atr─âg─âtori.

Nimeni nu poate nega tenta╚Ťia de a l cunoa╚Öte deplin pe cel de al─âturi, mai ales dac─â ├«ntre cei doi exist─â atrac╚Ťie ╚Öi se ├«nfirip─â o poveste de dragoste. ÔÇ×├Äntre noi nu trebuie s─â existe secrete!ÔÇť ÔÇ×Vreau s─â ╚Ötiu totul despre tine!ÔÇť Astfel de dorin╚Ťe ne fac s─â uit─âm c─â o doz─â de secret, o und─â de mister constituie ingredientul ultim, nucleul ireductibil al dorin╚Ťei, al interesului pentru cel─âlalt. Aici Simmel identific─â dou─â categorii. Cei mai mul╚Ťi ÔÇ×se arunc─â dionisiacÔÇť ├«n rela╚Ťii fuzionale, sacrific─â tot, renun╚Ť─â la orice col╚Ťi╚Öor de gr─âdin─â secret─â, se epuizeaz─â psihologic f─âr─â rest ╚Öi f─âr─â s─â aib─â datele necesare pentru a-╚Öi reface rezervele suflete╚Öti. Situa╚Ťia ideal─â e surprins─â printr-un paradox: ÔÇ×Cei care se pot d─ârui pe de-a-ntregul ├«n absen╚Ťa oric─ârui pericol s├«nt cei care nu se pot d─ârui deloc pe de-a-ntregul, ├«ntruc├«t bog─â╚Ťia sufletului lor const─â ├«n evolu╚Ťia lor continu─âÔÇť.

Ar mai fi detaliul c─â, de╚Öi vis─âm cu naivitate la o transparen╚Ť─â total─â ├«ntre noi ╚Öi partenerul iubit, nu ╚Ötim sau nu recunoa╚Ötem c─â am putea avea secrete chiar fa╚Ť─â de noi ├«n╚Öine. Pot fi lucruri scufundate ├«n subcon╚Ötient, pe care le ascundem ╚Öi de care nu putem sau nu vrem s─â mai ╚Ötim sau s─â mai pomenim, adev─âruri negre, de a c─âror toxicitate ne-am putea decontamina doar prin dezv─âluire. Aici descoperirea e posibil─â doar prin rico╚Öeu, e nevoie de o oglind─â indirect─â. Doar un terapeut bun te poate face s─â vrei s─â vezi aceste secrete din ad├«ncuri ╚Öi s─â ├«ncepi s─â ╚Ťi le spui, s─â ╚Ťi le poveste╚Öti, s─â le dai trup de cuvinte ╚Öi apoi drumul. S─â le dezgropi ╚Öi s─â le eliberezi. De fapt, s─â te eliberezi. Se ╚Öi spune c─â nu noi ╚Ťinem secrete, ci secretele ne ╚Ťin pe noiÔÇŽ 

Lucia Terzea-Ofrim este conferen╚Ťiar univ. dr., pred─â cursuri de antropologie cultural─â la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure╚Öti. ├Än prezent este lector de limba rom├ón─â la Universitatea din Tel Aviv. Cea mai recent─â carte a sa, ap─ârut─â ├«n 2019, este un album bilingv despre fereastr─â ca instrument antropologic, Ferestre cu pove╚Öti / Window Stories, ├«n care comenteaz─â fotografii ale artistului japonez Miya Kosei.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?