"M─âsuri ┼či greut─â┼úi" ale facult─â┼úilor umaniste

Publicat în Dilema Veche nr. 261 din 18 Feb 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Multe s├«nt problemele care dau de furc─â, ast─âzi, ├«nv─â┼ú─âm├«ntului universitar rom├ónesc. Corup┼úia, impostura ┼čtiin┼úific─â ┼či goana dup─â diplome ne vin, tuturor, primele ├«n minte, isc─â focuri de paie ├«n pres─â, comisii ad-hoc ┼či pacte na┼úionale... ├Än van a┼čtept─âm crearea unei mase critice a nemul┼úumi┼úilor, pentru c─â (adesea) ace┼čtia p─âr─âsesc terenul (pentru terenuri mai... mul┼úumitoare); ├«n van sper─âm interven┼úii legislative, ele nu au fost niciodat─â dup─â 1989 dec├«t c├«rpeli ale unei trebi r─âu alc─âtuite. "Situa┼úiunea" se mai altoie┼čte cu dou─â elemente noi ale contextului "obiectiv": sc─âderea demografic─â ┼či muta┼úia de mentalitate a societ─â┼úii noastre, care nu mai crede c─â, dac─â ai carte, ai parte. Dac─â ai loc pe sticl─â ┼či ├«n re┼úelele puterii - da, ai parte. ├Äntr-o lume unde informa┼úia ├«nseamn─â putere, cuno┼čtin┼úele (de specialitate) devin nerelevante. Cunoa┼čterea? "...O fraz─â de d├«n┼čii inventat─â" - ar zice un scriitor neinteresant azi, pentru c─â e mort, deci nu poate participa la un talk-show nici m─âcar pe tema crizei ├«nv─â┼ú─âm├«ntului rom├ónesc, care oricum nu face rating... ├Än fapt, asemenea metehne rezult─â din nereu┼čita urzelii dint├«i a sistemului universitar postcomunist. De oricare din fire ai trage, se de┼čir─â. De pild─â, ├«nv─â┼ú─âm├«ntul nostru este gratuit prin Constitu┼úie, dar subven┼úionarea sa insuficient─â ┼či dup─â criterii discutabile ├«l aduce ├«n situa┼úia de a se chinui s─â g─âseasc─â fonduri de subzisten┼ú─â. Se numesc "resurse extrabugetare". Capacitatea de a le "atrage" este un "criteriu de relevan┼ú─â ┼či de excelen┼ú─â"; expresiile frumoase ale noii limbi universitare de bumbac mascheaz─â ├«ns─â, de la "supravie┼úuire" la "├«mbog─â┼úire", cu totul alte ra┼úiuni. A┼ča se nasc stru┼úoc─âmile unde ├«nv─â┼ú─âm├«ntul bugetat e paralel celui cu tax─â, examenele gratuite - celor pl─âtite, iar studen┼úii pot fi absolut nefrecventan┼úi, numai s─â fie ├«nmatricula┼úi, deci - cuantificabili. At├«ta vreme c├«t principalul criteriu de bugetare ├«l reprezint─â num─ârul de studen┼úi ├«nmatricula┼úi, ├«n loc de cre┼čterea competitivit─â┼úii, vom asista la o cre┼čtere a productivit─â┼úii, calculat─â ├«n num─âr de studen┼úi "pe cap de cadru didactic": cel mai adesea, mult mai mul┼úi dec├«t retoric-invocatele "standarde occidentale" la care aspir─âm. Producem absolven┼úi cu diplom─â, cincinalul ├«n trei ani de-acum (├«n patru ani ┼či jum─âtate fiind, nu-i a┼ča, o experien┼ú─â ├«nvechit─â), ┼či, ca s─â nu ├«i pierdem pe parcurs, "se recomand─â adecvarea standardelor de promovabilitate la nevoile studen┼úilor no┼čtri". Un cititor dilematic va savura, sper, turnura acestei ultime fraze. Universitatea noastr─â gratuit─â, de veche tradi┼úie humboldtian─â, european─â dintotdeauna ┼či ren─âscut─â dup─â c─âderea comunismului, se vede administrat─â, ├«n aceast─â logic─â, precum o institu┼úie antreprenorial─â, de┼či ea este - dup─â lege - un bun public. Iar administratorii s─âi nu au, cel mai adesea, preg─âtirea profesional─â adecvat─â managementului institu┼úiilor (bunurilor) publice. Gestionarii unui bun public ┼čtiu c─â profitul lui e pe termen lung (plata salariilor e un termen scurt) ┼či c─â el poate fi, horribile dictu!, simbolic. Nu se poate juca la burs─â ┼či nu aduce dob├«nd─â depozitelor nim─ânui. Nici exclusiv antreprenorial─â, nici absolut autotelic─â fa┼ú─â de cererea pie┼úii for┼úei de munc─â, universitatea func┼úioneaz─â - acolo unde e legiuit─â bine - potrivit unei logici plurale, redistributive, care g─âse┼čte modalit─â┼úi de a contrabalansa, m─âcar, competi┼úia economic─â (anumite domenii de cercetare/predare s├«nt prin defini┼úie capabile s─â atrag─â mai multe resurse extrabugetare) cu aceea pe principii de competen┼ú─â ┼či calitate profesional─â. Alfel spus, o administra┼úie inteligent─â ├«i ┼úine ├«n aceea┼či Alma Mater ┼či pe cercet─âtorul specialist ├«n softuri de gestiune bancar─â, ┼či pe filologul specialist ├«n editarea manuscriselor dialectale paleorom├óne din... Primul "aduce bani", al doilea, evident, nu (ba mai ┼či vine s─â cear─â fonduri pentru vreo edi┼úie necesar─â numai altor 50 de institute de pe glob...). Ideea c─â excelen┼úa lor, ├«n spa┼úiul ┼čtiin┼úei, este perfect comparabil─â ┼či absolut ierarhizabil─â exclusiv pe baza criteriului antreprenorial e rud─â bun─â cu ├«ntrebarea "pe cine iube┼čti tu mai mult, pe mama sau pe tata?". Dup─â cum convingerea c─â "bog─â┼úia softistului" va determina ambi┼úionarea filologului ┼či succesul lui financiar pe m─âsur─â (├«ntr-un climat de competi┼úie economic─â? cu ┼čanse egale?) o poate avea numai cine crede c─â orice competi┼úie e ca ├«ntre Pepsi ┼či Coca-Cola. Exemplele lumii cu vechime ├«n libertate, liberalism ┼či autonomie universitar─â m─â fac s─â cred c─â nu, comercializarea actului de educa┼úie ├«ntr-o institu┼úie de stat nu determin─â neap─ârat cre┼čterea calit─â┼úii procesului educativ-formativ. Nu am competen┼úele profesionale pentru a aprecia consecin┼úele, ├«n timp, ale subordon─ârii bunului public, care este "universitatea", la dinamicile pie┼úei absolut libere. ┼×i asta ├«n contextul rom├ónesc, aflat ├«nc─â foarte departe de o bun─âstare economic─â real─â. Dar, ca universitar tr─âitor dup─â aceast─â logic─â str├«mb─â, ┼čtiu de la firul ierbii cum e c├«nd se tinde c─âtre absolutizarea criteriului economic ├«n validarea unei filiere din spa┼úiul universitar (adecvarea rapid─â la cerere ┼či ofert─â, prin augmentarea mobilit─â┼úii ┼či reconversiei profesionale a corpului academic, ar trebui s─â transforme, ├«n vreo trei ani, profesorul de latin─â, ├«ntr-unul de englez─â pentru firme). Face parte din avantajele aparte ale unei Facult─â┼úi de Litere, cred, s─â fie printre primele izbite de valul schimb─ârii. ├Än chip traumatic, pentru c─â filierele filologice (mai mult, poate, dec├«t altele, dar f─âr─â a de┼úine exclusivitatea) presupun construc┼úii lente, pe termen lung, strategii ale reflec┼úiei, dezbaterii, experiment─ârii, care nu coincid ├«n ritmuri cu ac┼úiunea regulatoare a pie┼úei. Absolutizarea acesteia din urm─â poate fi decisiv─â pentru destinul unei produc┼úii de bunuri simbolice - adic─â, al unei culturi. Nici la nivel economic, ca s─â nu mai vorbim, ast─âzi, de nivelul social, profesiile filologice nu vor avea, niciodat─â, atractivitatea altora: editorii, traduc─âtorii, profesorii, mediatorii culturali au pretutindeni salarii mai mici dec├«t metaforicul "informatician de gestiune". Desigur, se poate pune ┼či problema dac─â aceste salarii medii-mici s├«nt decente, ceea ce e o cu totul alt─â poveste... Deocamdat─â, filierele filologice atrag - comparativ - studen┼úi mult mai pu┼úini, au parcursuri mai dificile ┼či mai costisitoare (la noi, dubla specializare a studen┼úilor la Litere este obligatorie, dup─â lege - singurul asemenea caz ├«n filierele universitare locale - ceea ce e, teoretic, ├«n avantajul absolventului ┼či, practic, ├«ntru ruina facult─â┼úii care ├«l ┼čcole┼čte). Ele atrag totodat─â mult mai pu┼úini bani din finan┼ú─âri non-bugetate ale cercet─ârii, pentru c─â... a┼ča se pl─âtesc bunurile simbolice. Un mare dic┼úionar al unei literaturi na┼úionale, la care vor fi muncind zeci de speciali┼čti (cu minimum opt ani de studii universitare ├«n spate fiecare) se face ├«ntr-un deceniu: plata lui ("dup─â buget, mic─â...") va fi treaba statului ("el ce treab─â are?"), dac─â dore┼čte s─â aib─â un asemenea produs cultural cu valoare identitar─â. Dar este, oare, falimentul economic al filierei semnul lipsei ei de relevan┼ú─â cultural─â ┼či/sau ┼čtiin┼úific─â, dup─â cum ni se spune? Nu cred, fire┼čte, dar eu apar┼úin "filierei" ├«n discu┼úie. ┼×i nu v─âd nici o politic─â - a unei universit─â┼úi ├«n autonomia ei mult-dorit─â sau a ministerului ├«n coeren┼úa proverbial─â a m─âsurilor sale - de motivare a op┼úiunilor studen┼úilor pentru specializ─âri cu valoare simbolic-identitar─â, modeste economic, dar ireductibile cultural. ├Äntr-o vreme c├«nd ├«nv─â┼ú─âm├«ntul secundar are cu 20% mai pu┼úini profesori dec├«t ├«i trebuie, iar Literele "produc profesori pentru secundar", nu se angajeaz─â ├«n ┼čcoli dec├«t ilumina┼úii sau cei ce nu ┼či-au g─âsit un post mai bun. ├Äntr-o cultur─â ├«n care edi┼úiile filologice ├«ncheiate ale patrimoniului na┼úional ├«ncap ├«n dou─â dulapuri, meseria de editor/filolog nu ├«ntrune┼čte criteriile minimale de relevan┼ú─â pentru accesarea de fonduri structurale ├«n profesionalizarea for┼úei de munc─â cu preg─âtire superioar─â. P─ârem s─â fi uitat unde duce logica lui "jos cu intelectualii c─â nu produc nimic". Dar, desigur, filierele academice care formeaz─â profesioni┼čtii prezerv─ârii memoriei nu s├«nt interesante antreprenorial...

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.