Mai scutiți-ne cu „generațiile viitoare“!

Publicat în Dilema Veche nr. 775 din 27 decembrie 2018 – 9 ianuarie 2019
Mai scutiți ne cu „generațiile viitoare“! jpeg

Să nu-ți vină rău cînd auzi asta cu „generațiile viitoare“? Toate tîmpeniile astea ale societăților care s-au plictisit de bine și-acum o iau razna, nu știu ce să mai facă să nu crape de plictiseală. Să nu te ia cu nervi și cu amețeală cînd te uiți spre nordul continentului ăstuia? La rătăciții ăia de norvegieni, de exemplu. Ce să mai ceri de la unii care trăiesc juma’ de an în întuneric? Unii care beau de sting, sînt depresivi și ți iau copiii din casă dacă te răstești la ei. Auzi, tembelism. Adică nici măcar n-ajungi să le razi niște cazmale peste ochi, să se mai potolească. E suficient să-i înjuri un pic sau să ridici tonul la ei. Odată-i vezi pe unii de la statul ăla al lor că intră pe ușă și-ți iau copiii din casă. Domnule, copilul trebuie bătut uneori, altfel nu-nvață. Uită-te la noi cum am crescut. Păi, cînd ne-ncingeau părinții noștri într-o serie, dacă făceam tîmpenii, nu ne mai scotea nimeni din mîinile lor. Și nu ne-a prins bine? Nu sîntem noi un popor sănătos acum? Nu ca dezaxații ăia de norvegieni.

Adică, uite, dacă nu-nvățai, dacă veneai de-afară murdar de noroi, dacă nu arătai carnetul de note sau dacă te mînca undeva să comentezi tu ce ziceau mama sau tata. O luai? O cam luai. [...] Noi știm să arătăm pe o hartă unde e țara noastră, spre deosebire de ăia, care se uită de le curge din gură și habar n-au ce-i posteru’ ăla atîrnat pe perete. Și chestii de-astea. Că exemple se pot da o mie. Zeci de mii. Noi avem cultură generală. Știm cu ce se mănîncă viața, imediat improvizăm ceva, ne descurcăm, avem o vedere de ansamblu. P ăia, dacă le-ai luat schema din fața ochilor, le-ai stins lumina. Intră-n panică, bat din buze, se-adună la ședințe, să facă un plan, să… orice. I-ai terminat dacă i-ai scos din ale lor. Ei nu știu să se descurce. Păi, te duci tu cu liceul făcut la noi și i-ai spart. Se uită la tine ca la Bruce Lee. Adică noi sîntem la alt nivel. Și de educație, și de tot ce vrei. Știi cum vine asta?! Adică, dac-ai luat o cafteală la un moment dat, știi de ce-ai luat-o. Că nu te băteau din senin. Și n-a prins bine? Ba a prins foarte bine. Că ne-a pus pe o linie, pe o traiectorie, ne-a deschis ochii, ne-a nvățat ceva în viață. Nu?!

Uite, de exemplu, la ei, dac-ai căzut pe stradă, nu se uită nimeni la tine. Stai acolo și crăpi cu zile, că nu te duce nimeni la spital. N-are nimeni nici o treabă cu tine. Îți zîmbesc artificial, te-ntreabă ce faci, doar de formă, și trec mai departe. Acolo nu există prietenie adevărată, ca la noi. Totul e ultraschematizat, băgat într-un tabel, și la revedere, nu stai la discuții. Adică nu mergi în nici o vizită, nu stai la taclale, nu pui pe masă ce ai mai bun. Acolo, dacă te duci la unii-n casă, printr-o minune, îți pun juma’ de pahar de prostie de-aia de-a lor sau un vin acru, de nu-l poți bea, două grisine și cam asta e tratația. Sînt foarte reci, n-au sentimente, nu se exteriorizează, așa, ca noi. Și-s prostani, domnule! Bătuți în cap. Nu-s dezghețați deloc, așa cum sîntem noi. Sigur, vorba-i vorbă, se țin de promisiuni, vin la fix, da-n rest n-au nici o sare și nici un piper. Și se miră, așa, cînd te văd, cînd aud că le vorbești limba și cînd aud cîte știi, zici c-au văzut un extraterestru. Tu le zici că la noi e normal, că așa am ieșit noi din școală. Ăia fac niște ochi mari, cască gurile și-ncep să șușotească ntre ei. Și-i fraierești cînd vrei. Deci faci ce vrei cu ei, că-s foarte-ngrămădiți.

Băi, și-o țin langa cu „generațiile viitoare“. Așa cum au început și p-aici, pe la noi, niște hipsteri d ăștia. Deci te ia cu amețeală și-ți vine să faci cu nervii. Orice, dar absolut orice, e pentru „generațiile viitoare“. Băi, da’ poate vrea și gura mea să mănîncă ceva bun în epoca asta, mă, frățicule! Nu mai merge, nene! Gata. S-a luat curentu’. S-a terminat cu boieria. Auzirăm și noi de foagra, d-ăla de rață sau de gîscă ndopată. Acuma, canci. Gata. S-a terminat distracția. Nu se mai face, că suferă rața și gîsca, nenică. Deci rămîi prost ce-i în capu’ lor. Prin California, nu mai pupi chirie dacă ai plante. De-alea-n ghiveci, de pus la geam sau unde vrei. Cică tre’ să economisești apa. Că generațiile viitoare n-or să aibă deloc. Mi-a zis un pretenar că era-n Danemarca, muncea p-acolo. Și-a venit un d-ăla d-al lor, să repare vasu’ de la closet. A stat ăla, le a moșmondit p acolo, în sfîrșit, a reparat chestia. Și le a zis că closetu’ are ca un potențiometru în spate. Deci poți să dai la mare sau la mic, în funcție de cîtă nevoie ai de apă în bazin. Și că l-a dat el, de la mare, pe mic. Că trebuie să rămînă resurse și pentru „generațiile viitoare“. Deci a rămas ăsta al nostru mască, ce figuri avea instalatoru’ pe el, cu „generațiile viitoare“.

Așa. C-o luasem cu norvegienii ăia. Deci ăia au descoperit acum vreo patruj’ de ani, hai cincizeci-șaizeci, că au petrol ca la balamuc. Și-au votat la un referendum ce să facă cu tot bănetu’ ăla. Și-a ieșit că să bage mare într-un fond de pensii, care cică e cel mai tare din lume acum. Și altă chestie, că să țină și să investească pentru „generațiile viitoare“. Deci eu cred că la noi am face cu capu’. Adică eu n-am pentru mine și tre’ să mă doară la bașcheți de generații. Deci abia asta înseamnă pierdere, frate. Vezi, dacă nu știu să improvizeze? O freacă de ’jde ani cu generațiile. Știi?! De parcă ăștia mici, ai noștri, sînt oligofreni. Ce să le lași, nene? Că s-a furat tot. Îi înveți școala vieții și se descurcă. Noi nu ne-am descurcat? 

articol apărut în Dilema veche, nr. 761, 20-26 septembrie 2018

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.
Agnès Varda (Guadalajara) 18 cropped jpg
Cum tratăm mitocanii
Într-o lume a asertivității, a agresiunii și-a violenței, tandrețea și compasiunea și-au pierdut întrucîtva din valoare.
p 11 jpg
Zigzag despre bun-simț
Deformația profesională mă face să fiu un observator sensibil la manifestările bunului-simț sau ale absenței acestuia.
p 12 jpg
p 13 sus jpg
Bunul-simț al bunelor simțuri
Bunul-simț apare astfel, în această lumină, ca avînd și o dimensiune politică.
p 14 WC jpg
O masă cu bune maniere
Obiceiul însă ar merita să fie menționat în codul bunelor maniere din întreaga lume: conexiunile reale nu se cronometrează.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Trecutul a ajuns la destinație
De cîte ori lăsăm ceva în urmă ne dorim, precum Bolaño, să cîștigăm un vis.
Charles de Gaulle International Airport in France jpg
„Hoarding” emoțional
Strîng și împachetez discuții, situații, gesturi și chipuri.
Vegetarian Sushi Maki roll jpg
Dropii, zimbri sau bouri. I-am mîncat
Poate îmbucurarea papilelor gustative o să fie o apucătură desuetă.
969 11 VladStroescu jpg

Adevarul.ro

1669494557875057 1XMKigNP jpg
Argentina-Mexic. Foștii campioni mondiali au jucat prost, dar au avut un jucător Messianic
Selecţionata Argentinei rămâne în cursă pentru optimile de finală ale Cupei Mondiale de fotbal din Qatar, după ce a învins echipa Mexicului cu scorul de 2-0 (0-0), sâmbătă seara, pe Lusail Stadium din Al Daayen, în Grupa C.
Bataie intre suporteri jpg
Bătaie între fanii englezi și cei galezi. Pumni, picioare și scaune folosite în ciocnire VIDEO
Două grupuri de fani, unul din Anglia, celălalt din Țara Galilor, după cum arată tricourilor pe care le purtau, s-au luat la bătaie în stațiunea spaniolă Tenerife. Meciul dintre cele două naționale va avea loc marți.
smurd masina foto shutterstock
Un șofer de 82 de ani a omorât doi pietoni, după ce, în urmă cu puțin timp, accidentase un biciclist
Un grav accident rutier a avut loc sâmbătă seara în Argeș. Doi pietoni accidentați pe DN7 au murit. Tragedia a fost provocată de un șofer în vârstă de 82 de ani, la scurt timp după ce mai provocase un accident.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.