Meşteri în Cetate

Publicat în Dilema Veche nr. 500 din 12-18 septembrie 2013
Meşteri în Cetate jpeg

În perioada Festivalului Dilemei vechi, în Cetatea Alba Iulia, pe Traseul porţilor au fost aşezate tarabe ale meşterilor locali. Unele mai avangardiste, cu bijuterii ori alte accesorii făurite după mintea şi imaginaţia fiecăruia; altele – cu „produse tradiţionale“, fie pe linia istorică, fie etnografică, de la costume populare şi oale de lut la medalioane cu Mihai Viteazu, Horea sau sigilii ale Cetăţii; şi, evident, altele mixte, cu obiecte ce îmbină cele două trenduri. Meşterii întîlniţi erau fie amatori şi autodidacţi, fie şcoliţi – chiar la Arte Plastice. În general pasionaţi de ce făceau, fără să scoată prea mulţi bani din asta. 

Unii dintre posesorii de tarabe – puţini, ce-i drept – îşi au permanent locul în Cetate: Magdalena Pînzaru este un exemplu. La Poarta a treia are un stand permanent de suveniruri cu... specificul Cetăţii. Totul e făcut manual, ea fiind artist plastic amator. Îmi atrag atenţia pergamentele cu texte legate de istoria oraşului – Proclamarea Unirii, începînd cu Mihai Viteazul –, textele originale, luate din documente. Şi unele religioase, din Arsenie Boca, pe care Magdalenea îl consideră „Sfîntul Ardealului, deşi nu a fost încă sanctificat.“ Dna Pînzaru mai face medalioane din istoria oraşului: cu Poarta a treia, cu catedrala, cu celula lui Horea, cu Decebal şi Traian.

Cel mai bine merg magneţii de frigider cu daci şi romani, mai ales că, de curînd, a avut reprezentaţie în Cetate Legiunea a XIII-a Gemina. 

Claudia Cioacă are şi ea o tarabă permanentă. Face produse din fier forjat, bijuterii modelate din pastă polimerică, în forme neconvenţionale: „ciocolată, ciocolată muşcată, bomboane, bomboane muşcate, acadele, praline, maci, flori textile, animăluţe, personaje din desene animate.“ Mai există bijuterii croşetate, minuţios, de o altă doamnă. Şi îngeraşi oarecum standard, făcuţi de dl Cătălin Cioacă. Precum şi pomişori din mărgele, creaţia drei Andreea. Cele mai interesante sînt inelele cu mecanisme de ceas.  

Lucian Bogdan, la următoarea tarabă, vinde bijuterii făcute de soţie şi tablouri pictate de el, măşti cu păr verde ori portocaliu, şi pălării nostime, săbii de lemn pentru copii. „Tablourile sînt, în general, făcute după tehnica şerveţelului: se iau nişte şerveţele care au model pe ele, se desprinde stratul de deasupra şi se lipeşte sau pe tablou, sau pe alte obiecte, gen pahare, sticle, se dă cu lac pe desupra. Imaginile se cumpără, se găsesc pe Internet. Cel mai mult se caută florile, şi cele care amintesc de vremuri mai vechi.

Pictez şi tablouri. În general din imaginaţie. De pildă, la acesta mi-a venit pur şi simplu imaginea în minte: un cer întunecat şi o lumină care coboară din el în deşert.“

Dacă unii dintre meşteşugari sînt perfect „deghizaţi“ în cetăţeni ai zilelor noastre, alţii au chiar alura tipică de... meşteri tradiţionali: Petre Borşa din Obîrşa e în vîrstă, dar frumos şi distins în costumul lui alb, simplu, popular: „Confecţionez oalele astea de vreo 60 de ani: pentru sarmale, fasole, lapte covăsit. Le fac pe roată. Meseria asta se transmite din tată-n fiu, din moşi-strămoşi. Materialul îl iau din zonă. Cel mai bun pămînt. Mîncarea e mai sănătoasă din astea că nu conţin nimic decît pămînt. Se frămîntă, se pune pe malaxor, apoi pe roată şi se modelează. Culoarea obişnuită e de pămînt, dat apoi cu smalţ. Astea mai mari sînt 30 de lei. Alea mici – 20.“

Marius Popescu e un domn prezentabil, cu barbă şi alură intelectuală. Pe taraba lui sînt genţi, portofele, brăţări din piele, sticle îmbrăcate în piele, toate cu gust: „Ăsta este un hobby lucrativ. Am trăit în Bucureşti, acum mai mulţi ani. Visul meu a fost să fac obiecte din piele, în special genţi. Mergeau bine în perioada tulbure de după Revoluţie. Pe atunci, luam pielea de la Flacăra Roşie, care e o crîşmă acum. De la Jilava luam talpă.

Am început ca student. Nu existau sandale vara, aşa că făceam sandale romane. Dintr-o piele bună, de porc. Eu sînt geolog de formaţie, de fapt... După Revoluţie, am întîlnit un prieten, care e marinar, şi am făcut genţi împreună. Am făcut şi noi ceea ce defineşte România: altceva decît ce am învăţat să facem... 

În Alba sînt cunoscut pentru brăţări, veste, opinci pentru soldaţii romani din reprezentaţii, sandale romane, sticle îmbrăcate în piele. În paralel, lucrez în străinătate, periodic, cîte două luni. Acum mă duc o lună la cules de vie în Franţa. Oamenii ar cumpăra mai mult, aici, dar nu au bani.“  

Aniţa Han, din Abrud, e tînără, frumuşică şi-mbrăcată cochet, într-un costum popular decent: „Confecţionez costume populare de vreun an. Cînd m-am întors în ţară, după ce am muncit în străinătate, am vrut neapărat să fac ceva tradiţional şi am găsit lucrul ăsta, care îmi place mult. Iubesc costumul popular, îl port cu mîndrie, şi am vrut să-l redau într-un mod cît mai adevărat. Am găsit o maşină care brodează aproape ca de mînă. Modelele le-am luat dintr-un program pe calculator. Acestea sînt costumele din zona noastră: alb şi negru, puţin auriu. Cruciuliţe şirag. Roşu doar la batic. Ie, poale, zădii brodate cu negru şi puţin auriu, baticul negru cu broderie, unde merg şi roşu, şi verde. Pînza asta e din comerţ, dar am şi pînză ţesută la război de mama. La fel şi zădiile. Sînt din stofă din lînă, nu chiar 100%... Cojocul are franjuri tricolori în faţă. Tricolorul se poartă şi la brîu şi trebuie să iasă în evidenţă. Eu l-aş purta şi la gît.  

Am trimis costume şi în Italia, Spania, Canada. Rudeniile mele din America au fost vara trecută la noi: ne-am îmbrăcat toţi în costume populare la nunta de aur a mătuşii mele. Eu am organizat totul.

Cam 350 de lei e costumul complet. Bucăţile separate – de la 50 de lei în sus.“  

Sorin Ioan Paşca din Abrud e înconjurat de suporturi-fantezie, din lemn, pentru sticle şi pahare de vin: „Le fac ca hobby, în ele trebuie investit... Am fost plecat la muncă în străinătate şi mai lucrez în construcţii. Fiind o zonă cu mult lemn, mi-a plăcut să fac ceva cu acesta. Modelele vin în funcţie de lemn, care poate fi de brad, fag sau orice altceva, doar să nu fie putred sau să aibă alte defecte din natură. De cele mai multe ori, îl găsesc pe marginea apei. Cum văd rădăcina în vale, ştiu ce aş face din ea. De multe ori, văd mai multe chestii. Îl aduc acasă, îl curăţ de pămînt, îl şlefuiesc şi apoi îi dau o funcţionalitate. Ori fac un suport de sticlă de vin, ori de floare. Cel dintîi se poate da cadou cel mai bine unui bărbat. Mi-a cerut cineva la început un asemenea cadou: aşa am pornit. E ca un colţ de la mine din munte: cam aşa-i priveliştea în zona asta. Peisajul e 20 de lei. Minibarul rustic la 30-40-50 de lei.“ 

Fitz Tibor din Cluj se ocupă de „coarne“. Lucrul cu acestea reprezintă, pentru el, „un hobby pentru toată viaţa.“ Povestea lui: „Am terminat Arte Plastice. Am ajuns la o cooperaţie din Cluj-Napoca, în anii ’95; acolo se lucrau cornuri. Se foloseau ca pahare, drept coarne de semnalizare, ca unelte pentru ascuţit coasa, ba chiar şi pentru vopsitul ouălor, la un moment dat. Cornuri din cele care creşteau pe capetele vacilor. 

Eu le fac în diferite forme. Trebuie să le lustruiesc, numai aşa au o formă normală. Le şlefuiesc în vreo trei straturi şi după aceea le lustruiesc. Mai demult le luam de la abator, unde se aruncau. Şi acum mai iau de acolo. Formele sînt... date, de la natură, şi în funcţie de ele le lucrez într-un fel sau altul. Pe unele le găuresc şi se poate sufla în ele. Din altele se poate bea. Altele sînt suporturi de praf de puşcă. Cele în formă de peşte le fac ca suporturi de creioane.“  

Foto: A. Damian, L. Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Sistem robotic TerMit FOTO Profimedia jpg
Tehnologiile care pot decide cursul războiului. Ce șanse are Ucraina să prevaleze asupra mașinăriei de război a Rusiei
După mai bine de trei ani de război total împotriva agresiunii ruse, Ucraina a devenit o uriașă fabrică de producție de noi tehnologii care redefinesc câmpul de luptă. Viitorul războiului modern se clădește chiar acum în Ucraina, scrie Bloomberg.
accident vascular cerebral   foto pixabay webp
Patru obiceiuri banale de seară care trebuie evitate pentru a reduce riscul de AVC
Unele obiceiuri aparent banale, intrate în rutina de seară a multor români, ar putea fi extrem de dăunătoare sănătății acestora, pentru că pot influența semnificativ riscul de accident vascular cerebral. Ele pot fi evitate ușor, arată oamenii de știință.
image png
5 obiceiuri zilnice aparent inofensive care pot provoca colită fără să-ți dai seama
Adesea, repetăm fără să ne gândim anumite rutine zilnice care, deși par inofensive, pot avea efecte negative asupra sănătății noastre pe termen lung. Unul dintre aceste efecte nedorite este colita, o inflamație a colonului care poate apărea sau se poate agrava fără să fim conștienți de cauzele reale
Nepoata Regelui Mihai Eelaz Biarneix născută Elisabeta Maria Colaj Monarhia Salvează România & Eealaz jpg
Poveste neștiută din familia regală a României. Prima voce non-binară: „Nu sunt nici femeie, nici bărbat. Sunt ambele și niciuna”
Descoperă povestea neștiută a unui membru al familiei regale a României care își asumă o identitate trans non-binară, într-o societate conservatoare și în contextul transformărilor din monarhiile europene.
Anxietate  Foto Freepik com jpg
Cum putem înlătura temerile din viața noastră. Trucuri pentru a îmblânzi „monstrul anxietății”
Anxietatea, considerată de specialiști o reacție normală a organismului la stres sau pericol, poate deveni o problemă atunci când persistă. Un medic specialist oferă câteva sfaturi utile celor care se confruntă cu astfel de temeri.
zodii norocoase webp
Zodia pentru care ziua de 3 iulie este foarte importantă. Surprizele se țin lanț. O persoană importantă din trecut revine în viața ei
Data de 3 iulie 2025 aduce schimbări neașteptate și momente intense pentru nativii din zodia Balanță. Este ziua în care trecutul și prezentul se întâlnesc, iar emoțiile pot lua cu asalt viața acestei zodii echilibrate.
Meseia de ospătar, căutată atât în România cât și în Occident pe timp de vara  Freepik com jpg
Cele mai atractive locuri pentru joburile de vară. Țările din Europa căutate pentru vacanță și muncă sezonieră
Stațiunile de pe litoral și câteva orașe mari din România atrag numeroși tineri aflați în căutarea unor locuri de muncă sezoniere, însă oportunități atractive le sunt oferite și în Occident, unde salariile propuse sunt mai mari, iar munca poate fi armonizată cu distracția.
Baterie Patriot FOTO profimedia  jpg
Motivul pentru care SUA a oprit furnizarea de armament pentru Ucraina: „nu este legat direct cu ceea ce mai au în stocuri”
Decizia SUA a nu mai furniza armament esențial pentru apărarea Ucrainei este numai parțial determinată de presupusele probleme cu stocurile, spune generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles.
ciocan judecator
Crește numărul de impuneri ilegale: ANAF a pierdut deja un proces cu miză de peste 1 milion euro
Numărul deciziilor de impunere ilegale este în creștere, iar tot mai multe firme aleg să le conteste deciziile în instanță, aau declarat avocații, precizând că tendința arată un dezechilibru între dorința ANAF de a crește colectarea și obligația de a respecta cadrul legal.