M.A.M.E. şi steluţe – interviu cu Maria CULESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 602 din 27 august - 2 septembrie 2015
M A M E  şi steluţe – interviu cu Maria CULESCU jpeg

Cum v-a venit ideea asociaţiei? 

Am înfiinţat Asociaţia M.A.M.E. în urmă cu aproape şapte ani pentru a veni în sprijinul copiilor diagnosticaţi cu cancer şi alte boli grave din România pentru că şi eu, la rîndul meu, m-am confruntat cu această boală cumplită. Am trecut prin experienţa unui bolnav de cancer, care, la momentul respectiv, nu putea fi tratat în ţară şi am decis să plec la o clinică în străinătate pentru a beneficia de un tratament de radioterapie

, care nu era disponibil în România. După ce am intrat în remisie totală, mi-am dorit cu toată fiinţa mea să ofer şi altora o şansă în plus la viaţă, aşa cum am primit şi eu. Astfel, de-a lungul timpului, am conceput şi am implementat alături de echipa mea proiecte şi campanii menite să îmbunătăţească calitatea vieţii copiilor şi tinerilor, pacienţi oncologici. Intrînd în contact cu aceşti copii şi cu familiile lor, mi-am dat seama că, pentru a facilita vindecarea în cazul unor afecţiuni grave, este foarte important ca, pe lîngă asigurarea serviciilor medicale, să îi fie tratate pacientului şi problemele de natură emoţională, relaţională şi materială pe care le creează specificul acestor boli. Astfel, în iunie 2014, am înfiinţat Centrul Steluţelor, un centru social de sprijin şi recuperare destinat copiilor aflaţi în situaţii de risc în cadrul căruia oferim gratuit copiilor bolnavi, precum şi celor care provin din medii defavorizate, servicii de informare şi îndrumare, consiliere psihologică, consiliere juridică, consultanţă medicală, consultanţă nutriţională, kinetoterapie, ergoterapie, ludoterapie, ateliere de terapie emoţională prin artă şi joc, şi activităţi socio-educative. 

Lucraţi doar cu voluntari? 

Echipa Asociaţiei M.A.M.E. este formată din 11 persoane care lucrează permanent, cu carte de muncă, 7 specialişti colaboratori şi 117 voluntari, dintre care 80 activi, iar 37 de voluntari sînt persoane care locuiesc departe de Bucureşti, ceea ce le permite să se implice doar în campaniile de promovare a proiectelor asociaţiei şi în campaniile de strîngere de fonduri. 

Cum selectaţi şi pregătiţi voluntarii? 

Asociaţia M.A.M.E., în cei aproape şapte ani de activitate, nu a organizat nici o sesiune de recrutare de voluntari, deoarece nu a fost necesară o astfel de acţiune. Primim periodic solicitări de voluntariat, atît prin e-mail sau telefon, cît şi prin prezenţa lor la sediul nostru. De asemenea, persoanele care au intrat în contact cu cauza organizaţiei în diferite locuri publice (tîrguri, expoziţii, evenimente) şi-au exprimat dorinţa de a voluntaria pentru a fi alături de copiii bolnavi pe care îi ajutăm.  După ce au semnat contractul de voluntariat cu Asociaţia M.A.M.E., voluntarii sînt informaţi asupra tuturor activităţilor, campaniilor şi proiectelor derulate de la înfiinţare şi pînă la momentul respectiv în cadrul unor sesiuni de informare susţinute de coordonatorul nostru de voluntari, Andreea Toma. De asemenea, voluntarii sînt invitaţi să participe la training-uri care au scopul de a le îmbunătăţi abilităţile de lucru şi interacţiune cu beneficiarul şi, după caz, cu donatorul. 

Ce competenţe trebuie să aibă aceştia ca să fie apţi să lucreze cu copii aflaţi în situaţii speciale, situaţii-limită? 

Competenţele pe care ne dorim să le aibă voluntarii care fac parte din echipa Asociaţiei M.A.M.E. sînt mai degrabă valori pe care le împărtăşim cu toţii, şi anume: empatie, dăruire, implicare şi seriozitate.

Care sînt bolile cele mai frecvente ale copiilor? 

În proporţie de 70%, copiii pe care Asociaţia M.A.M.E. îi sprijină sînt diagnosticaţi cu diferite tipuri de cancer (leucemii, limfoame, tumori cerebrale, renale, osoase etc.) şi 30% sînt copii diagnosticaţi cu alte boli (tetrapareze spastice, neurofibromatoze, meningocel lombosacrat, afecţiuni ale inimii etc.). 

Trebuie ca voluntarii să se poarte diferit în funcţie de fiecare tip de boală? 

În contact direct cu copiii care vin la Centrul Steluţelor (centru pe care noi, Asociaţia M.A.M.E., l-am înfiinţat pentru a oferi servicii de sprijin şi recuperare copiilor bolnavi de cancer şi alte boli grave) intră în mod special voluntarii care au specializare fie de psihologi clinicieni, fie de psihoterapeuţi şi care bineînţeles că ştiu cum să abordeze fiecare tip de boală. Dar la Centrul Steluţelor participă la atelierele de creaţie şi la activităţile socio-educative şi copii sănătoşi care provin din medii defavorizate, iar cu aceşti copii interacţionează majoritatea voluntarilor din asociaţie, sub îndrumarea animatorului socio-educativ, Irina Stănescu. 

Ce trebuie să facă, propriu-zis? 

În momentul în care voluntarul semnează contractul, îl rugăm să completeze şi un formular prin care îşi exprimă interesul pentru anumite activităţi în cadrul organizaţiei. Unii doresc să se implice în aceeaşi sferă de activitate, comună cu profesia (de exemplu, un avocat oferă consiliere juridică, un psiholog oferă consiliere psihologică), dar sînt şi persoane care aleg să voluntarieze în cu totul alt domeniu decît cel în care profesează (un informatician pasionat de fotografie care ne ajută cu documentarea activităţilor, o jurnalistă care participă cu copiii la atelierele de creaţie).

Care sînt cele mai dificile situaţii cu care se confruntă voluntarii? 

Cele mai dificile momente sînt atunci cînd voluntarul află diagnosticul copilului pe care tocmai l-a cunoscut la un atelier de creaţie sau la orice altă activitate din cadrul Centrului Steluţelor. Deseori văd voluntari care, în astfel de momente, depun eforturi să zîmbească şi să îşi ascundă lacrimile. Însă motivaţia şi dăruirea care stau în spatele acţiunii de voluntariat îi ajută să depăşească momentul şi să îşi canalizeze toată energia pentru a aduce zîmbete şi bucurie pe chipurile celor mici. De asemenea, mai sînt situaţii în care voluntarul află că unul dintre copii nu poate participa la o activitate pentru că tocmai a fost internat pentru un tratament cu citostatice sau stă acasă, în pat, deoarece starea de sănătate nu îi permite să vină la centru. 

Cum aţi învăţat dvs. personal să vă ocupaţi de copiii aflaţi în asemenea situaţii? 

Personal, nu consider că trebuie să studiezi la o şcoală anume pentru a şti cum să te comporţi în astfel de situaţii. Trebuie doar să ai dragoste faţă de cel de lîngă tine, în special faţă de cel aflat în nevoie, şi să îţi găseşti timpul necesar pentru a-i acorda atenţie. Apoi, totul vine de la sine. 

Care este relaţia cu părinţii? Îi învăţaţi şi pe aceştia să se poarte într-un anume fel? 

Pentru noi, părinţii sînt la fel de importanţi ca şi copiii lor, tocmai de aceea serviciile pe care le oferim sînt adresate în aceeaşi măsură şi acestora. Îi invităm să participe la diverse

-uri pe care le organizăm tocmai pentru a facilita accesul lor la specialiştii cu care colaborăm (medici, nutriţionişti, jurişti, kinetoterapeuţi, psihologi, asistenţi sociali) cu scopul de a-i ajuta să gestioneze şi să depăşească mai uşor perioada de confruntare cu boala copilului. 

Care sînt cele mai mari victorii pe care le-aţi obţinut cu copiii bolnavi? 

Pentru mine cel mai important lucru este că, împreună cu echipa, voluntarii, donatorii şi sponsorii Asociaţiei M.A.M.E., reuşim să oferim, zi de zi, o şansă în plus la viaţă copiilor diagnosticaţi cu cancer şi alte boli grave din România. 

Maria Culescu este preşedinta Asociaţiei M.A.M.E., o organizaţie non-profit înfiinţată în 2009 cu scopul de a oferi sprijin copiilor diagnosticaţi cu cancer şi alte boli grave, precum şi celor care provin din medii defavorizate. 

a consemnat Iaromira POPOVICI  

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
„Iuda“ care i-a trădat pe luptătorii anticomuniști, plătit regește. Povestea legendarului Ogoranu care nu a putut fi prins de Securitate timp de aproape trei decenii
Banda lui Ion Gavrilă Ogoranu, din care făceau parte unii din cei mai vestiți luptători anticomuniști, a fost anihilată după au fost infiltrați trădători. Informatorii Miliției și ai Securității primeau bani grei pentru informații despre partizani.
image
Joburile de rutină cresc riscul de declin cognitiv cu 66% și de demență cu 37%, potrivit unui studiu
Conform unui nou studiu, activitatea intensă a creierului la locul de muncă ar putea da roade nu numai în ceea ce privește avansarea în carieră, ci ar putea, de asemenea, să protejeze cogniția și să contribuie la prevenirea demenței pe măsură ce înaintezi în vârstă.
image
Rujeola a început să-i ucidă și pe părinții nevaccinați. Număr record de cazuri
În România avem epidemie de rujeolă, iar situația devine din ce în ce mai gravă: săptămâna trecută s-a înregistrat un record de îmbolnăviri.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.