Mică enciclopedie a vieţii politice germane

Publicat în Dilema Veche nr. 509 din 14-20 noiembrie 2013
Oare nemţii ne plac pe noi, românii? jpeg

Toat─â lumea cunoa┼čte creatura numit─â ÔÇ×MerkelulÔÇť ÔÇô adic─â tartorul acela care zice ceva, din c├«nd ├«n c├«nd, apropo de statul de drept din Rom├ónia, care, ├«n opinia unor televiziuni ÔÇ×de ┼čtiriÔÇť de pe la noi, ├«l ┼úine ├«n bra┼úe pe B─âsescu ┼či doar datorit─â ei, creaturii, mai avem noi un monstru la Cotroceni. Sau care, ├«n opinia altor ┼ú─âri grav afectate de criza financiar─â din zona euro, insist─â ira┼úional pe austeritate, ├«n loc s─â dea drumul la tiparni┼úa de bani. Dincolo de aceste stereotipuri legate de st─âp├«na vulturului de pe stema de stat a Germaniei, ce altceva ascunde scena politic─â din Bundesrepublik Deutschland?

La nivelul inferior al sistemului politic german s├«nt a┼ča-numitele ÔÇ×parlamente regionaleÔÇť, care pot fi consilii locale, consilii jude┼úene, parlamente comunale ÔÇô cu alte cuvinte, o adun─âtur─â mai mic─â de omule┼úi, desemna┼úi prin vot, deci politicieni ÔÇô, care au grij─â ca treburile s─â mearg─â bine ├«n acel spa┼úiu. De regul─â, parlamentele regionale se aleg la fiecare cinci ani, iar ÔÇ×parlamentariiÔÇť fac acest job cu titlu onorific, adic─â dup─â ├«ncheierea programului lor normal de lucru.  

Apoi, exist─â parlamentele de land, a┼ča-numitele Landtag-uri. Un land german va fi echivalentul unei regiuni din Rom├ónia. Ei, politicienii din Landtag, se ocup─â numai de treburile care se ├«nt├«mpl─â exclusiv ├«n landul respectiv. Vorbim aici, de exemplu, despre educa┼úie, ┼čcoli, taxe de studiu la universitate, poli┼úie etc. Dup─â ├«mp─âr┼úirea voturilor din Landtag, se alc─âtuie┼čte ┼či guvernul landului, cu premier cu tot.  

Or avea guvernele de land mult─â treab─â la ele acas─â, dar fiindc─â fac parte dintr-o uniune federal─â, mai s├«nt ┼či chestiuni de discutat ├«ntre ele. A┼ča c─â pentru c├«┼úiva reprezentan┼úi din fiecare land s-a inventat Bundesrat-ul ÔÇô adic─â senatul, mai pe rom├óne┼čte. Nu, acolo nu se doarme, ci se discut─â despre armonizarea intereselor fiec─ârui land cu politica na┼úional─â. Deseori, Bundesrat-ul intr─â ├«n conflict cu guvernul de la Berlin.

Ceea ce ne aduce la urm─âtorul nivel al politicii germane, adic─â cel federal. Deci cel care se ocup─â de treburile ├«ntregii ┼ú─âri, cum ar fi aloca┼úiile pentru copii sau amenzile pentru ┼čoferi. Tocmai au avut loc alegerile pentru Bundestag, un fel de Camera Deputa┼úilor care, dup─â ├«mp─âr┼úeala voturilor, d─â un cancelar ┼či un guvern na┼úional (federal). Oh, era s─â uit, nu de alta, dar e cam decorativ: mai exist─â ┼či un pre┼čedinte. S─âracul e at├«t de nejuc─âtor, ├«nc├«t mul┼úi nem┼úi nici nu ┼čtiu cum ├«l cheam─â. Evident c─â sistemul politic german nu poate func┼úiona f─âr─â aceste adun─âturi mai mici de omule┼úi, politicienii, care s├«nt grupa┼úi ├«n partide. S─â ├«ncepem cu ├«nving─âtorul din ultimele alegeri.  

ÔŚĆ CDU/CSU ÔÇô Uniunea Cre┼čtin-Democrat─â ┼či Uniunea Cre┼čtin-Social─â. ┼×i nu e o gre┼čeal─â de acord, ci doar una de nuan┼ú─â. S├«nt dou─â partide, dar, de fapt, e doar unul. Pentru c─â CDU exist─â ├«n toate landurile germane, mai pu┼úin Bavaria, iar CSU... Bingo! Dac─â ne uit─âm la anul 1945, ├«n Germania de Vest existau social-democra┼úii ┼či comuni┼čtii. A┼ča c─â unii au sim┼úit nevoia s─â ofere o alternativ─â, iar liantul acestor persoane care proveneau din multe segmente ale societ─â┼úii era credin┼úa cre┼čtin─â. Oficial, CDU a fost ├«nfiin┼úat─â ├«n anul 1950 ÔÇô p├«n─â atunci erau uniuni doar ├«n landuri. ┼×i pentru c─â bavarezii s-au crezut ├«ntotdeauna mai cu mo┼ú, ┼či-au f─âcut micul partid propriu, CSU. CDU a fost o idee ├«nving─âtoare. ├Än 1949, Konrad Adenauer ├«nvingea deta┼čat la alegeri ┼či devenea cancelar. ┼×i a ┼úinut-o tot a┼ča p├«n─â ├«n 1963. Adenauer nu era un democrat, mai degrab─â un fel de Ion Iliescu al CDU. Marea diferen┼ú─â e c─â el a reconstruit Germania postbelic─â, pe c├«nd al nostru a f─âcut cuponiada ┼či alte -iade neelucidate nici p├«n─â azi. CDU a guvernat ├«n RFG p├«n─â ├«n 1969, apoi avea s─â vin─â Willy Brandt, cu social-democra┼úii, iar ┼čtafeta s-a schimbat ├«n 1982, cu Helmut Kohl, cel mai longeviv cancelar german al tuturor timpurilor.

Ca ideologie, CDU ┼či CSU s├«nt partide conservatoare. Deci: avem familia ├«n centrul aten┼úiei, sisteme de impozitare mai favorabile persoanelor c─âs─âtorite ┼či care au copii. (Familia e alc─âtuit─â din b─ârbat ┼či femeie, dac─â v─â ├«ntreba┼úi. C─âs─âtoria ├«ntre homosexuali este legal─â ┼či recunoscut─â ├«n Germania, dar nu beneficiaz─â de acelea┼či drepturi ┼či facilit─â┼úi.) Pe conservatori ├«i mai intereseaz─â securitatea intern─â, s─â nu creasc─â chiriile ├«n ora┼čele mari ┼či v├«rsta de pensionare s─â creasc─â la 67.  

ÔŚĆ Social-democra┼úii (SPD) formeaz─â cel mai vechi partid democratic al Germaniei. ├Än mare, istoria partidului se identific─â cu cea a Germaniei din ultimii 150 de ani. Numele dateaz─â din 1891, dar r─âd─âcinile partidului ┼či ale celor dou─â entit─â┼úi care l-au format prin unificare se g─âsesc la ├«nceputul revolu┼úiei industriale. Au stat muncitorii nem┼úi ce-au stat, pe salarii de nimic, timp de 12 ore pe zi, ┼čase zile pe s─âpt─âm├«n─â la munc─â, dar ┼či supu┼čenia neam┼úului are un sf├«r┼čit. Proletari, muncitori, hai c─â ┼čti┼úi toate astea... ├Än perioada Republicii de la Weimar, SPD era for┼úa dominant─â, f─âcea parte din toate guvernele, iar primul pre┼čedinte al Reich-ului, Friedrich Ebert, era social-democrat. Nazi┼čtii au interzis partidul, iar dup─â al Doilea R─âzbi Mondial, SPD nu reu┼čea s─â se reg─âseasc─â de nici un fel. Abia ├«n 1959, SPD s-a reformat ┼či n-a mai fost exclusiv un partid muncitoresc. Zece ani mai t├«rziu, Willy Brandt ajungea cancelar. Succes de rebranding!  

Aspectele fiscale corelate cu echitatea social─â s├«nt ├«n prim-plan: boga┼úii s─â pl─âteasc─â mai mult, s─âracii mai pu┼úin. Iar plafonul de departajare este cel de 100.000 de euro, iar la familii ÔÇô de 200.000 de euro. Brut. O alt─â preocupare a SPD este, chiar dac─â nu s-ar a┼čtepta nimeni la asta, trecerea de la energiile fosile la cele regenerative. Partidul ar vrea chiar un Minister special al Energiei. Plafonarea cre┼čterii pre┼úului la chirii e foarte important─â ├«ntr-o ┼úar─â de chiria┼či, a┼ča c─â ┼či acest aspect e trecut ├«n programul social-democrat, iar v├«rsta de vot ar trebui sc─âzut─â la 16 ani.

ÔŚĆ De aceea┼či parte a spectrului politic se afl─â Verzii (Die Gr├╝nen). ├Änceputurile forma┼úiunii politice se g─âsesc ├«n anii 1960-1970, c├«nd genera┼úia ÔÇÖ68 zguduia din temelii politica german─â. ┼×i c├«nd lumea ┼či-a dat seama c─â cei de pe str─âzi nu erau numai o m├«n─â de nebuni care urlau ÔÇ×Schimbare!ÔÇť, ci reprezentau o por┼úiune serioas─â a societ─â┼úii, a ap─ârut dorin┼úa de a str├«nge aceast─â for┼ú─â sub umbrela unui singur partid. Sigur, u┼čor n-a fost s─â une┼čti pe cei care erau eminamente pacifi┼čti cu cei care erau ├«mpotriva politicii ├«n general, cu mi┼čcarea feminist─â ┼či cu cei care credeau c─â, odat─â cu energia nuclear─â, se duce planeta de r├«p─â etc. ├Äncerc─âri au fost multe, au existat destule partide mici, care au e┼čuat lamentabil la alegeri, p├«n─â ├«n 1980, c├«nd c├«┼čtiga partidul Verzilor care intra ├«n Bundestag direct la primele alegeri la care lua parte. Au existat ┼či probleme. Un partid care se voia altfel dec├«t celelalte, cu pronun┼úat caracter democratic, care voia s─â fac─â lumea mai bun─â, ┼či mai dreapt─â, ┼či mai curat─â, nu se uita at├«t de atent la cine ├«i trecea pragul. S-au g─âsit extremi┼čti de dreapta infiltra┼úi sau chiar ÔÇô asta ┼čtim de cur├«nd ÔÇô pedofili. ├Än 1985, Verzii d─âdeau ┼či un premier de land, viitor ministru de externe ale Germaniei: Joschka Fischer, care la prima ┼čedin┼ú─â a Landtag-ului din Hessa a purtat costum ┼či adida┼či. Partid de st├«nga, Verzii au pierdut, cu promisiuni nerealiste, foarte mul┼úi sus┼úin─âtori.  

ÔŚĆ Ca s─â termin─âm de partea aceasta: St├«nga. St├«nga radical─â: Die Linke. Partidul exist─â din 2007. E un partid anticapitalist, antir─âzboi, anti-, anti-, anti-. 100% social ÔÇô defini┼úia unui program de st├«nga. Impozite mai mari peste 65.000 de euro venit. Dar chiar de 50%? Milionarii s─â cedeze 75% din veniturile lor. Mo┼čtenitorii s─â pl─âteasc─â ┼či ei. Pl─â┼úile de la buget cuprind ┼či cheltuieli realiste, cum ar fi cre┼čterea venitului minim, dar ┼či transport public gratuit. Ah da, ┼či aprovizionarea cu energie electric─â ┼či ap─â ar trebui s─â fie gratuite. Convenabil, nu?

ÔŚĆ FDP. Partidul Liber Democratic. Adic─â? Cel pu┼úin din denumirea forma┼úiunii n-ar ├«n┼úelege nici un om normal c─â e vorba despre liberali. Dac─â traducem ├«ns─â frei ├«n latin─â, ajungem la cuv├«ntul liberalis, iar dac─â ne uit─âm la str─âmo┼čii forma┼úiunii, atunci vedem c─â ├«n urm─â cu 200 de ani, ace┼čtia luptau pentru libert─â┼úile individuale. ├Än perioada ├«n care Germania nici nu exista ca entitate statal─â, iar conduc─âtorii erau absoluti┼čti, unii tineri au zis c─â a┼ča ceva nu le convine. Acei tineri erau denumi┼úi ÔÇ×liberaliÔÇť. Acum, ├«n anul 2013, FDP nu mai are, totu┼či, aceea┼či platform─â precum precursorii s─âi str─âvechi, dar chiar de la refondarea partidului ├«n 1948, un aspect central a r─âmas comun: statul s─â se amestece c├«t mai pu┼úin ├«n treburile individului. Nu sun─â r─âu, nu? Nici omule┼úilor nem┼úi nu le-a sunat r─âu, de-a lungul istoriei postbelice. Poate a┼ča se explic─â faptul c─â FDP a fost de mai multe ori ├«n guvern dec├«t oricare alt partid al Germaniei. Libert─â┼úile individuale s├«nt ├«n prim-planul platformei liberale, chestiuni precum supravegherea comunica┼úiilor sau discriminarea c─âs─âtoriei ├«ntre homosexuali s├«nt tabu. Datoria public─â ar trebui redus─â la zero, dar f─âr─â cre┼čteri de taxe. Nu programul politic ┼či economic i-a f─âcut pe liberali s─â ├«nregistreze scorul dezastruos de anul acesta. E pentru prima dat─â ├«n istoria postbelic─â a Germaniei c├«nd FDP nu trece de pragul de 5% ┼či nu intr─â ├«n Bundestag. Problema lor a fost c─â nu ┼či-au respectat vreo promisiune din campania pentru alegerile trecute, c├«nd FDP ├«nregistra aproape 15% din voturi ├«n favoarea sa. ┼×i neam┼úul nu uit─â...

ÔŚĆ Cel mai t├«n─âr partid al Republicii Federale este Alternativa pentru Germania ÔÇô pe scurt, AfD. ├Än februarie 2011, un grup de 172 de profesori de economie redacta o scrisoare deschis─â adresat─â cancelarului Merkel. Ei explicau c├«t de aiurea e s─â dai bani altor state ca s─â r─âm├«n─â ├«n zona euro, ├«n loc s─â ie┼či tu primul din Uniune ┼či s─â reintroduci marca german─â. O parte dintre ei s-au pus laolalt─â cu oameni de afaceri ┼či politicieni, ca s─â ├«nfiin┼úeze o asocia┼úie. Pentru c─â nu a func┼úionat a┼ča cum sperau, politicienii, cu prec─âdere viitorul candidat la func┼úia de cancelar, Bernd Lucke (membru cu state vechi ├«n CDU), s-au apucat serios de treab─â ┼či, ├«n februarie 2013, se n─â┼čtea Alternativa. N-au reu┼čit s─â intre ├«n Bundestag, rezultatul a fost ├«ns─â extrem de aproape de pragul de 5%. Programul partidului e foarte scurt, iar ideea principal─â este desfiin┼úarea monedei euro. Dincolo de asta se mai g─âsesc idei precum anularea finan┼ú─ârii b─âncilor ├«n dificultate ┼či cam toate m─âsurile luate pentru asanarea crizei financiare din Europa.

Lauren┼úiu Diaconu-Colintineanu este jurnalist la RFI Rom├ónia, reporter special ┼či realizator al emisiunii Punerea pe g├«nduri. 

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.