Micile, dar zilnicele încălcări ale legii

Georgiana IORGULESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 318 din 18-24 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Delimitarea dintre cele dou─â tipuri de infrac┼úiuni ÔÇô mari sau mici ÔÇô ar trebui marcat─â de pedeapsa pe care risc─â s─â o ia prezumtivul infractor. Cu alte cuvinte, legiuitorul stabile┼čte gradul de pericol social al fiec─ârei infrac┼úiuni ├«n parte ┼či ├«l transform─â ├«n ani de deten┼úie ori ├«n amend─â. Ca atare, infrac┼úiuni precum amenin┼úarea, insulta, calomnia, lovirea ┼či alte violen┼úe, ├«nsu┼čirea bunului g─âsit, av├«nd pedepse de c├«teva luni de ├«nchisoare sau amend─â, s-ar ├«nscrie f─âr─â probleme ├«n categoria infrac┼úiunilor mici. Mai mult, aceste infrac┼úiuni nu s├«nt urm─ârite din oficiu de c─âtre organele judiciare, ci numai dac─â exist─â o pl├«ngere a persoanei v─ât─âmate.

Cu at├«t mai mult ar trebui s─â fac─â parte din gama micii infrac┼úionalit─â┼úi toate faptele contraven┼úionale, ├«ncep├«nd cu abaterile de la regimul rutier ┼či p├«n─â la comer┼úul stradal ilegal ori tulbur─âri ale lini┼čtii publice.

Pe cale de consecin┼ú─â, infrac┼úiunile care conduc la pedepse grele cu ├«nchisoarea ÔÇô precum omorul (10-20 de ani), lovirile ┼či v─ât─âm─ârile cauzatoare de moarte (5-15 ani), infrac┼úiunile de corup┼úie ori de crim─â organizat─â (trafic de persoane, droguri etc.) ÔÇô ar trebui s─â fac─â parte din marea infrac┼úionalitate.

Un Cod Penal învechit

├Än fapt, diferite statistici ale Poli┼úiei ori sondaje de opinie catalogheaz─â, de exemplu, furtul calificat (adic─â cel care se desf─â┼čoar─â ├«n public, ├«ntr-un mijloc de transport ├«n comun sau ├«n timpul nop┼úii, prin efrac┼úie) ca pe o infrac┼úiune mic─â, de┼či pedeapsa este de la 3 la 15 ani. Cu siguran┼ú─â c─â furtul de flori ori de g─âini nu este at├«t de periculos precum t├«lh─âria (care este un furt cu violen┼ú─â), de┼či cea din urm─â are un regim de sanc┼úiune apropiat furtului, ├«ntre 3 ┼či 18 ani. Din aceast─â perspectiv─â, trebuie spus c─â Rom├ónia are un Cod Penal vechi de 50 de ani, precum ┼či o suit─â ├«ntreag─â de legi speciale, cu infrac┼úiuni contemporane, toate acestea nepuse de acord ├«ntre ele.

S-ar putea conchide c─â regimul pedepselor din Rom├ónia nu este ├«ntr-o form─â optim─â, dup─â cum nici gradul de apreciere al pericolului social nu este tocmai conform cu nevoile anului 2010. ├Än esen┼ú─â, regimul de sanc┼úiune se stabile┼čte pe baza unor analize criminologice ┼či nu numai, care indic─â tendin┼úele manifest─ârii infrac┼úionale, cauzele acestor tendin┼úe, modul optim de comportament al statului (felul pedepselor, durata pedepselor, modul de executare al acestora, rolul preventiv etc.). ├Än func┼úie de toate aceste date ┼či, ulterior, solu┼úii ┼čtiin┼úifice, vom avea infrac┼úiuni mici (mai pu┼úin periculoase pentru societate), infrac┼úiuni mari (cele periculoase), precum ┼či contraven┼úii (cele mai pu┼úin periculoase, pentru care statul a socotit c─â nu este nevoie de instrumentarea unui dosar penal, ci doar de o amend─â contraven┼úional─â). Din p─âcate, proasp─âtul Cod Penal, ├«nc─â neintrat ├«n vigoare, dar publicat ├«n Monitorul Oficial, nu se ┼čtie s─â fi avut la baz─â astfel de analize ┼čtiin┼úifice. Prin urmare, m─â situez ├«n tab─âra celor care a┼čteapt─â cu viu interes aplicarea acestui cod, mai ales ├«n coroborare cu legile speciale. Am fost ├«ntrebat─â de ce nu se penalizeaz─â la noi micile infrac┼úiuni. Poli┼úia ar putea s─â r─âspund─â la aceast─â ├«ntrebare spun├«nd fie c─â nu este a┼ča, fie c─â nu are suficient personal ori cel existent nu este neap─ârat cel mai bun, c─â oamenii nu colaboreaz─â cu poli┼úia, dup─â cum parchetele de pe l├«ng─â judec─âtorie ÔÇô care supravegheaz─â munca poli┼úiei judiciare pe t─âr├«mul micilor infrac┼úiuni) pot spune c─â s├«nt subdimensionate numerice┼čte. Lucruri, probabil, adev─ârate.

Dac─â ar fi s─â ├«ntreb─âm un cet─â┼úean oarecare ce anume ├«l deranjeaz─â/sperie cel mai mult: insecuritatea stradal─â, furturile, tulburarea lini┼čtii publice sau corup┼úia la nivel ├«nalt, probabil va spune c─â primele enumerate, ├«ntruc├«t acestea ├«l vizeaz─â ├«n mod direct. Statul, fiind urm─ârit ├«ndeaproape de forurile europene, s-a axat pe combaterea corup┼úiei, ├«n special a celei la nivel ├«nalt, investind toate fondurile umane ┼či financiare ├«n aceast─â direc┼úie (cu rezultate mai mult sau mai pu┼úin vizibile pentru cet─â┼úeni). Restul, bine ascuns de ochii raportorilor, dar nu ┼či de cei ai turistului european, r─âm├«ne bonus pentru cei care au ales s─â tr─âiasc─â aici.

Instinctul mioritic

├Än sf├«r┼čit, se pune problema ce facem noi, cet─â┼úenii, c├«nd vedem c─â anumite lucruri nu s├«nt sanc┼úionate. M-a┼č hazarda s─â spun c─â atitudinea ┼úine de instinctul mioritic, de ÔÇ×merge ┼či-a┼čaÔÇť. At├«t noi, c├«t ┼či autorit─â┼úile ┼čtim cest lucru. S├«ntem cu to┼úii parte a statului nou creat pe aceste premise. Premisa compromisului, a ilicitului ┼či a nonvalorii. Ne amendeaz─â cineva dac─â folosim claxonul ├«n mod isteric? Nu. S├«ntem sanc┼úiona┼úi dac─â bloc─âm intersec┼úiile folosind, eventual, ┼či claxonul contra unui ┼čofer ÔÇ×dubiosÔÇť care vrea s─â respecte regulamentul rutier? Nu, dar am v─âzut o gr─âmad─â de ab┼úibilduri care ne ├«nva┼ú─â c─â nu e frumos s─â facem ceea ce facem. ├Än fine, socot c─â aplicarea unei amenzi ar fi mult mai eficace.

M─â g├«ndesc c─â ├«naintea legii au existat morala, valoarea, crezul. Este deosebirea dintre a┼ča ceva nu se face ┼či a┼ča ceva este ilegal. Noi nu mai ┼čtim nimic din zona a┼ča ceva nu se face. ┼×i zona aceasta este mult mai larg─â dec├«t cealalt─â. Cum nu o mai avem pe prima, ├«ncerc─âm s─â punem totul ├«n legi ┼či norme. Pe care, ulterior, nu le ├«n┼úelegem, nu le aplic─âm ori le ├«nc─âlc─âm pentru c─â nu am ├«n┼úeles care este valoarea moral─â pe care au fost construite. Abstractiz─âm din ce ├«n ce mai mult norma juridic─â pentru c─â s├«ntem din ce ├«n ce mai departe de spiritul ei. Nu vom ajunge nic─âieri astfel, pentru c─â nu vom putea pune pe h├«rtie chiar totul ┼či, cu at├«t mai pu┼úin, ├«n norme juridice.

├Ämi pare r─âu, nu pot s─â scriu un final fericit pentru genera┼úia mea. M─â g├«ndesc doar c─â singura op┼úiune ar fi s─â fim capabili s─â lucr─âm simultan ├«n dou─â planuri: educa┼úie (etic─â, valoare moral─â etc.) ┼či coerci┼úie (aplicarea ├«ntocmai a legii pornind de la premisa c─â a fost ├«n┼úeleas─â ├«n litera ┼či spiritul ei). Rezultatul se va vedea la genera┼úiile viitoare.

Georgiana Iorgulescu este directoarea Centrului pentru Resurse Juridice.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.