Minciuna academic─â

Publicat în Dilema Veche nr. 577 din 5-11 martie 2015
Minciuna academic─â jpeg

Minciuni conjugale, minciuni parentale, minciuni stradale, minciuni familiale; min┼úim la serviciu, min┼úim ├«n vacan┼ú─â, min┼úim la birou, min┼úim acas─â, min┼úim la telefon, min┼úim ├«n scrisori, min┼úim t─âc├«nd, min┼úim vorbind, min┼úim ├«n felurite moduri ┼či de nenum─ârate ori. Min┼úim de pl─âcere, de nevoie, prin omisiune; min┼úim grosier sau cu stil, min┼úim cu candoare sau penal, min┼úim, min┼úim, min┼úim. 

Ne minţim că

┼či min┼úim c├«t cuprinde ├«n numele unui bine mai mare. Minciuna face parte din textura cotidianului ┼či nu are sens s─â ne min┼úim despre acest lucru. S├«ntem vinova┼úi, desigur ├«n grade diferite, ├«n func┼úie de minciuna practicat─â. Dar forma cea mai grav─â de minciun─â ├«mi pare cea academic─â. ┼×tiin┼úa ar trebui s─â urm─âreasc─â un singur mare scop:

Aici scopul nu mai scuz─â mijloacele, nu putem spune c─â min┼úim pentru a afla adev─ârul. Nu putem sus┼úine rezultate eronate ├«n numele adev─ârului. Nu putem plagia ├«n numele adev─ârului, dup─â cum nu putem mu┼čamaliza sau chiar ÔÇ×aranjaÔÇť date ┼či rezultate ├«n numele adev─ârului. M─â rog, putem, dar ne min┼úim c─â am fi ├«n slujba adev─ârului.

De exemplu, pot ├«n┼úelege de ce unele sondaje de opinie s├«nt ÔÇ×periateÔÇť, ele fiind necesare pentru a sus┼úine cumva un anumit candidat. Problema e c─â cei care le gireaz─â din punct de vedere ┼čtiin┼úific s├«nt iremediabil compromi┼či. Ace┼čtia mint, iar minciuna ├«n spa┼úiul academic atac─â exact fundamentul oric─ârei ┼čtiin┼úe, mai precis prejudiciaz─â aflarea adev─ârului. Dac─â se face o cercetare sociologic─â ┼či faptele ulterioare nu confirm─â rezultatele acesteia ├«n marja de eroare acceptat─â ┼či prognozat─â, autorii s├«nt fie ignoran┼úi, fie slujesc alte scopuri dec├«t adev─ârul. ├Än ambele cazuri prejudiciaz─â aflarea adev─ârului ┼či ├«n ambele cazuri s├«nt descalifica┼úi ca oameni de ┼čtiin┼ú─â. ├Än ambele cazuri ne mint c─â s├«nt oameni de ┼čtiin┼ú─â. 

Dar forma cea mai monstruoas─â ┼či sistematic─â de minciun─â academic─â ├«mi pare cea legat─â de doctorat. Doctoratul e un fel de ├«nvestire ├«ntru adev─âr. E┼čti ÔÇ×unsÔÇť ca cercet─âtor viabil ┼či veritabil. ├Än clipa c├«nd acest lan┼ú de transmitere a adev─ârului este viciat, sistemul ├«nsu┼či este ├«n pericol de destr─âmare. Un doctorat viciat nu este un simplu furt, este ├«ns─â┼či certificarea ho┼úiei ├«n spa┼úiul academic. ┼×i vinovatul principal nu-mi pare a fi at├«t doctorandul, care poate ├«ncerca ├«n felurite feluri s─â ajung─â c├«t mai repede ┼či mai facil doctor, c├«t marea vin─â e a conduc─âtorului de doctorat, acel

care ├«┼či d─â girul c─â lucrarea aduce o contribu┼úie original─â ┼či c─â astfel doctorandul poate fi ÔÇ×unsÔÇť drept cercet─âtor veritabil. Lan┼úul adev─ârului se rupe exact cu complicitatea verigii slabe a unui conduc─âtor de doctorat care viciaz─â ├«ntreg sistemul. Dar lucrurile nu se opresc aici. Dac─â doctorandul plagiaz─â ┼či coordonatorul accept─â acest lucru, doctoratul tot nu s-ar putea ob┼úine f─âr─â complicitatea referen┼úilor care ├«┼či dau ┼či ei girul cu privire la lucrarea ├«n cauz─â. Complicitatea aceasta e de-a dreptul monstruoas─â c─âci avem de-a face cu o ├«ncreng─âtur─â mizerabil─â de interese meschine ┼či conjuncturale care primeaz─â ├«n fa┼úa afl─ârii adev─ârului. Minciuna na┼čte minciun─â ┼či minciuna este aici tripartit─â: minte doctorandul, minte conduc─âtorul de doctorat ┼či minte ┼či comisia de sus┼úinere. Deci se minte ├«n grup, se minte sistematic. Astfel se constituie un grup infrac┼úional ├«n spa┼úiul academic. 

O alt─â form─â de minciun─â academic─â prive┼čte calitatea actului de predare ┼či ├«nv─â┼úare. Sistemul verific─â acest lucru printr-un organism special acreditat ├«n acest sens (la noi, acesta este ARACIS ÔÇô Agen┼úia Rom├ón─â de Asigurare a Calit─â┼úii ├«n ├Änv─â┼ú─âm├«ntul Superior), care evalueaz─â ┼či acrediteaz─â la r├«ndul ei universit─â┼úile. Problema e c─â ┼či aici cumva minciuna ┼či-a b─âgat coada, ast─âzi sistemul fiind foarte tehnicizat ┼či formalizat. Acoperi┼úi sau chiar sufoca┼úi de documente, spunem c─â ÔÇ×verific─âmÔÇť rela┼úia vie de ├«nv─â┼úare prin indicatori cantitativi. Calitatea se reduce astfel la cantitate. Dar e o minciun─â! Ar trebui mers la cursuri, v─âzute ┼či evaluate procesele educative ca atare ┼či nu evaluate circumstan┼úele ├«nv─â┼ú─ârii (c├«te c─âr┼úi, scaune sau locuri la bibliotec─â avemÔÇŽ). Este o minciun─â pentru c─â ceea ce intereseaz─â ├«n definitiv este s─â vedem efectiv cum se fac lucrurile ┼či nu doar s─â verific─âm cum acestea s├«nt justificate. Acest lucru se ├«nt├«mpl─â ┼či ├«n cazul proiectelor de cercetare. Nu mai conteaz─â rezultatele ┼čtiin┼úifice, ci modul ├«n care justific─âm producerea lor. Nu facem astfel dec├«t s─â gener─âm ┼či mai multe documente justificative, pierz├«nd timp ┼či energie pentru completarea lor ├«n detrimentul cercet─ârii ┼čtiin┼úifice efective. E trist, dar ┼či aceasta e o form─â de minciun─â academic─â. Ne min┼úim reciproc c─â facem treab─â de calitate. 

Interesant este c─â aceste metehne s├«nt cultivate ├«nc─â din copil─ârie, c├«nd ni se cere s─â repet─âm p├«n─â la dezgust poezii celebre ┼či nu, eventual, cum ar fi de dorit, s─â facem noi poezii. Bune sau proaste, acestea ar fi m─âcar ale noastre. Iar dac─â nu poezii, m─âcar s─â ar─ât─âm c─â putem rezolva ni┼čte probleme logice. Dar nu, e┼čti privit ca de┼čtept dac─â ai memorie bun─â ┼či po┼úi reproduce diverse chestiuni. E┼čti genial dac─â ┼čtii toate capitalele lumii, dac─â po┼úi recita mecanic poeme ├«ntregi ┼či dac─â mintea ├«┼úi este populat─â de date istorice exacte. Dar oare a┼ča stimul─âm creativitatea ┼či originalitatea? Devenim realmente mai competitivi prin simpla memorare? Nu cumva plagiatul ne este s─âdit prin aceast─â minciun─â ├«nc─â de mici, a┼ča ├«nc├«t copiatul la examene s─â devin─â mai apoi titlu de glorie printre colegi? Stai cuminte ┼či repet─â, asta e tot ce ni se cere. Atunci de ce ne mir─âm c─â sistemul se autoreproduce ├«n acest sens ┼či c─â ÔÇ×virtuteaÔÇť copiatului ne este dat─â prin minciun─â ├«nc─â de mici? E clar c─â ┼či mai t├«rziu, c├«nd o s─â ni se cear─â originalitate, noi vom r─âspunde prin ÔÇ×plagiereaÔÇť unor autori importan┼úi. Creativitatea noastr─â este redus─â ┼či apreciat─â drept modalitatea prin care putem s─â copiem mai bine, prin care putem s─â inser─âm ┼či s─â ÔÇ×repet─âmÔÇť ce au spus al┼úii mai bine ca noi. Desigur, repeti┼úia ┼či deci memorarea este baza oric─ârei ├«nv─â┼ú─âri, dar pentru a duce lucrurile mai departe nu trebuie s─â ne oprim aici.

A ├«nv─â┼úa ast─âzi de la un profesor nu mai ├«nsemn─â, ca odinioar─â, at├«t a primi informa┼úii noi, c├«t a ├«nv─â┼úa cum s─â le g─âse┼čti ┼či utilizezi. ├Änconjura┼úi de un ocean de informa┼úii, conteaz─â cel mai mult s─â ├«nv─â┼ú─âm s─â navig─âm prin ele, partea formativ─â fiind astfel mult mai important─â dec├«t partea informativ─â a ├«nv─â┼ú─ârii. Dar cum o prindem ┼či o evalu─âm pe aceasta? Ne min┼úim c─â prin documente. Dar cum putem ÔÇ×prindeÔÇť entuziasmul ┼či priceperea unui dasc─âl de a s─âdi ├«ntreb─âri ┼či c─âut─âri? Cum ÔÇ×surprindemÔÇť creativitatea ┼či competivitatea? Prin documente? 

Cariera universitar─â st─â ┼či ea tot sub semnul minciunii cantitative. Nu mai conteaz─â efectiv ce scrii, ci c├«t scrii, c├«te ┼či ce fel de lucr─âri ai. Ai nu ┼čtiu c├«te c─âr┼úi ┼či lucr─âri indexate ├«n anumite baze de date, e┼čti viabil. Desigur, acea indexare asigur─â o minimal─â ├«ndeplinire a unor standarde de calitate, dar cred c─â avem de-a face tot cu o minciun─â academic─â ├«n acest caz, sistemul fiind interesat cu prec─âdere de date cantitative despre evolu┼úia cercet─âtorului ┼či nu de rezultatele acestuia. Cu ce e mai bun cineva care are patru tomuri groase pe care nu le cite┼čte nimeni dec├«t un altul cu dou─â lucr─âri mici, dar substan┼úiale ┼či provocatoare, care s├«nt cu adev─ârat ni┼čte rezultate remarcabile ├«n domeniu? 

Un indicator al gradului de minciun─â din sistemului nostru academic este, cred, ┼či perimarea institu┼úiei scrisorii de recomandare ┼či a evalu─ârii colegiale ├«n genere. Acest lucru este foarte important ├«ntr-un mediu academic s─ân─âtos, c─âci dincolo de prietenii ┼či adversit─â┼úi personale, ca specialist, trebuie s─â fii ├«n stare s─â produci o radiografie c├«t se poate de exact─â a rezultatelor unui alt cercet─âtor ├«ntr-un anumit domeniu familiar ┼úie. Aceast─â judecat─â ┼či responsabilitate la rece este obnubilat─â la noi de ÔÇ×c─âlduraÔÇť apropierii de personaj sau de alte considerente dec├«t cele strict legate de performan┼úele academice. Deci s─â nu ne mai min┼úim ÔÇô fiindc─â min┼úim des ÔÇô, dar m─âcar s─â nu mai min┼úim c├«nd ni se cere explicit s─â spunem adev─ârul. 

Sorin Costreie este lector dr. la Facultatea de Filozofie, Universitatea Bucure┼čti. 

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.