Marsuinul protocronist, noul nostru simbol național

Publicat în Dilema Veche nr. 780 din 31 ianuarie – 6 februarie 2019
Marsuinul protocronist, noul nostru simbol național jpeg

Apariția „lupului dacic“ pe logo-ul președinției României la Consiliul UE a dat naștere la diferite controverse. E ceva ce merită discutat, dar în alți termeni decît s-a făcut deja. Iar concluziile nu-s chiar previzibile. 

Hai să vedem întîi cum funcționează lupul. Prin octombrie 2018, în Birourile Permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților era subiectul unei polemici referitoare la faptul că el, lupul, poate fi recunoscut – sau nu – ca atare, deci ca lup dacic, în logo-ul președinției. Pe scurt, PSD-ul zicea că da, Opoziția că nu. A rămas pe-a PSD-ului, ca toate-n țara asta. Polemica asta e stupidă. Logo-ul trebuie să comunice, în primul rînd, în afara țării, iar ideea că francezii, nemții sau italienii – fie ei și politicieni – ar ști despre lupul dacic, ca să-l recunoască sau nu, e iluzorie. Am încercat să mă uit cu ochi ignoranți la logo și seamănă, ca-n testul Rorschach, cu un lup, cu o vulpe, cu un poștaș cu guler de frac sau cu un marsuin, în funcție de ce-ți imaginezi. Și chiar dac-am defila prin Europa cu un steag dacic originar, recognoscibil (nu mai avem pe stoc…), tot am avea o problemă: căutați pe Wikipedia în limba engleză și vedeți că acolo lupul dacic e „dragon“. Vasile Pîrvan îi spunea „balaur“.

Chit că nu se înțelege și, dacă s-ar înțelege, nu ar comunica nimic, veți fi de acord că e cazul să încercăm să stabilim ce a vrut, măcar, să spună el, lupul dacic. Pentru asta, e cazul să vedem cum a apărut pe logo-ul președinției Consiliului UE. Prin 2017, a fost desenat de un elev de-a noua de la „Caragiale“, pentru a participa la – și a cîștiga – un concurs jurizat de o comiție reprezentativă, incluzînd nume din publicitate (Enoiu, Naumovici, Borțun), dar și/sau/mai ales specialiști în imagine, grafică, semiotică și orice ca Rareș Bogdan (Realitatea TV), Dana Grecu și Sabina Iosub (Antena 3) și Bogdan Chirieac (Antena 3, România TV, Adevărul, Gândul, Motorola, DC News, ALRO Slatina, Dorin Cocoș, Sorin Ovidiu Vântu etc.). La judecata critică a acestora s-au adăugat voturile obținute online. Ulterior, versiunea elevului a fost dreasă ușor de niște graficieni maturi anonimi, pentru a ajunge ce vedem azi.

La componența majoritară a Birourilor Permanente și a juriului, putem spune, cred, că avem de-a face cu o versiune semidoct-pesedistă (scuzați pleonasmul) a identității noastre naționale, lucru care se vede oricum cu ochiul liber. Interesant e cum un mit național perdant în fața originii „de la Rîm“, cel dacic, devine prevalent fix acum. Contextul îl știm cu toții, e vorba de protocronismul ceaușist care a făcut pui și prin manualele de istorie canonice de azi. Interesant e să constatăm că acesta se transformă, în trei decenii, în dacopatia contemporană, ipostaziată în producțiuni de YouTube, prizate de un public larg și, inevitabil, tînăr. Și lasă urme, inclusiv în logo-urile oficiale. La fel cum tragedia s-a născut din sinteza apolinic-dionisiac, și arhetipul nostru național pare a se așeza într-o dialectică perpetuă între Cetatea Eternă și un trib în perpetuă alergare, înarmat cu un fel de tunel de vînt cu cap.

Toate aceste considerații locale sînt însă mai puțin importante decît o comparație cu logo-urile președințiilor altor țări. Dacă ne uităm la mandatele Austriei, Bulgariei, Estoniei, Maltei sau Slovaciei (predecesorii noștri imediați), vedem că, în general, simbolurile naționale lipsesc, cu excepția crucii malteze, prea ofertantă grafic și oricum devenită element vizual global. Identitatea națională e transmisă doar prin culorile drapelelor naționale. Figurativul tinde să dispară, dacă nu luăm în considerare Slovacia, care a defilat cu un emoticon care salută. Nu am loc de detalii, dar căutați pe net logo-urile respective și veți fi de acord că reprezintă alegeri neconflictuale și, în același timp, ofertante grafic. Designul e de fiecare dată minimalist, plan, geometric, în acord cu trend-urile ultimilor douăzeci de ani.

Dacă i-ar fi jurizat Rareș Bogdan, austriecii ar fi defilat cu un vultur imperial, bulgarii cu un leu, estonienii cu trei, iar Slovacia cu o cruce patriarhală. Oricum, la ce zice heraldica, Europa ar fi o cafteală continuă între vulturi și lei cu unul sau mai multe capete. I-ați văzut pe undeva pe la Bruxelles? Eu, nu, și e clar de ce.

Din fericire, nouă strămoșii daci ne-au lăsat un fel de lup sau balaur. Dac-ar fi lizibil ca steag dacic, cu toate cononotațiile lui, ar fi grav: am transmite Europei un semnal războinic și localist tocmai în vremurile în care Uniunea Europeană are probleme ca Ungaria, Polonia sau Marea Britanie, iar un Guy Verhofstadt ne pomenește împreună cu Ungaria și Polonia, legat de Articolul 7. Ca și în alte contexte mai importante ale istoriei noastre, am fost salvați de propria năuceală: nu comunicăm decît o personificare bizară de animal mutant a unei țări și ea bizare și mutante. Ceea ce e oricum mai bine decît ce ne trece, de fapt, prin cap. 

Iulian Comanescu este analist media.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

oleg deripaska foto epa efe
Oligarh apropiat de Putin, acuzat că a încercat să obțină cetățenia americană pentru copiii lui
Oleg Deripaska este acuzat de Ministerul american al Justiţiei că a elaborat un plan pentru a o face să nască pe Ekaterina Olegovna Voronina (cunoscută de asemenea ca Ekaterina Lobanova) în SUA de două ori.
image png
Un nou avion supersonic ar putea zbura de la Londra la New York în doar 80 de minute
Hyper Sting este un avion supersonic proiectat recent care ar putea depăși viteza de zbor și dimensiunile legendarei aeronave Concorde.
Lucrările pe Valea Oltului la structura DN7 în Sibiu Foto DRDP Brașov jpg
Alternative pentru șoferii prinși în capcana lucrărilor de pe Valea Oltului și A1 Sibiu-Pitești VIDEO
De multe luni, din cauza lucrărilor începute în mai multe puncte pe DN7 / E 81 - Valea Oltului, dar și pe A1 Sibiu – Pitești, traficul rutier pentru trei județe este sufocat de ambuteiajele din Sibiu.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.