Mic mozaic de dorințe
Dorința de ziua de naștere? Mi-aș dori să-mi schimb perspectiva asupra mea pînă cînd instalez o stare de fericire în care așteptările devin doar povești.
Cînd mănînci ceva nou: ador să mănînc ceva deosebit, să încerc gusturi și combinații nemaipomenite sau chiar să le inventez. Îmi dă senzația că sînt la un concert culinar. Iar cînd gătesc sînt însuși compozitorul. Nu e întotdeauna un hit.
Rezoluțiile de sfîrșit de an?
Îmi fac rezoluții chiar săptămînal. E mai bine pentru că detest să mi se aglomereze calcule probabilistice în cap. La sfîrșit de an doar petrec și mă bucur de ce a fost și de ce surprize vor mai veni, dar am grijă să nu plec împovărat mai departe.
Dar am revenit asupra rezoluțiilor. Cred că e în natura noastră să revenim asupra unor hotărîri care de cele mai multe ori implică deturnarea de la un obicei, de la un act reflex. M-am lăsat de fumat de patru-cinci ori pînă acum. În ultimii patru ani am reușit totuși să fumez doar în timpul filmărilor de vară.
Și mai cred și că socialul are impact asupra rezoluțiilor de la final de an. Cele mai multe rezoluții sînt efectul sau fuga de proiecțiile reciproce pe care le facem o dată noi pe noi înșine prin prisma socialului și altă dată socialul pe manifestările noastre. Sînt rezultatul conflictului dintre noi și noi. Am vrea să fim și ca idealul inoculat sau propus, și ca noi, cum sîntem în realitate. Recunoașterea de sine e o poveste lungă. Pînă una-alta, sîntem mai ales ființe vii și nu statui sau marionete. Dar pînă descoperim conflictul ăsta dintre cine am vrea să fim și cine sîntem de fapt, între ce se cere de la noi și ce ne face fericiți, vom petrece multe treceri dintre ani. Dar, nu-i așa, drumul contează.
Realizabil și nerealizabil în 2018?
Realizabil:
Îmi doresc sănătate, pentru familia mea și cu mine.
Nerealizabil, varianta 1:
Îmi doresc ca socialul în care trăim să nu ajungă o grădină înconjurată de sîrmă ghimpată.
Nerealizabil, varianta 2:
Îmi doresc să fac înconjurul lumii de unul singur.
Ioan Andrei Ionescu este actor la Teatrul Național din București.
Foto: flickr
