Micile bucurii viitoare

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 905 din 12 ÔÇô 18 august 2021
Micile bucurii viitoare jpeg

 ÔÇ×Voi, doctorii, ╚Öti╚Ťi s─â v─â bucura╚Ťi de via╚Ť─â!ÔÇŁ, ├«mi spune C─ât─âlina, propriet─âreasa flor─âriei La Vie en Rose, din col╚Ťul str─âzii mele, afl├«nd c─â abia m─â ├«ntorsesem dintr-o scurt─â escapad─â de cinci zile pe Coasta Amalfitan─â. Intrasem, ├«n drum spre spital, s─â iau un buchet de flori pentru ceremonia de pensionare a unei colege, care urma s─â aib─â loc la amiaz─â, ├«n biblioteca clinicii. M-am sim╚Ťit, de ├«ndat─â, pu╚Ťin vinovat ╚Öi am ├«nceput s─â-i spun c─â a fost destul de mult─â oboseal─â, nu era prima dat─â c├«nd vizitam acea parte a Italiei, nu mai ai bucuria aceea brusc─â, dezordonat─â ╚Öi exuberant─â a primei dezv─âluiri a Costierei. M-am oprit, ├«ncerc├«nd s─â aleg florile, explica╚Ťiile mele ├«mi amplificau parc─â vinov─â╚Ťia, care ├«ncepea s─â aib─â conota╚Ťii colective. Apelativul C─ât─âlinei ÔÇô voi, doctorii! ÔÇô ├«mi reverbera ├«n minte, cresc├«ndu-mi deodat─â con╚Ötiin╚Ťa de sine: la joie de vivre o fi altfel la medici? Noi, doctorii, cu toate necazurile pe care le vedem zi de zi, ne bucur─âm mai mult sau mai pu╚Ťin dec├«t al╚Ťii de via╚Ť─â?

Nu, s├«ntem asemenea oricui altcuiva, a fost prima mea reflec╚Ťie. Bucuria, for╚Ťa izbucnirilor de fericire ╚Ťin de om, de sufletul lui, nu de serviciu. ╚śtiu doctori optimi╚Öti ╚Öi pesimi╚Öti, unii mohor├«╚Ťi, unii petrec─âre╚Ťi. Poate tat─âl meu, medic anestezist, acum 50 de ani, sau unchiul meu, medic de ╚Ťar─â ├«n Maramure╚Ö, ├«ntre r─âzboaie, aveau o demnitate public─â, o siguran╚Ť─â financiar─â ╚Öi un avans intelectual ╚Öi cultural ├«n plus, care le asigura o stare de plenitudine propice bucuriilor, dar azi, medicii au devenit ca to╚Ťi ceilal╚Ťi, nemul╚Ťumi╚Ťi, nesiguri de viitor, victime ale consumerismului, industriei fericirii ╚Öi mercantiliz─ârii emo╚Ťiilor.

Reflec╚Ťia mi-e curmat─â brusc de un telefon, medicul rezident, de la ora ╚Öapte ├«n spital, m─â anun╚Ť─â c─â un bolnav a evoluat prost, a fost transferat peste noapte la Terapie Intensiv─â, familia sun─â disperat─â, nu ╚Ötie ce s─â le spun─â. M─â simt a doua oar─â vinovat ├«n diminea╚Ťa aceasta, mi-a sc─âpat ceva ├«n diagnostic, am gre╚Öit undeva tratamentul? Un nou telefon, imediat; un coleg chirurg, v─âdit ├«ngrijorat, m─â roag─â s─â primesc de ├«ndat─â un bolnav, o complica╚Ťie postoperatorie, pe care sper─â s─â o pot rezolva. Al treilea telefon e de la mama, medicamentul pe care i l-am recomandat e ap─â de ploaie; m─â simt ├«nfr├«nt. C─ât─âlina prime╚Öte altfel de telefoane la serviciu. E specializat─â ├«n aranjamente florale pentru nun╚Ťi ╚Öi are, de asemenea, un mic magazin care ├«nchiriaz─â rochii de mireas─â. Este c─âutat─â de tineri, ├«ntr-unul  dintre cele mai fericite momente ale vie╚Ťii lor. Oare propriul nostru univers, cel ad├«nc, pe care ├«l purt─âm ├«n inim─â peste tot, singurul loc care poate emana bucuria c─â tr─âie╚Öti, are, totu╚Öi, ╚Öi reflexele profesiunii pe care o facem?

Lucrul care ne une╚Öte pe to╚Ťi medicii, a╚Öa cum noteaz─â Ion Vianu, apare ├«nc─â din ini╚Ťierea noastr─â medical─â ╚Öi este reprezentat de o sum─â de experien╚Ťe comune, ale mor╚Ťii, ale ├«nfr├«ngerii ╚Öi ale dezgustului. Iar apoi, de-a lungul vie╚Ťii profesionale, oric├«t de diferite ar fi acestea, r─âm├«nem lega╚Ťi de coabitarea cotidian─â cu suferin╚Ťa ╚Öi toate penibilit─â╚Ťile ei. Toat─â aceast─â natur─â comun─â a doctorilor ├«i face s─â simt─â o nevoie mai mare de a tr─âi sau, dimpotriv─â, le adaug─â z─âvoare pe u╚Öile spre propriul interior, spre ad─âpostul bucuriilor neinventate, neconstruite ╚Öi necump─ârate?

So╚Ťia mea, doctori╚Ť─â, este ├«ncredin╚Ťat─â c─â toate responsabilit─â╚Ťile profesiunii, toate ingratitudinile trupului celui bolnav, la care asist─â la spital, ├«i cresc l─âcomia pentru via╚Ť─â, pentru varietatea bucuriilor ei. Experien╚Ťa zilnic─â a intolerabilului este rodnic─â suflete╚Öte ╚Öi spiritual. Dac─â nu ajungi la o criz─â, mai po╚Ťi spera s─â dob├«nde╚Öti impulsuri vitale substan╚Ťiale? Iar via╚Ťa medical─â e plin─â de asemenea momente critice. Meseria de medic te face s─â te adaptezi mereu ├«mprejur─ârilor, iar aceast─â adaptare la circumstan╚Ťe este una dintre premisele vitalit─â╚Ťii, o condi╚Ťie pentru a putea ├«mp─ârt─â╚Öi, chiar ╚Öi ├«n nefericire, speran╚Ť─â, uimire, dragoste. Medicina ├«╚Ťi clarific─â unele valori, cel pu╚Ťin ├«n m─âsura ├«n care le recuno╚Öti mai u╚Öor pe cele anodine. Universul spitalului nu este unul saturat de nefericire. De ce, ├«n cele din urm─â, toate calamit─â╚Ťile exterioare pe care le vezi ├«n jurul t─âu nu s-ar putea transforma ├«n interior ├«ntr-o ├«mplinire, o bucurie ├«nalt─â, durabil─â? Floarea oferit─â de m├«na plin─â de cicatrici ╚Öi neputin╚Ťe a bolnavului t─âu nu este emo╚Ťie pur─â?

Fiul meu, de asemenea medic, se ├«ndoie╚Öte de aceast─â poezie. Cople╚Öit de problemele altora, nu prea mai ajungi la tine. Primii dou─âzeci de ani de profesiune s├«nt impregna╚Ťi de eforturi continue, de nenum─ârate nop╚Ťi nedormite, de nenum─ârate e╚Öecuri, de competitivitate, de str─âdania de a construi cariera, reputa╚Ťia, de tenta╚Ťia de a te ├«ntreba dac─â faci tot ce po╚Ťi, dac─â faci bine, iar toate acestea nu pot s─â nu scad─â siguran╚Ťa emo╚Ťiilor tale, consisten╚Ťa clipelor fericite. Facem multe lucruri seara, ├«n orele libere, dar compensator, merit una sau alta dup─â a╚Öa o zi, iar aceste bucurii justificate nu au densitatea ╚Öi amplitudinea necesare pentru a putea exclama: pentru asta vreau s─â tr─âiesc? Nici stereotipurile noastre concuren╚Ťiale nu ne ajut─â, ne sim╚Ťim tot timpul obliga╚Ťi, ├«n timpul liber, s─â ar─ât─âm ├«n jur aptitudini intelectuale ╚Öi emo╚Ťionale pe care nu le st─âp├«nim cu adev─ârat, ├«ndep─ârt├«ndu-ne de realitatea sincer─â a clipelor. ╚śi, ├«n fond, toate bucuriile intense, ├«n care eul t─âu social dispare, ├«n ciuda caracterului lor feeric, au o impruden╚Ť─â ╚Öi o lips─â de control pe care educa╚Ťia medical─â pe care o avem nu le poate accepta.

Asist neutru la disputa aceasta familial─â. Nu ╚Ötiu clar ce ├«nseamn─â joie de vivre ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, nu ╚Ötiu dac─â o am. Categoric, nu s├«nt Zorba. Odat─â, ├«ns─â, am dansat singur ├«ntr-o tavern─â din Naxos, sub ochii vr─âji╚Ťi ai chitari╚Ötilor greci ╚Öi ├«nm─ârmuri╚Ťi ai nevesti-mii. Nu m-am mul╚Ťumit s─â a╚Ötept ╚Öi s─â sper bucuria acelei seri, nevoia de a tr─âi m-a ridicat de pe scaun ╚Öi am dansat cu s├«ngele zv├«cnindu-mi ├«n suflet ╚Öi sufletul ├«n s├«nge, cum ├«l descrie Kazantzakis pe eroul s─âu. Pot m─ârturisi ╚Öi alte bucurii indecente, dar c├«t se poate de sincere, cum ar fi prima bere rece, cu b─âie╚Ťii, dup─â ce parcurgeam pe jos, ├«n c─âldura sufocant─â a amiezii, drumul de o jum─âtate de or─â de la plaj─â la c├«rciuma dintre s─âlcii, la Sf├«ntu Gheorghe, ├«n Delt─â.

Dincolo de bucuriile acestea primare, autentice ╚Öi comune, legate de cei trei M, M├«ncare, Mi╚Öcare, Muzic─â, m─â bucur adesea de lucruri ├«n avans, anticip├«nd momente frumoase. Am preg─âtit asear─â micul discurs pentru pensionarea colegei mele. To╚Ťi, la spital, se a╚Öteapt─â s─â vorbesc, m─â apreciaz─â pentru faptul c─â, atunci c├«nd trebuie, am vorbele la mine. Preg─âtindu-mi alocu╚Ťiunea, vedeam ├«n acela╚Öi timp biblioteca, asistenta-╚Öef─â aranj├«nd mesele, infirmierele ├«nghesuindu-se dup─â birouri, colega mea neg─âsindu-╚Öi locul, emo╚Ťionat─â. Ce nu are cum s─â ╚Ötie fiul meu e aceast─â parte a doua a carierei unui medic. Pentru mul╚Ťi dintre noi, doctorii, medicina intr─â ├«n sinele t─âu. Orice profesiune nobil─â, practicat─â cu respect, devine ├«n ani parte a vie╚Ťii tale personale, capabil─â, a╚Öadar, s─â-╚Ťi influen╚Ťeze felul cum te bucuri de via╚Ť─â.

├Än fa╚Ťa ecranului computerului, aleg├«nd ideile, aleg├«nd tonul, g├«ndindu-m─â la cei care m─â vor asculta, conciliind ra╚Ťiunea cu emo╚Ťia, nu e imposibil ca bucuria mea din acea clip─â, de unul singur, anticip├«nd consecin╚Ťele frumoase ale efortului meu, s─â o dep─â╚Öeasc─â cu mult pe cea de dup─â expunerea discursului. Dac─â joie de vivre cuprinde, mai degrab─â, serile ├«n care c─âl─âtoresc pe Google Maps, descoperind cele mai frumoase golfuri, cu cele mai frumoase vile ╚Öi nu neap─ârat vacan╚Ťa propriu-zis─â, dac─â include primele minute, c├«t curge genericul, de la ├«nceperea unui film de mult a╚Öteptat, st├«nd liber ╚Öi nestingherit ├«n ├«ntunericul s─âlii, sau ora pe Internet, r─âsfoind programul ╚Öi cump─âr├«ndu-mi bilete la toate filmele de la TIFF, la care n-am cum s─â ajung, dar anticip├«nd satisfac╚Ťiile s─âpt─âm├«nii care va urma, atunci am bucuria de a tr─âi.

Am luat din m├«inile frumoasei flor─ârese buchetul de margarete ╚Öi am ie╚Öit din flor─ârie sur├«z├«nd. Am pornit spre clinic─â ├«ncep├«nd s─â repet ├«n g├«nd discursul pentru pensionarea prietenei mele, imagin├«ndu-mi locul meu ├«n biblioteca spitalului, ├«n fa╚Ťa colegilor mei emo╚Ťiona╚Ťi. Str├«ngeam florile ├«n m├«n─â, murmur├«nd introducerea, anticip├«nd cu anxietate plin─â de speran╚Ť─â bucuria pe care o voi tr─âi. Respira╚Ťia mi-a devenit mai ampl─â, umerii mi s-au ├«ndreptat, am s─ârit trei pa╚Öi la r├«nd, strada s-a l─ârgit, timpul s-a dilatat, l─âs├«ndu-m─â s─â-mi ├«ng├«n nestingherit cuvintele, z├«mbind ╚Öi gesticul├«nd ├«n aerul dimine╚Ťii, l─âs├«ndu-m─â atent doar la intimitatea mea cea mai secret─â, cea mai precar─â, dar prima deschis─â spre nem─ârginire, da, tr─âind din micile bucurii viitoare. 

Nicolae Rednic este medic.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.