Mai scutiți-ne cu „generațiile viitoare“!

Publicat în Dilema Veche nr. 775 din 27 decembrie 2018 – 9 ianuarie 2019
Mai scutiți ne cu „generațiile viitoare“! jpeg

Să nu-ți vină rău cînd auzi asta cu „generațiile viitoare“? Toate tîmpeniile astea ale societăților care s-au plictisit de bine și-acum o iau razna, nu știu ce să mai facă să nu crape de plictiseală. Să nu te ia cu nervi și cu amețeală cînd te uiți spre nordul continentului ăstuia? La rătăciții ăia de norvegieni, de exemplu. Ce să mai ceri de la unii care trăiesc juma’ de an în întuneric? Unii care beau de sting, sînt depresivi și ți iau copiii din casă dacă te răstești la ei. Auzi, tembelism. Adică nici măcar n-ajungi să le razi niște cazmale peste ochi, să se mai potolească. E suficient să-i înjuri un pic sau să ridici tonul la ei. Odată-i vezi pe unii de la statul ăla al lor că intră pe ușă și-ți iau copiii din casă. Domnule, copilul trebuie bătut uneori, altfel nu-nvață. Uită-te la noi cum am crescut. Păi, cînd ne-ncingeau părinții noștri într-o serie, dacă făceam tîmpenii, nu ne mai scotea nimeni din mîinile lor. Și nu ne-a prins bine? Nu sîntem noi un popor sănătos acum? Nu ca dezaxații ăia de norvegieni.

Adică, uite, dacă nu-nvățai, dacă veneai de-afară murdar de noroi, dacă nu arătai carnetul de note sau dacă te mînca undeva să comentezi tu ce ziceau mama sau tata. O luai? O cam luai. [...] Noi știm să arătăm pe o hartă unde e țara noastră, spre deosebire de ăia, care se uită de le curge din gură și habar n-au ce-i posteru’ ăla atîrnat pe perete. Și chestii de-astea. Că exemple se pot da o mie. Zeci de mii. Noi avem cultură generală. Știm cu ce se mănîncă viața, imediat improvizăm ceva, ne descurcăm, avem o vedere de ansamblu. P ăia, dacă le-ai luat schema din fața ochilor, le-ai stins lumina. Intră-n panică, bat din buze, se-adună la ședințe, să facă un plan, să… orice. I-ai terminat dacă i-ai scos din ale lor. Ei nu știu să se descurce. Păi, te duci tu cu liceul făcut la noi și i-ai spart. Se uită la tine ca la Bruce Lee. Adică noi sîntem la alt nivel. Și de educație, și de tot ce vrei. Știi cum vine asta?! Adică, dac-ai luat o cafteală la un moment dat, știi de ce-ai luat-o. Că nu te băteau din senin. Și n-a prins bine? Ba a prins foarte bine. Că ne-a pus pe o linie, pe o traiectorie, ne-a deschis ochii, ne-a nvățat ceva în viață. Nu?!

Uite, de exemplu, la ei, dac-ai căzut pe stradă, nu se uită nimeni la tine. Stai acolo și crăpi cu zile, că nu te duce nimeni la spital. N-are nimeni nici o treabă cu tine. Îți zîmbesc artificial, te-ntreabă ce faci, doar de formă, și trec mai departe. Acolo nu există prietenie adevărată, ca la noi. Totul e ultraschematizat, băgat într-un tabel, și la revedere, nu stai la discuții. Adică nu mergi în nici o vizită, nu stai la taclale, nu pui pe masă ce ai mai bun. Acolo, dacă te duci la unii-n casă, printr-o minune, îți pun juma’ de pahar de prostie de-aia de-a lor sau un vin acru, de nu-l poți bea, două grisine și cam asta e tratația. Sînt foarte reci, n-au sentimente, nu se exteriorizează, așa, ca noi. Și-s prostani, domnule! Bătuți în cap. Nu-s dezghețați deloc, așa cum sîntem noi. Sigur, vorba-i vorbă, se țin de promisiuni, vin la fix, da-n rest n-au nici o sare și nici un piper. Și se miră, așa, cînd te văd, cînd aud că le vorbești limba și cînd aud cîte știi, zici c-au văzut un extraterestru. Tu le zici că la noi e normal, că așa am ieșit noi din școală. Ăia fac niște ochi mari, cască gurile și-ncep să șușotească ntre ei. Și-i fraierești cînd vrei. Deci faci ce vrei cu ei, că-s foarte-ngrămădiți.

Băi, și-o țin langa cu „generațiile viitoare“. Așa cum au început și p-aici, pe la noi, niște hipsteri d ăștia. Deci te ia cu amețeală și-ți vine să faci cu nervii. Orice, dar absolut orice, e pentru „generațiile viitoare“. Băi, da’ poate vrea și gura mea să mănîncă ceva bun în epoca asta, mă, frățicule! Nu mai merge, nene! Gata. S-a luat curentu’. S-a terminat cu boieria. Auzirăm și noi de foagra, d-ăla de rață sau de gîscă ndopată. Acuma, canci. Gata. S-a terminat distracția. Nu se mai face, că suferă rața și gîsca, nenică. Deci rămîi prost ce-i în capu’ lor. Prin California, nu mai pupi chirie dacă ai plante. De-alea-n ghiveci, de pus la geam sau unde vrei. Cică tre’ să economisești apa. Că generațiile viitoare n-or să aibă deloc. Mi-a zis un pretenar că era-n Danemarca, muncea p-acolo. Și-a venit un d-ăla d-al lor, să repare vasu’ de la closet. A stat ăla, le a moșmondit p acolo, în sfîrșit, a reparat chestia. Și le a zis că closetu’ are ca un potențiometru în spate. Deci poți să dai la mare sau la mic, în funcție de cîtă nevoie ai de apă în bazin. Și că l-a dat el, de la mare, pe mic. Că trebuie să rămînă resurse și pentru „generațiile viitoare“. Deci a rămas ăsta al nostru mască, ce figuri avea instalatoru’ pe el, cu „generațiile viitoare“.

Așa. C-o luasem cu norvegienii ăia. Deci ăia au descoperit acum vreo patruj’ de ani, hai cincizeci-șaizeci, că au petrol ca la balamuc. Și-au votat la un referendum ce să facă cu tot bănetu’ ăla. Și-a ieșit că să bage mare într-un fond de pensii, care cică e cel mai tare din lume acum. Și altă chestie, că să țină și să investească pentru „generațiile viitoare“. Deci eu cred că la noi am face cu capu’. Adică eu n-am pentru mine și tre’ să mă doară la bașcheți de generații. Deci abia asta înseamnă pierdere, frate. Vezi, dacă nu știu să improvizeze? O freacă de ’jde ani cu generațiile. Știi?! De parcă ăștia mici, ai noștri, sînt oligofreni. Ce să le lași, nene? Că s-a furat tot. Îi înveți școala vieții și se descurcă. Noi nu ne-am descurcat? 

articol apărut în Dilema veche, nr. 761, 20-26 septembrie 2018

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
România a intrat în Cartea Recordurilor cu cea mai mare paradă moto din lume. Nu mai puțin de 3.722 motocicliști au participat la parada de pe ruta Pitești-Mioveni FOTO VIDEO
Nu mai puțin de 3.766 de motocicliști din toată România au luat parte sâmbătă 15 iunie la Pitești la cea mai mare paradă moto din lume, ce a doborât precedentul record, stabilit acum aproape cinci ani în Statele Unite ale Americii.
image
Imagini greu de privit filmate pe o șosea din Marea Britanie. Un polițist lovește intenționat cu mașina un vițel scăpat pe străzi: „Ce fel de monstru...?” VIDEO
Momente îngrozitoare petrecute pe o stradă din Marea Britanie, acolo unde un echipaj de poliție a lovit un vițel scăpat liber. Bietul animal a fost lovit de două ori cu autospeciala, iar martorii au catalogat intervenția drept una brutală, potrivit Daily Mail.
image
Românii, cei mai puțin educați cetățeni ai Europei. O nouă statistică arată că tinerii noștri nu aleg să continue studiile după liceu
Proporția populației cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, femeile fiind, în general, cele mai educate.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.