Marxismul: mort sau vioi?
„Mortul de la groapă nu se mai întoarce“ – e concluzia unuia dintre colaboratorii care semnează în acest grupaj, referitor la relevanţa marxismului astăzi. E foarte posibil; deşi, chiar în ultimii ani, sondaje occidentale cu întrebarea „care credeţi că este cel mai important/influent filozof al umanităţii?“ îl plasează pe Karl Marx pe primele locuri. S-ar putea spune că, în acest caz, un rol important îl joacă popularitatea lui Marx ca personaj, nu influenţa gîndirii lui: barba care ocupă jumătate de fotografie e la fel de recognoscibilă în pop culture ca figura lui Marilyn sau a lui Elvis.
Newsweek
„We Are All Socialists Now“.
Newsweek
Manifestului Partidului Comunist
Multă vreme de acum înainte, discuţia va fi incompletă şi partizană. În Est e îngreunată de dureroasa experienţă comunistă, în Vest – tocmai de absenţa ei.
Marxismul n-a apărut de nicăieri. El a sintetizat două idei persistente ale gîndirii europene: un milenarism secularizat care profeţeşte sfîrşitul definitiv al tensiunilor sociale şi pretenţia de a fi descifrat matematic legile istoriei. Acest aliaj de proorocire optimistă în cadru presupus ştiinţific sau de ştiinţă cu aură mesianică i-a asigurat succesul de durată şi seducţia pe care încă o exercită asupra unora, mai ales în rîndurile intelligentsiei. Un exemplu îl constituie chiar unii tineri intelectuali români, care nu se sfiesc să-şi afirme convingerile marxiste. Cît e vorba de convingeri şi cît de spirit de frondă, e altă discuţie – fapt este că se întîmplă, chiar şi într-o ţară est-europeană, nu numai în Vestul fără memoria trecutului recent comunist, să se poarte un fel de comunism trendy.
„Marxismul, dintre toate filozofiile istoriei, este de departe cea mai elaborată“ – spune în interviul din aceste pagini istoricul Lucian Boia. „Problema cu filozofiile istoriei este că ele nu sînt adevărate – cu cît o interpretare este mai completă şi mai logică, cu atît ea are şanse de a fi mai departe de adevăr.“ Poate că pe aici trece drumul către un sistem imunitar definitiv consolidat în faţa tentaţiei utopic-egalitariste. (M. Ş.)
