Măsura iubirii

Publicat în Dilema Veche nr. 877 din 28 ianuarie - 3 februarie 2021
Măsura iubirii jpeg

Am început anul nou la biserică. Astfel, de ziua sfîntului Vasile cel Mare, dis-de-dimineață, ne-am așezat sfioși în curtea bisericii cu masca pe față și păstrînd distanța regulamentară. Slujba a curs frumos în note blajine, cuviincioase, dar predica a venit peste noi ca un tunet intempestiv, risipind liniștea contemplației. Rezum cîteva idei pestrițe din această predică rostită pompos și zgomotos, semn că părintelui i-a priit piftia de la masa festivă de Revelion: sfîntul Vasile s-a opus establishment-ului vremurilor lui care voia să le interzică creștinilor să se roage în bisericile lor, iar noi trebuie să-i urmăm pilda și să ne opunem închiderii bisericilor de către conducătorii lumești, pentru că în spatele acestei posibile decizii, dincolo de așa-zisele motive medicale, este lucrarea vrăjmașului; sfîntul a înființat primul spital din antichitate, deci noi sîntem de acord cu medicina, dar credința noastră e mai puternică decît medicina, pentru că harul Duhului Sfînt alungă orice virus, fie el și chinezesc! Uluiți în fața acestor certitudini care îl lasă „uluit” și pe Însuși Dumnezeu, ne-am retras într-un apartament din Cotroceni, am deschis un Amarone Monte Olmi și am purces la un binevenit simpozion (syn – împreună, pino – a bea) inaugural pentru noul an. Personajele sînt caracterizate în funcție de ceea ce reprezintă pentru ei discernămîntul: pentru Cristi (Cr.) – virtutea care-l împlinește pe om ca logikon on (ființă înțelegătoare), pentru Ion (I) – asemănarea omului cu Dumnezeu, pentru Clement (Cl) – etica rațiunii și rațiunea eticii, pentru Mihai (M) – puterea de a deosebi binele de rău.

Cr: Dragi simpotes, e foarte frumos să începem anul cu o dezbatere filozofică și aș propune să abordăm subiectul dublei măsuri. Ce este dubla măsură, în ce constă ea, care este cauza ei? Cauza ei este o judecată greșită de valori, o incoerență existențială sau o dedublare morală reprobabilă? Poate fi și legitimă uneori? Iată cîteva întrebări la care vom încerca să răspundem. Dubla măsură înseamnă o abordare, o atitudine și o evaluare axiologică diferită față de două subiecte/situații care sînt identice sau similare, din cauza părtinirii (prosopolempsia). Cauza ei vine dintr-o judecată de valoare greșită, nu doar dintr-o abordare morală eronată, ci dintr-o atitudine existențială greșită față de semenii tăi, dar și față de tine. Este, de cele mai multe ori, o crasă ruptură de realitate. Avem un astfel de exemplu în Scriptură, cînd Hristos le spune ucenicilor lui că veți fi judecați cu măsura cu care veți măsura, cu aceea vi se va măsura, apoi continuă De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău și bîrna din ochiul tău nu o iei în seamă? Sau cum vei zice fratelui tău: Lasă să scot paiul din ochiul tău și iată bîrna este în ochiul tău (Matei 7, 2-5). Dubla măsură este indestructibil legată de ipocrizie, o atitudine existențială fundamental greșită.

I: Cred că pînă a fi strict legată de fățărnicie, dubla măsură presupune o înțelegere greșită a realității. Ea constă în lipsa discernămîntului (diakrisis), pe care Antonie cel Mare o vedea ca fiind cea mai mare virtute a creștinului. A avea dreapta socotință sau dreapta socoteală, a distinge rațional binele de rău, adevărul de minciună. Este vorba de acea stare lăuntrică unde mintea este stăpîna tuturor (nous hegemon panton), cum spune Grigorie Teologul. Ca o mică paranteză, a spune despre creștinism că înseamnă distrugerea rațiunii nu-i decît o platitudine, o reminiscență din filozofia marxiștilor care vituperau în vremurile de odinioară împotriva iraționalismului și misticismului creștinismului.

Cl: Ca să-ți închid eu paranteza, cei care spun despre creștinism că este o religie care distruge rațiunea se referă la creștinismul din zilele noastre. Putem să facem un sondaj, de exemplu, despre acceptanța vaccinului anti-COVID în Biserică, mai concret la prelații ei, și veți vedea că cei „pozitivi” nu depășesc 20% și cred că am pus chiar mult! Cred că, în rîndul populației analfabete și semianalfabete, acceptanța e undeva mai sus! De ce nu acceptă? Sînt ei specialiști în medicină? Nu acceptă pentru că o iraționalitate găunoasă a pus stăpînire pe mulți dintre aceștia. Ce rațiune ai dacă spui că vaccinul îți modifică ADN-ul?

M: Eu chiar aș vrea să mi-l modifice oleacă, poate să fiu un pic mai inteligent, un pic mai... vioi! Concluzionez eu, scurt: în Biserica actuală abundă iraționalismul, marea majoritatea a clericilor și credincioșilor nu sînt de acord cu Teologul și cu ceilalți părinți cappadocieni care spun că centrul omului este mintea. Ce e mai straniu e că, deși actualii sfinți părinți sînt foarte atrași de tehnologie, o folosesc din belșug, le plac și folosesc mașini cît mai tehnologizate și cît mai moderne, se bucură de progresul medicinii, totuși, public, sînt foarte rezervați față de progresul tehnologic. Dar haideți să revenim la subiect.

I: N-aș vrea însă să generalizați o situație de la noi, pentru că, de exemplu, Biserica Greciei s-a exprimat oficial pro-vaccin, iar unii mitropoliți s-au vaccinat în direct. Revenim. Dubla măsură vine și pe un fond irațional care ține mai mult de simțire sau de partea volitivă. Este rezultatul unei dezordini interioare cînd cele două puteri ale omului, cea sentimentală și cea volitivă, nu mai sînt coordonate de partea rațională. Omul deliberează atunci în funcție de ceea ce simte și vrea. Un haos interior care se extinde în afară.

Cl: Mă minunez cît de raționaliști v-a făcut pandemia asta! Totuși, n-aș omite partea morală a dublei măsuri. Sînt oameni care o practică deliberat, și asta din cauza lipsei unor principii etice. De exemplu, la politicieni, dubla măsură este o artă, e un modus vivendi pentru ei, o practică zilnic fără nici un regret. Dacă se găsește un corupt de la alt partid decît al lor, îl zdrobesc, îl linșează, dacă însă se găsește un corupt din partidul lor, ne anunță convingător că al lor este nevinovat pînă la o sentință definitivă. Cred că aceste exemple de dedublare morală deliberată sînt cele mai de condamnat.

M: Eu cred că este mult mai grav de atît. Acești oameni sînt ipocriți deliberat, cum spui tu, dar, pentru ei, dubla măsură nu reprezintă o abatere morală, pentru că în forul lor interior nu mai discern răul de bine dintr-un motiv foarte simplu: aceste noțiuni nu le mai spun nimic, e totul gol. Sînt convins că ei chiar cred că al lor nu este așa de corupt, deoarece morala nu mai există la ei nici măcar ca negație. Nu mai e deloc!

I: Cred că dubla măsură este dincolo de morală, nu e numai o ipocrizie, ci și un derapaj existențial, o păcăleală atît a celorlalți, dar și a ta proprie. Este o înstrăinare de Dumnezeu care nu este părtinitor (Fapte 10, 34), adică nu practică dubla măsură. Moralitatea fără sfințenie, fără această lucrare în a fi asemenea lui Dumnezeu, poate duce, volens nolens, la multe abateri, printre care și dubla măsură! Unii progresiști, sălbatic corectomani, vînează atît de tare abaterile gen dublă măsură, încît au ajuns ei înșiși dublă măsură!

Cl: Există totuși și o dublă măsură legitimă. Una aparentă, făcută în mod deliberat, care poate urmări scopuri pedagogice. Dar și aceea reprezintă un pericol pentru că pînă la urmă arată o pildă greșită. Rămîne însă o întrebare profundă căreia nu cred că putem să-i răspundem: cine stabilește sau cine este subiectul în funcție de care se stabilește că o atitudine/abordare/faptă este un act de dublă măsură?

Μ: Omul? Despre care Pitagora, redat de Platon în Theaitetos, spune că este panton ton chematon metron (măsura tuturor lucrurilor)? Dumnezeu? Despre care tot Platon, în Nomoi, spune că El este măsura tuturor lucrurilor mult mai mult decît omul? Dar zic să concluzionăm că încă mă resimt de la pork rack-ul de aseară.

Cr: Gîndurile și faptele noastre sînt reflexii ale lumii noastre interioare. Dubla măsură nu indică doar o criză morală, nici numai una a discernămîntului cu care ne-a înzestrat Creatorul. Este și o lipsă de iubire. Și aici nu mă refer la un simplu sentiment, care poate duce și acesta la dubla măsură, ci la acel act plenar prin care ieși agapic către celălalt. Este iubirea plină de discernămînt, iar discernămîntul devine unul plin de iubire. A iubi pe semenii tăi ca pe tine însuți (Matei 22, 39), cum spune Hristos, este pharmakon-ul pentru vindecarea de dubla măsură. Măsura iubirii.

Între timp, soarele și-a făcut apariția printre norii denși, trimițîndu-ne și nouă prin spațiile vitrate cîteva firicele jucăușe de lumină. Ne-am lăsat cufundați fără gînduri în gîndurile noastre, avînd înfipte adînc în omul cel tainic al sufletului nostru cuvintele Sfîntului Augustin: Iubește și fă ce vrei.

Cristian Chivu este doctor în teologie al Facultății de Teologie a Universității „Aristotel“ din Salonic. Cea mai recentă carte publicată: Sf. Grigorie Palama, Opere complete, vol. VI, ediție bilingvă (traducere, note, introducere), Editura Gîndul Aprins, 2018.

Foto: wikimedia commons

Mîntuirea biogeografică jpeg
Aurul pur, urina sinceră
Amprenta creatorului va dispărea, opera de artă va arăta impecabil, dar autenticitatea ei va fi o iluzie.
p 10 WC jpg
Eul adevărat, eul autentic, eul perfect, eul dizolvat
David Le Breton evoca tentația „evadării din sine” ca „soluție la epuizarea resimțită în urma faptului de a trebui să fii în mod constant tu însuți”.
p 11 WC jpg
Autenticitate „Made in China”
Aceste grifonări rapide pe marginea conceperii autenticității în China sînt menite să arate că aceasta depășește antiteza paradigmatică dintre original și fals.
p 12 1 jpg
Autenticitatea românească între războaie: (dez)iluzii
Ce rămîne din subcultura românească interbelică a autenticității?
p 13 jpg
Biografiile culturale ale unui tricou
Un tricou alb de bumbac este la fel de banal, la o adică, și dacă are, și dacă nu are marca Kenvelo inscripționată pe față.
Bran Castle View of Countryside (28536914551) jpg
Pledoarie pentru metisaj
Scuze, dar nimeni sau nimic nu s-a născut dintr-unul…
640px Copyright (Simple English) Wikibook header png
Lista de supraveghere a raportului 301
Grație eforturilor noastre conjugate, România a reușit, după 25 de ani, să nu mai apară pe această „listă a rușinii”.
p 13 sus M  Chivu jpg
Două mesaje de la Greenpeace România
Oare cîți dintre noi nu s-au entuziasmat în fața unei oferte de 9 euro pentru un bilet de avion?
index jpeg 5 webp
„Turiști funerari”
Oare să rămînem acasă este cel mai cuminte lucru pe care l-am putea face spre binele planetei, adică al nostru?
p 10 M  Chivu jpg
Spovedania unui globe-trotter
Dar toate aceasta înseamnă că turismul de masă nu mai poate continua ca pînă acum, ci trebuie reinventat cu inteligență și sensibilitate.
997 t foto AN Stermin jpg
p 12 adevarul ro jpg
„Turiști mai puțini, impact economic mai mare” interviu cu Andrei BLUMER
Să caute destinații mai puțin populare și cu o ofertă bogată de experiențe în natură.
997 t foto Cosman jpeg
„One dollar” și o sticlă de apă
„One dollar”, atît este prețul unei sticle de apă de 0,5 litri în Cambodgia.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 jpg
Surpriza Bizanțului vesel
Nu s-a vorbit niciodată despre sexul îngerilor, în timpul asediului de la 1453 chiar nu avea nimeni timp de așa ceva.
p 13 jpg
„Cred că Cehov e mulțumit de spectacolul nostru“
Cehov este generos, are multe fațete și poți să-i montezi spectacolele în modalităţi stilistice foarte diferite.
p 14 jpg
E cool să postești jpeg
Să-ți asculți sau nu instinctul?
Totuși, urmînd ispita de a gîndi rapid, nu cădem oare în păcatul gîndirii pripite, în fapt un antonim pentru gîndire?
p 10 jpg
Gîndirea artificială pripită: cu ChatGPT la taclale
Gîndirea pripită este un termen folosit pentru a descrie procesul de luare a deciziilor sau de trage concluzii în modul rapid și fără o analiză sau o examinare adecvată.
p 11 Petre Gheorghiu in rolul lui Zaharia Trahanache jpg
Pentru o istorie a „puținticăi (ne)răbdări”
Carol al II-lea: mare pripit, dacă ne luăm după renunțările la renunțările la Tron.
p 12 jpg
Altul mai bun nu avem
Observ că ne trăim viețile de cîtva timp ca într-un proces penal.
p 13 jpg
Judecata pripită, gîndirea automată
Permanent ni se cere acţiune rapidă, reacţie promptă. Şi cînd ne mai gîndim?
p 14 sus jpg
Antidotul judecății pripite
Judecata pripită, aș mai remarca, e nu doar extrem-subiectivă, ci și rareori inocentă, dar ăsta e un subiect pe care o să-l eludez de data asta.
640px Three Democratic bosses of Maryland seated and drinking from mugs   L  to R   George(?) N  Lewis, John S  Kelly, John J  Mahon LCCN2006683418 jpg
O lume a incluziunii e ca un sat mai mare
O lume inclusivă e poate ca un sat mai mare, care se construiește împreună, nu prin demonizare și nu pe Internet.

Adevarul.ro

image
Profesor la Stanford: „Sunt 100% sigur că extratereștrii sunt pe Pământ de mult timp”. Când ne-ar putea contacta
Un profesor de la Universitatea Stanford susține că extratereștrii au fost pe planeta Pământ și sunt „încă aici”. El arată că experții lucrează la proiecte de inginerie inversă pe rămășitele unor OZN-uri care s-au prăbușit.
image
Noua modă la nunțile românești. Mirii renunță la o tradiție consacrată, tot mai greu de digerat
Sezonul nunţilor este în toi și viitorii miri trebuie să fie la curent cu tot ce e nou în materie de organizat evenimente. Tinerii vor să se modernizeze, fără să-și supere prea tare familiile care țin la tradiții.
image
Liniștea vieții la țară, spulberată de vecini cu apucături de oraș. „Dacă-ți ia foc casa, vecinii sting incendiul sau filmează cu telefonul?“
Comunitatea „Mutat la țară - viața fără ceas” l-a impresionat chiar și pe europarlamentarul Dacian Cioloș care vorbește despre „bucuria unei vieți simple și așezate”. Un membru al comunității povestește despre o situație care pare, aparent, incredibilă la sat.

HIstoria.ro

image
Crucificarea lui Hristos i-a apărut în vis lui Salvador Dalí
Dalí a precizat că a avut un vis în care i-a fost dezvăluită importanța înfățișării lui Hristos astfel.
image
„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”.
image
De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu
În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select. Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul. În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii