Manuale de utilizare a vieții

Publicat în Dilema Veche nr. 363 din 27 ianuarie - 2 februarie 2011
Manuale de utilizare a vieții jpeg

Puteţi învăţa orice din cărţi. Sau cel puţin asta vă promite industria de cărţi self-help. Sănătate, dependenţă, diete, bani, relaţii şi sex, fericire, succes etc. – există cîte o carte pentru orice problemă, chiar şi pentru probleme pe care nu ştiaţi că le aveţi. La categoria self-help de pe Amazon se regăsesc 113.388 de titluri. Mult mai puţine sînt titlurile disponibile pe piaţa românească. Deocamdată, se traduce cîte puţin din tot: de la maculatură (luaţi la întîmplare orice ghid care le spune femeilor cum să pună mîna pe un bărbat) pînă la bestsellers şi cărţi mai serioase, de psihologie pozitivă. Explicaţia cea mai la îndemînă pentru felul în care arată piaţa de carte self-help de la noi ar fi comportamentul consumatorului român, însă trebuie să avem în vedere faptul că, pînă la urmă, fenomenul self-help e unul esenţialmente american. Rădăcinile fenomenului self-help se regăsesc în literatura citită de puritani. Ghidurile care răspundeau preocupărilor de atunci (pioşenie, morală şi muncă) au constituit una dintre sursele eticii protestante – tocmai acea etică prin care Weber explica forţa capitalismului american. Odată cu secularizarea, fireşte, s-au diversificat şi subiectele abordate. În Self-Help Books: Why Americans Keep Reading Them, Sandra K. Dolby identifică patru elemente care au contribuit la creşterea consumului de cărţi self-help: individualitatea şi conceptul de „eu“ în cadrul comunităţii, ca făcînd parte din perspectiva americanilor asupra lumii; tradiţia autoeducării în America; tradiţia literară a eseului didactic, precum şi noua paradigmă a activismului social – imperativul de a face ceva pentru cei din jur, chiar dacă, într-o primă fază, asta înseamnă doar o schimbare în propria viaţă.

Una dintre primele cărţi care a cunoscut un succes răsunător a fost How To Win Friends and Influence People, de Dale Carnegie. Publicată în 1937, într-o primă ediţie de doar cinci mii de copii, cartea se bucură şi astăzi de reeditări (ediţia revizuită a apărut la noi în 2010, la Curtea Veche, în traducerea lui Marius Chitoşcă: Secretele succesului. Cum să vă faceţi prieteni şi să deveniţi influent). Între timp însă, piaţa cărţilor self-help a devenit una foarte competitivă. Pentru a avea asigurat un loc pe lista celor mai bine vîndute cărţi, un titlu bun nu e suficient. Ce ar putea ajuta e o recomandare de la Oprah. A funcţionat pentru Philip McGraw, mai cunoscut ca Dr. Phil, care după apariţiile la Oprah nu numai că a publicat cîteva bestsellers (Life Strategies, Self Matters ş.a.), dar are şi propria emisiune. Iar mai tîrziu, recomandarea venită din partea lui Oprah a funcţionat şi pentru The Secret, de Rhonda Byrne. The Secret e una din multele cărţi self-help care promovează ideea conform căreia gîndirea pozitivă e secretul fericirii absolute, al succesului pe toate planurile. Puteţi arunca această carte la gunoi după doar cinci pagini citite (aşa cum a făcut-o Dave Chappelle, care ridiculizează The Secret într-un număr de stand-up) sau vă puteţi lăsa furaţi de efectul placebo pe care-l poate avea o asemenea carte. Problema cu acest gen de cărţi nu e doar că vînd idei reciclate şi soluţii complet nerealiste, ci şi că încurajează glorificarea gîndirii pozitive, ignorînd astfel rolul jucat de gîndurile negative. Chiar şi în cărţile de psihologie pop care pun accentul pe gîndire pozitivă, autorii au grijă să sublinieze rolul gîndurilor negative, atîta timp cît acestea se încadrează în limitele raţionalului. Unii autori de cărţi self-help însă se încăpăţînează în obsesia pentru fericire – probabil şi pentru că de cîtăva vreme sîntem ameninţaţi cu „depresia, boala secolului“. 

O altă obsesie a autorilor self-help e procrastinarea, acest inamic al productivităţii, acest păcat al secolului. De fapt, preocuparea pentru anihilarea acestui obicei prost nu e o noutate. Bill Knaus, o autoritate în depăşirea procrastinării, spune că în cărţile pentru copii din secolul al XIX-lea erau descrise poveşti terifiante despre oameni care au murit din cauza procrastinării sau care au căzut în dizgraţie din aceeaşi cauză. Iar într-o serie de poveşti mai aproape de timpurile noastre, procrastinarea e descrisă ca fiind cauza transformării oamenilor în murături. Cultura self-help (cărţi, DVD-uri, comunităţi online, seminarii şi ateliere) continuă să se extindă şi va continua să se extindă, nu doar în State, ci şi ailleurs, pentru că întotdeauna vor exista consumatori nemulţumiţi de vieţile lor şi disponibili să cumpere ceva care le promite o soluţie. Şi ca să-l parafrazez pe Bill Knaus, puteţi folosi aceste cărţi ca pe nişte cărţi de bucate şi să urmaţi reţetele întocmai, sau puteţi lua din ele doar ce credeţi că vă e necesar.

Anamaria Dobinciuc este absolventă a masteratului de Societate mediatică, Facultatea de Studii Europene, Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca.

Bătălia cu giganții jpeg
Unde greșesc autoritățile
Oare, în loc ca autoritățile să încerce să deservească traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca să nu zic mai la îndemînă, să-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spațiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
„Ce nu înțelegeți voi este că…”* – 11 lecții despre oraș
Pietonizarea e permanentă. A merge pe carosabil, chiar dacă temporar ți se dă voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
În Suedia, două roți sînt mai bune decît patru
Municipalități suedeze au început să reducă drastic numărul locurilor de parcare din centru, înlocuindu-le cu parcări pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat în trafic, de a nu plăti rate la mașină, de a nu fi vulnerabil la fluctuațiile prețului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
„În ceea ce privește mobilitatea urbană, cel mai important e să lupți împotriva izolării” – interviu cu Carlos MORENO
Administrațiile locale se confruntă cu această mare provocare de a oferi o alternativă la mașina personală care să fie acceptabilă pentru un număr mare de cetățeni.
Viețile netrăite jpeg
Cît de ficționale sînt țările și spațiile în care trăim?
Liniștea și familiaritatea sînt suficiente sau devin prea puțin cînd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jumătate mișcare, jumătate siguranță
Locurile sînt sinonime cu niște stări psihice, sînt legate de întregi constelații de lucruri trăite, sunete, imagini, intensități care au înscris acel teritoriu pe harta mea emoțională.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac între munți
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, între cei doi poli ai vieții mele
Cred că pentru mine e esențial să pot oscila între două stări sau două locuri sau două universuri sufletești.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
Mă văd întors în Paris, trăind liniștit viața altora, recunoscător celor care se poartă frumos cu mine, pînă cînd alții, nou-veniți, încep să îmi fie recunoscători că mă port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Mașina pe care mi-aș fi luat-o putea funcționa drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
Aș vrea să trăiesc în România pentru că, după atîtea mereu alte și alte hărți, ar fi mai ușor s-o iau pe-a noastră la puricat, și la propriu, și la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-aș lăsa purtată de gîştele sălbatice ale lui Nils Holgersson, dînd roată nu doar Suediei, ci întregului continent, planînd fără nici o obligaţie şi nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit cîndva.
1200x630 jpg
Pentru Constanța, cu dragoste și abjecție
Mi-ar plăcea să trăiesc într-o Constanța în care nostalgia – neobturată de dezvoltările imobiliare – să deschidă portaluri către trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Centrul și marginea
Tendința este acum cea a descentralizării și nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari în ficțiune și în realitate
Comoditatea locuirii împreună se vede că a primat față de disconfortul izvorît din diferență, rasială, socială.
Mahala jpg
Mahalale şi mahalagii
Oamenii se temeau de mahala şi de puterea cu care devora reputații şi destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins în cei 46 de metri pătrați ai apartamentului de două camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralității: o scurtă istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Muşcătura de viperă: ce nu ai voie să faci dacă eşti muşcat de acest şarpe veninos
Muşcătura de viperă poate fi gravă, ajungându-se la deces în lipsa intervenţiei prompte. Specialiştii explică ce trebuie făcut şi, mai ales, ce nu trebuie făcut într-o astfel de situaţie. Sunt, de asemenea, măsuri de prevenţie şi informaţii pe care orice amator de drumeţii ar trebui să le cunoască.
image
Un bărbat care şi-a înşelat soţia a fost obligat de judecători să-i achite despăgubiri de 20.000 euro
Un bărbat care şi-a înşelat soţia şi a lăsat-o fără avere a fost obligat de instanţă să-i plătească daune morale şi compensatorii în valoare totală de 20.000 euro.
image
Păţania neaşteptată a unei românce în Grecia. „Asta cu seriozitatea şi amabilitatea grecilor e doar un mit”
O româncă spera să petreacă un concediu de vis în Grecia, iar pentru asta şi-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajunsă acolo, turista a avut o surpriză neplăcută.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.