M─âturatul sub covor

Publicat în Dilema Veche nr. 387 din 14 - 20 iulie 2011
M─âturatul sub covor jpeg

- argument -

La ├«nceputul anului s-a luat decizia, la ├«ndemnul FMI, de a se reduce num─ârul spitalelor din Rom├ónia. Ni s-a spus: ave┼úi un num─âr prea mare de paturi ÔÇô media european─â fiind chiar u┼čor dep─â┼čit─â ÔÇô iar re┼úeaua de unit─â┼úi spitalice┼čti irose┼čte inutil resurse. La prima vedere, afirma┼úiile par paradoxale. Cum adic─â ÔÇ×avem prea multe paturiÔÇť? Cum adic─â ÔÇ×avem prea multe spitaleÔÇť?

De mai bine de 20 de ani, ├«n spitalele din Rom├ónia pacien┼úii ├«nc─â ├«mpart paturile, st├«nd c├«te doi sau chiar c├«te trei ├«ntr-unul singur, din lipsa locurilor, distribu┼úia teritorial─â a unit─â┼úilor spitalice┼čti este precar─â ÔÇô iar ├«n acest context ni se spune c─â trebuie s─â mai t─âiem ┼či din toate aceste neajunsuri.

├Äntr-adev─âr, dac─â e s─â ne uit─âm pe o parte a statisticilor, Europa are dreptate. Avem, ce e drept, mai multe intern─âri dec├«t au spitalele UE. Avem unit─â┼úi spitalice┼čti neperformante. Pe de alta, exist─â ┼či statistici care spun c─â accesul rom├ónilor la sistemul ambulatoriu de tratament este deficitar ┼či mult sub media european─â ÔÇô ceea ce explic─â ┼či, mai mult, legitimeaz─â num─ârul ridicat de paturi din spitale.

Este ├«ns─â de preferat s─â nu se vorbeasc─â despre necesit─â┼úi, despre statistici care acuz─â rata mortalit─â┼úii ┼či neperforman┼úa sistemului, iar ÔÇ×├«ndemnul FMIÔÇť s─â fie folosit ca un fel de ┼úap isp─â┼čitor al incompeten┼úei administrative la nivel guvernamental, o incompeten┼ú─â care dureaz─â de zeci de ani ┼či care este ascuns─â, m─âturat─â sub marele covor al reformei. La fel ca ├«n educa┼úie, aten┼úia de la problemele adev─ârate, de la posibila lor rezolvare este deturnat─â ├«n mod ostentativ c─âtre anumi┼úi ÔÇ×vinova┼úiÔÇť. Dac─â ├«nv─â┼ú─âm├«ntul este ÔÇ×pe butuciÔÇť ÔÇô ultima expresie la mod─â folosit─â de autorit─â┼úi, ├«n special din cauza profesorilor (apoi a elevilor), s─ân─âtatea ┼čchioap─ât─â din cauza medicilor ÔÇô, profesorii ┼či doctorii s├«nt culpabiliza┼úi pentru toate neajunsurile societ─â┼úii. 

Dosarul de fa┼ú─â ├«┼či propune, printre altele, s─â aduc─â ├«n discu┼úie tocmai aceste neajunsuri ┼či ve┼čnica reform─â; semnatarii, ├«n marea lor parte medici, vorbesc despre hibele sistemului ├«n care func┼úioneaz─â. Diana Deleanu, Pre┼čedinta Societ─â┼úii Rom├óne de Alergologie ┼či Imunologie Clinic─â din Cluj-Napoca, ├«ncearc─â s─â fac─â o radiografie a reformei ┼či a impactului pe care aceasta o are asupra ei; Nicolae Rednic, medic internist, descrie fa┼úa nev─âzut─â a ceea ce ├«nseamn─â o zi din via┼úa unui doctor ├«n spitalele rom├óne┼čti; pre┼čedintele Colegiului Medicilor, Vasile Ast─âr─âstoae, declar─â ├«ntr-un interviu, printre altele, c─â ÔÇ×pove┼čtile cu managementul defectuos sau cu risipa banilor nu s├«nt sus┼úinute de date verificabileÔÇť. Jurnali┼čtii Liliana Nicolae ┼či Ramona Gab─âr prind ├«n reportaje ┼či interviuri aspecte ale sistemului de s─ân─âtate, la firul ierbii.  

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.