Mărul otrăvit al mîndriei

Publicat în Dilema Veche nr. 836 din 27 februarie - 4 martie 2020
Mărul otrăvit al mîndriei jpeg

Ani de-a rîndul, după Revoluție, am observat cum, sub sintagma „mîndria de a fi român“, se țes scenarii menite să pună un voal de ceață peste rațiunea multora dintre noi. Încă de la începutul anilor ’90, dorința de libertate și apartenență la acea lume occidentală la care tînjeam în vremea comunismului ne-a fost mutilată într-un naționalism tricotat la repezeală, dar eficient, sub celebra formulă „Nu ne vindem țara“. Pe fondul nesiguranței și debusolării ni s-a inoculat, în permanență, ideea că „străinii“, adică vesticii, ne vor răul. Chiar și azi, cînd sîntem țară membră a Uniunii Europene (cu toate beneficiile aferente), nesiguranța și complexele de inferioritate nu ne-au părăsit. Și cum să ne dezbărăm cînd încontinuu ni se picura otrava mîndriei în urechi, inoculîndu-ni-se cît sîntem noi de buni și cît de răi sunt străinii?

Bunăoară, recent, Clotilde Armand a publicat în Financial Times un articol intitulat „Europa de Est dă Vestului mai mult decît primește“, în care, comentînd alocările bugetului Uniunii Europene pe următorii ani, vorbește despre exodul spre Vest al tinerilor estici „a căror educaţie a fost plătită de contribuabilii din ţările lor natale“. Cu alte cuvinte, Vestul ne e dator, pentru că le trimitem oameni educați pe banii noștri. Ideea că statul român e vitregit de exodul tinerilor școliți pe banii contribuabililor nu e nouă. Anul trecut, fostul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici, își exprima și el regretul că „statul român investește foarte mult în studenți, dar după aceea marea lor parte se duc…“, venind chiar cu ideea că poate ar fi „corect“ ca, după facultate, studenții să lucreze în România un „număr de ani“.

Corect ar fi ca statul român să le asigure acestor tineri o societate în care să vrea să rămână. Potrivit unui Barometru Europa FM, realizat anul trecut de IMAS, „principalele motive care îi determină pe tinerii din România să plece din ţară sînt neîncrederea în autorităţi şi corupţia“. Cu toate astea, mai mult de jumătate dintre respondenți, 61,2%, au declarat că i-ar sfătui pe tinerii care vor să plece să nu o facă, ci să rămînă mai bine în țară.

De altfel, și Clotilde Armand, într-un interviu pentru Adevărul din 2016, considera că „dorința“ românilor de a pleca din țară e „un fel de obsesie colectivă care nu are neapărat mult sens. Din orgoliu, unii nu se mai întorc în România, deşi aici ar fi avut o viață mai bună, mă refer mai ales la cei foarte calificaţi“.

Tot recent, dar pe alt palier, am ascultat mini-discursul Irinei Rimes, artista desemnată de Ministerul Culturii ambasadoare a Zilei Brâncuși, aleasă pentru a fi o „punte“ între tineri și fenomenul cultural.

A vorbit, patetic, despre „valorile“ românilor, pe care vesticii nu le (mai) au. Despre cum cîntăm noi colinde despre mamă, Iisus și țară. Iar ei, nu. Bineînțeles, veșnicul intraductibil cuvînt „dor“. Și, bomboana de pe colivă: „Dacă străinii ne pot lua Roșia Montana, petrolul, aurul, bogățiile terestre, lemnul, pădurile, cultura nu ne-o poate lua nimeni“. Cu alte cuvinte, să fim mîndri că sîntem români culturali!

Ce se întîmplă totuși cînd această mîndrie de a fi român devine o armă în discursul mass-media și al politicienilor?

Unul dintre cele mai ambițioase proiecte jurnalistice pe care le-am întîlnit, „Promotorii discursului anti-Occident în România și Bulgaria“, o monitorizare realizată de Asociația Linx (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație), construiește, pas cu pas, dimensiunea acestui tip de discurs. Potrivit monitorizării, dacă anul trecut, în campania pentru alegerile europarlamentare, PSD-ul a avut cel mai vehement discurs antieuropean (occidentalii ne trimit pești contaminați cu metale grele ca să ne omoare copiii, nu ne dau voie să avem o industrie piscicolă sănătoasă, ne tratează ca pe cetățeni de mîna a doua, ca pe o colonie etc.), în luna ianuarie s-a înregistrat un număr record de subiecte anti-Occident: 2.200. „Corupția reală este în Vest, ei sînt de vină, nu noi – pare a fi motto-ul unor editorialiști care descriu UE și SUA ca surse ale răului și ale corupției“ – este una dintre concluziile articolului care consemnează nu doar luări de poziție ale politicienilor, dar și articole din mass-media românească – „Cine ne asuprește mai rău, UE sau SUA“ (Jurnalul), „Sănătatea românilor la cheremul nemților“ (România liberă), „UE acuză Estul de corupție, ca să-și ascundă propria corupție“ (Maria Grapini, citată de Sputnik) sînt doar cîteva exemple.

Demonizarea Vestului, făcută în termeni naționaliști, atît de la tribuna politică, cît și prin portavocea mass-media, nu ne-a adus și nu ne va aduce nimic bun, iar „mîndria de a fi român“ nu e altceva decît un măr otrăvit pe care românii îl înghit în lipsa altui resort de a se simți bine cu ei înșiși.

Foto: wikimedia commons

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.

Adevarul.ro

image
Mărturiile şoferiţei care a omorât patru muncitori la Iaşi. Femeia spune că n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.
image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.
image
Dispută într-o grădiniţă făcută cu banii statului ungar: „Pot veni şi copii români, dar educaţia va fi în maghiară”
Biserica Reformată a construit în Huedin (judeţul Cluj) o grădiniţă cu predare în limba maghiară. Un reprezentant al bisericii a precizat că grădiniţa a fost construită cu sprijin din partea  statului ungar, dar că va primi şi copii români.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.