Mic ├«ndreptar pentru o revolu╚Ťie reu╚Öit─â

Ana BULAI
Publicat în Dilema Veche nr. 356 din 9 - 15 decembrie 2010
Mic ├«ndreptar pentru o revolu╚Ťie reu╚Öit─â jpeg

Stimat─â Doamn─â, Domnule,
Ce-ar fi dac─â ne-am propune ├«mpreun─â s─â realiz─âm m├«ine, a┼ča, ca pretext pentru cercetare, o mic─â, sau mai mare mi┼čcare social─â, care s─â ├«┼či ┼či ating─â obiectivul propus? S─â fie greu? S─â fie simplu? Haide┼úi s─â analiz─âm ├«mpreun─â! 

Cine? 

Mai ├«nt├«i avem nevoie de o mul┼úime, respectiv mai mul┼úi oameni str├«n┼či la un loc, care s─â identifice un obiectiv comun, pe baza c─âruia ÔÇô sau independent de acesta ÔÇô s─â ├«┼či defineasc─â tr─âs─âturi comune. O mul┼úime consistent─â poate forma, spre exemplu, acele categorii care au deja o cultur─â ce presupune spiritul de corp: muncitorii, mai ales cei din domenii cu grad mare de risc, studen┼úii, uneori agricultorii sau pensionarii. O pot forma, de asemenea, func┼úionarii din diverse domenii, profesorii, medicii sau alte categorii, ├«ns─â, cu c├«t ne ├«ndep─ârt─âm de a┼ča-zisul core target de st├«nga, respectiv muncitorii din industrie, spiritul de corp scade, iar probabilitatea de a forma, din aceste categorii, o mul┼úime ÔÇ×de calitateÔÇť scade odat─â cu el. 

Dac─â ne uit─âm ├«n buc─ât─âria noastr─â na┼úional─â, la 20 de ani dup─â c─âderea comunismului, vedem c─â, mai pentru toate categoriile ├«nainte men┼úionate, spiritul de corp s-a diluat considerabil, ├«n unele cazuri disp─âr├«nd cu totul, ├«n favoarea unui individualism acut, poate chiar exagerat. Tr─âim ├«ntr-o cultur─â a diferen┼úei, ├«n care, ├«n afara unor lideri de sindicat ┼čcoli┼úi temeinic ├«n cursuri de comunicare public─â, rareori auzim pe cineva vorbind spontan ├«n numele categoriei din care face parte. Acestui individualism nou, valorizat dup─â Revolu┼úie ca fiind acel ceva ce ne-ar diferen┼úia de comunism ┼či ne-ar transforma peste noapte ├«n antreprenori, i se adaug─â individualismul vechi, propriu culturii de supravie┼úuire ce caracterizeaz─â cultural o parte semnificativ─â din popula┼úie. 

Supravie┼úuirea presupune strategii individuale, de cele mai multe ori ascunse de ceilal┼úi, tocmai pentru c─â le s├«nt potrivnice sau doar pentru c─â resursele s├«nt mult prea limitate. 

A┼čadar avem o problem─â destul de serioas─â: chiar dac─â vom face eforturi de a aduce oamenii ├«mpreun─â, ├«n lipsa spiritului de corp nu vom avea contagiune, deci nu vom reu┼či s─â gener─âm vreun fel de ac┼úiuni ┼či s─â ajungem la un rezultat. Vi se pare cunoscut? 

S─â mergem totu┼či mai departe. 

De ce? 

├Än al doilea r├«nd, pentru micul nostru proiect de revolu┼úie avem nevoie de un du┼čman comun, care s─â genereze con┼čtiin┼úa asupririi. Acest tip de con┼čtiin┼ú─â social─â ├«mpreun─â cu spiritul de corp creeaz─â solidaritatea. Con┼čtiin┼úa asupririi nu se creeaz─â ├«ns─â de pe o zi pe alta, ci ├«n ani ┼či, mai ales, prin instrumente care, programatic, ├«┼či propun acest lucru. P├«n─â spre sf├«r┼čitul anilor ÔÇÖ90, comunismul a reprezentat un astfel de du┼čman. Un du┼čman recunoscut, cu eroi ┼či victime, cu un spa┼úiu de rezonan┼ú─â larg, cu simboluri, cu folclor propriu. Un du┼čman tipic. Un du┼čman construit ├«n zeci de ani de propagand─â pro ┼či contra. Pericolul recunoscut este unul dintre lian┼úii principali ai solidarit─â┼úii. Studiile sociologice, dar ┼či istoria nu foarte ├«ndep─ârtat─â au ar─âtat c─â oamenii pot fi asupri┼úi secole, genera┼úii la r├«nd, f─âr─â ca acest lucru s─â provoace nevoia de schimbare, ci dimpotriv─â, reu┼čind s─â legitimeze o stare de a fi, o normativitate a asupririi. Boierul avea drept de asuprire a iobagului, st─âp├«nul de sclavi ÔÇô drept de proprietate asupra sclavilor lui. Cu aproape un secol ├«n urm─â, marxismul s-a fundamentat pe rela┼úia de asuprire dintre proprietarii mijloacelor de produc┼úie ┼či angaja┼úi, observat─â ├«n capitalismul ├«n ascensiune al statelor occidentale. ├Än orice societate s├«nt diferen┼úe de persuasiune ┼či de putere ce genereaz─â frustr─âri ┼či duc la acumulare de tensiuni. Socialismul le-a avut pe-ale lui. Capitalismul ├«ncearc─â prin armate de speciali┼čti ├«n PR s─â ┼či le atenueze. 

Un du┼čman ÔÇ×utilÔÇť are caracteristicile du┼čmanului legendar: tr─âie┼čte mult, de obicei decenii, dep─â┼če┼čte natura individual─â, genereaz─â victime ┼či reprezentan┼úi de succes, dar, mai ales, promoveaz─â valori ├«mpotriva c─ârora, la un moment dat, poate deveni legitim s─â lup┼úi. Un guvern, un grup de interese, un om ├«ntr-o func┼úie oarecare s├«nt, de obicei, du┼čmani pu┼úin credibili, structuri efemere, care nu necesit─â ├«n mod imperativ o solidaritate social─â de amploare, pentru a lupta ├«mpotriva lor. Ace┼čti ÔÇ×du┼čmani cotidieniÔÇť, indiferent de guvernare, indiferent de situa┼úia economic─â, nu au timp s─â acumuleze afecte negative semnificative la nivel social, nici s─â fac─â victime cu efect emo┼úional puternic.  

├Än momente de criz─â, identificarea du┼čmanului comun pare facil─â, dar se dovede┼čte, ├«n fapt, a nu fi deloc a┼ča. Prin alte p─âr┼úi, unii aduc ├«n discu┼úie capitalismul actual, al┼úii ÔÇô globalizarea sau tehnologizarea ├«n exces. La noi temele acestea s├«nt ├«nc─â departe de a se fi n─âscut. 

Noi, dup─â ce am ÔÇ×ucisÔÇť socialismul ├«n multiple feluri, am r─âmas la naivul consens c─â ne-ar fi bine. Fascina┼úia democra┼úiei a f─âcut ca, ├«n spa┼úiul public, s─â fie trecute cu vederea vicii de tot felul, ignoran┼úa, incompeten┼úa ├«n gestionarea treburilor ┼ú─ârii, ├«n comunicarea cu cet─â┼úenii, ├«n managementul resurselor. 20 de ani am tot fost o ÔÇ×democra┼úie t├«n─âr─âÔÇť, de fapt infantil─â ┼či u┼čor retard─â, care, prin ne┼čtiin┼ú─â ┼či nep─âsare, a ajuns s─â impun─â la nivel social comportamente anomice, individualiste, deseori pre-moderne.  

A┼čadar, Stimat─â Doamn─â, Domnule, ├«mpotriva a ce s─â ne solidariz─âm? ├Änainte de a r─âspunde, eventual ÔÇ×├«mpotriva minciunii, a prostiei, a falsit─â┼úii, a ho┼úieiÔÇť, v─â reamintesc c─â am ├«nceput micul meu ├«ndreptar prin a afirma c─â, pentru a genera solidaritate, trebuie s─â fim ┼či suficient de mul┼úi. 

Pentru ce? 

Dar poate cel mai important dintre toate, pentru o schimbare reu┼čit─â avem nevoie de ├«ncrederea c─â vom reu┼či, de idealuri ├«mp─ârt─â┼čite, de valori comune. Avem nevoie de lideri ┼či eroi, de elite care s─â reflecte, s─â sublinieze ┼či s─â poten┼úeze capitalul social de speran┼ú─â, s─â propun─â un model al viitorului, s─â traduc─â valorile promovate ├«n norme ┼či practici credibile ┼či realiste, s─â reafirme permanent, legitim├«nd astfel lupta ├«mpotriva du┼čmanului. Liderii, elitele, eroii s├«nt personajele fundamentale ale oric─ârei ac┼úiuni sociale de succes. F─âr─â ace┼čtia, mul┼úimile, chiar dac─â beneficiaz─â de liantul spiritului de corp, r─âm├«n doar o mas─â amorf─â, non-ac┼úional─â. 

Oamenii ace┼čtia speciali s├«nt cel mai greu de g─âsit. Pentru c─â ÔÇ×na┼čtereaÔÇť lor nu poate fi dec├«t natural─â. Dup─â Revolu┼úie, r├«nd pe r├«nd, cu fiecare ciclu electoral, dar nu numai, am pierdut din punct de vedere public c├«te o parte dintre personalit─â┼úile care, ├«n anii ÔÇÖ90, puteau s─â coaguleze idealuri, ├«ncredere, reu┼čeau s─â reprezinte ceva. Unii au ie┼čit ├«n mod natural de pe scena civic─â. Al┼úii au dezam─âgit iremediabil prin op┼úiunile pe care le-au avut, prin incapacitatea de a pune ├«n practic─â ideile pe care le promovau, sau de a urm─âri aceste idei p├«n─â la cap─ât. S─â ne amintim de Conven┼úie. S─â ne amintim de Alian┼úa ÔÇ×DAÔÇť. S─â ne amintim de Ini┼úiativa pentru ÔÇ×un Parlament curatÔÇť. O parte din ace┼čti lideri de opinie ┼či-au pierdut legitimitatea din cauza unor decizii personale incoerente ├«n raport cu valorile pe care le reprezentau. C├«┼úiva s-au pierdut pur ┼či simplu, nereu┼čind s─â mai creeze pun┼úi de comunicare ├«ntr-o societate anomic─â ┼či individualizat─â. Vocile lor se ├«nscriu acum nediferen┼úiat ├«n corul celor care doar clameaz─â.  

E┼čecul ac┼úional al elitei ÔÇô ├«n special al celei anticomuniste ÔÇô reprezentat─â de Conven┼úia Democrat─â, a l─âsat ├«n urm─â un vid de legitimitate a reprezent─ârii, de ├«ncredere social─â, de speran┼ú─â ┼či un apetit crescut pentru detractare, pentru scepticism ┼či pentru chestiuni imediate. Nu ne-am mai revenit de atunci. Nici ca teme propuse (pentru c─â anticomunismul s-a perimat de mult), nici ca oameni ┼či nici ca modele de a ac┼úiona. Iar pepiniera social─â de elite pare c─â s-a privatizat ┼či lucreaz─â deocamdat─â pentru export. 

Cum? 

Un alt element necesar este un model ac┼úional al revolu┼úiei, al legitim─ârii acestui gen de ac┼úiune public─â. Dup─â ÔÇÖ89 am tr─âit cu to┼úii ├«ntr-o adev─ârat─â religie a schimb─ârii. La nivelul tuturor institu┼úiilor, fobia trecutului a determinat un av├«nt extraordinar de a schimba, nu rareori f─âr─â discern─âm├«nt, f─âr─â a avea certitudinea valorii a ceea ce punem ├«n loc. Entuziasmul schimb─ârii a fost preluat ┼či de clasa politic─â. ┼×i chiar aplicat. Excesiv, obsesiv, paradoxal. ├Än timp, dup─â prea multele ├«ncerc─âri dezam─âgitoare, tema schimb─ârii s-a erodat, chiar ┼či la nivel de slogan, l─âs├«ndu-ne f─âr─â modele ac┼úionale.  

Privim cum sindicatele preiau acum, palid, modelul luptei de strad─â din anii ÔÇÖ90. Atunci el avea legitimitate. O legitimitate cel pu┼úin european─â. De atunci ├«ns─â, a fost dezavuat. Prea multele campanii electorale au contribuit din plin la aceasta. Momentan nu avem ├«nc─â, na┼úional sau european, un model al ac┼úiunii maselor care s─â fi reu┼čit a se impune. S├«nt tot felul de ├«ncerc─âri. La noi, cei mai mul┼úi dintre oamenii care au ie┼čit ├«n ultimele luni ├«n strad─â ┼čtiau, ├«nc─â dinainte de a pleca de acas─â, c─â nu vor ob┼úine nimic. 

C├«nd? 

Sigur, ├«n final, avem nevoie de un moment emo┼úional declan┼čator, un moment al permisivit─â┼úii schimb─ârii. Deocamdat─â, faptul c─â ÔÇ×ingredienteleÔÇť de mai sus nu ne s├«nt suficiente sau s├«nt din ÔÇ×├«nlocuitoriÔÇť ori ne lipsesc cu des─âv├«r┼čire arat─â c─â acest moment nu a venit. Disponibilitatea rom├ónilor de a fi solidari a existat ├«n permanen┼ú─â. La acest capitol, nu cred c─â s├«ntem tara┼úi cu nimic. Avem ├«n noi resursele necesare de a ne coaliza. Ne lipsesc for┼úa, institu┼úiile civice ┼či mecanismele sociale de a coagula aceste resurse de solidaritate.  

Stimat─â Doamn─â, Domnule,
Cred totu┼či c─â putem face ├«mpreun─â o revolu┼úie reu┼čit─â. Dac─â lucr─âm c├«┼úiva ani, putem reu┼či, pe la jum─âtatea acestui deceniu, s─â punem la cale o schimbare care s─â ne a┼čeze pe f─âga┼čul normal al unei societ─â┼úi ce vrea s─â se dezvolte ca ├«ntreg. Asta dac─â al┼úii ÔÇô ├«n alt─â parte, cu alte mijloace, mai tehnologizate, cu oameni special antrena┼úi ÔÇô nu hot─âr─âsc s─â-┼či fac─â ┼či ei revolu┼úia lor. Ori poate chiar s─â o sprijine sau s─â o urgenteze pe a noastr─â. Au mai fost cazuri! Cine ┼čtie...

Ana Bulai este sociolog. A absolvit un masterat ├«n Filozofie ├«n cadrul Universit─â┼úii Bucure┼čti, este doctorand─â ├«n ┼×tiin┼úe Politice la SNSPA, cercet─âtoare ├«n ┼čtiin┼úe sociale ┼či autoare a mai multor studii ┼či lucr─âri ├«n domeniul social.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.