Mai multă Educație muzicală!

Mariana COMĂNIȚĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 862 din 15 - 21 octombrie 2020
Mai multă Educație muzicală! jpeg

„De n-am fi avut suflet, ni l-ar fi creat muzica.“ (Emil Cioran)

Încă de la începutul secolului XX, Spiru Haret, pe atunci ministru al Instrucțiunii Publice, promova educația muzicală ca mijloc de cunoaștere și de însușire a culturii și a valorilor naționale. Practicînd el însuși muzica, Haret s-a ocupat cu insistență de învățămîntul muzical, în care vedea, cu multă intuiție pedagogică, un mijloc de a deștepta o lume de emoții și idei. „Scopul introducerii studiului muzicii – arăta el în circulara din 28 august 1902 – nu este acela de a încărca pe școlarii noștri cu niște cunoștințe pur teoretice ci de a-i învăța să cînte anumite bucăți de acelea care să aibă puterea de a-i mișca… Nici un fel de compoziție nu atinge acest scop mai bine decît bucățile de muzică românească.”

Educația muzicală este importantă în școlile noastre. Și totuși, se pare că, în prezent, este oferită din ce în ce mai puțin.

Într-o perioadă în care a existat o concentrare sporită a politicilor asupra disciplinelor la care se susțin examene naționale, școlile acordă prioritate predării disciplinelor de bază, în detrimentul disciplinelor care încurajează creativitatea și inovarea. Se vorbește tot mai mult de metode de predare interdisciplinară sau transdisciplinară, dar eliminăm din curriculum exact acele discipline care pot oferi acest tip de învățare. Educația muzicală integrează atît de multe domenii diferite simultan. De exemplu, măsurile sînt o modalitate excelentă de a exersa fracțiile. Prin raporturile dintre valorile de note putem să exersăm împărțirea, iar analiza textului unui cîntec le va permite elevilor să își lucreze abilitățile de citire și înțelegere a mesajului literar. În plus, lecțiile despre sunet și despre modul în care funcționează instrumentele muzicale vor conține informații despre fizica sunetului. Învățînd despre rolul muzicii în societate luăm în discuție evenimente istorice importante făcînd apel și la localizarea lor geografică.

Îmi amintesc cu plăcere de o oră la o clasă a IX-a, la sfîrșitul programului, în care vorbeam despre perioada preclasică și le povesteam elevilor despre pasiunea regelui Ludovic al XIV-lea pentru muzică și dans și despre compozitorul Jean-Baptiste Lully care era preferatul acestuia. Domnul profesor de istorie a intrat întîmplător în clasă și a completat prezentarea mea cu detalii istorice, iar lecția a fost o plăcere pentru noi și pentru elevi, care au pus întrebări, au comentat și chiar au spus că mai vor astfel de lecții. Dimensiunea interdisciplinară este o preocupare permanentă în lecțiile pe care le susțin, pentru ca elevii să realizeze conexiuni între informații, ducînd astfel la apariția sensului. Se evită astfel eterna întrebare „La ce îmi trebuie mie asta?”.

Experiențele și expresia artistică promovează abilitățile de învățare ale copiilor, abilitățile sociale, imaginea de sine pozitivă și abilitatea de a înțelege și de a analiza lumea înconjurătoare prin diverse forme de exprimare. Abilitatea de a imagina și de a crea imagini mentale este, de asemenea, cheia dezvoltării gîndirii etice a unui copil. Învățarea despre moștenirea culturală, artă și diversele forme de exprimare întărește abilitățile copiilor în materie de alfabetizare, participare și socializare.

Scopul exprimării muzicale în educație este de a le oferi copiilor experiențe artistice și de a le spori interesul și relația cu muzica. Copiii sînt îndrumați spre dobîndirea de experiențe ascultînd activ și făcînd observații despre fragmentul audiat. Cîntînd împreună, fiind puși în ipostaza de a executa un ritm comun și de a participa activ la o audiție muzicală, copiii își dezvoltă abilitățile lingvistice și de comunicare.

Studii științifice au dovedit că muzica este o preocupare extrem de importantă pentru toți copiii și poate duce la o mai bună dezvoltare a creierului, la creșterea conexiunii umane și chiar la ameliorarea stresului. Uneori, țările consideră educația muzicală și artistică ca un lux în curriculum, mai degrabă decît ca o piatră de temelie. Factorii decizionali din țara noastră doresc transformarea educației muzicale într-o activitate extra-curriculară opțională. În timp ce disciplinele școlare obligatorii asigură șanse educaționale egale, această abordare a plasării educației muzicale în afara mediului școlar poate duce la inechitatea socială. Copiii nu vor mai beneficia de educație muzicală decît dacă se vor înscrie la lecții private, ceea ce este mult prea costisitor pentru anumite familii. În acest fel, unor generații întregi de copii li se va refuza dreptul de a dispune de limbajul muzical.

Cu ceva timp în urmă am înființat formația școlii, care în timp a devenit o tradiție. Pentru cei mai mulți dintre elevii care au activat în trupa școlii, această perioadă a rămas cea mai frumoasă amintire a lor din viața de liceu. Unii erau foarte timizi, dar talentați, iar faptul că erau apreciați pentru performanțele artistice i-a făcut să fie mult mai încrezători, le-a sporit popularitatea în rîndul colegilor, ceea ce a contribuit la integrarea lor în colectivitate. Experiența de scenă i-a ajutat să își controleze emoțiile și să simtă susținerea colegilor de trupă.

Unii consideră că sentimentul de apartenență adus de practicarea muzicii în cadrul unei comunități le poate oferi copiilor contextul emoțional potrivit pentru ca aceștia să evolueze într-un mod armonios și echilibrat. De asemenea, oferă abilități transferabile de neprețuit, care pot fi utilizate pe parcursul carierei și dezvoltării profesionale ale unei persoane. În afară de abilitățile evidente de lucru în echipă și de perseverență, practicarea muzicii implică rezolvarea problemelor și dezvoltă atenția la detalii și analize, toate acestea fiind esențiale în viața profesională. Absolvenții cursurilor muzicale devin invariabil angajați valoroși, deoarece au mai multe abilități care îi fac ușor adaptabili.

Atunci cînd vine vorba de finanțare, economiile încep cu fondurile rezervate muzicii și artelor. Chiar dacă, pe termen scurt, acestea par a rezolva o problemă, pe termen lung impactul este unul negativ întrucît este afectată însăși calitatea capitalului uman.

Consider că este timpul ca vocile noastre să răsune puternic pentru a cere mai multă educație muzicală în școli.

Mariana Magdalena Comăniță este profesoară și directoare a Colegiului Național „Spiru Haret” din București.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.
962 t 14 VArsene jpeg
Mîntuirea biogeografică jpeg
La dolce vita vs La deutsche vita
O recentă zicală germană evocă, plastic și concis, „relația” dintre Germania și Italia – țările care ilustrează îndeobște șablonul nord-sud la nivel european: „Italienii îi respectă pe nemți, dar nu-i iubesc; nemții îi iubesc pe italieni, dar nu-i respectă”.
Crédit Suisse Zermatt JPG
Calitatea ce-am poftit, dar și tihna ce-am tihnit
Elveția, spre exemplu, este pe primul loc în topul Numbeo, pe locul 5 în cel al US News și pe locul secund, la egalitate cu Irlanda, în indexul UNDP. Alți „suspecți de serviciu” sînt Islanda, Danemarca, Suedia, Olanda, Germania, Finlanda sau Norvegia.
Left Former Movie Theater Balkan Right Hotel Bulgaria (158046439) jpeg
Geografia relativă a bunăstării
Diferențele dintre un Nord bogat, în ultimele decenii asociat de cercetătorii științelor sociale capitalismului în expansiune, și un Sud sărac, aflat sub dominația totală (pernicioasă poate?) a celui dintîi, au intrat în limbajul profesional al reprezentanților științelor sociale.
p 10 sus jpg
Greierele sobru și furnica hedonistă, sau despre noul clivaj Nord/Sud
Autenticitatea nu presupune mari sacrificii, iar „societatea singularităților” se regăsește în noul Pămînt al Făgăduinței: diferită, dar nu brutală, accesibilă, dar nu mizeră, simplă, dar nu banală.
p 12 WC jpg
De-a lungul și de-a latul vieții
Percepem viața ca pe o datorie sau ca pe o plăcere? În ce domenii e datorie și în care e plăcere? Ce preț sîntem dispuși să plătim pentru a ne trăi viața în propriii termeni? Și cîți dintre noi au oare luxul alegerii?
p 13 sus jpg
„Incategorisibila” fericire
La urma urmei, așa cum o spunea Helliwell, „fericirea” este în bună măsură un produs de marketing, iar etichetele contează prea puțin. Iar adeseori, căutînd un lucru cu lumînarea, riscăm să uităm ceea ce căutam cu adevărat.
640px Beer optimator glass bottle jpg
Lumea văzută prin fundul sticlei: bere versus vin
Ne-am găsit voia bună în deprinderile culinaro-bahice strămoșești și am stabilit ca etaloane pentru calitatea vieții sarmalele, mititeii și pruna curată. Mai la nord sau mai la sud, gastronomic vorbind, lucrurile stau altfel.
640px Overzicht van de drukte op Mokum 700, Bestanddeelnr 928 0112 jpg
Cum măsurăm bunăstarea și de ce
Avem totuși un alt mod de a înțelege dezvoltarea și feluritele ei moduri de a contribui (sau nu) la o viață bună, împlinită, umană?

Adevarul.ro

Referendum în Donbas  Ilustrație a portalului EU vs Disinfo jpg
Referendumul rusesc, pretext pentru arma nucleară. De ce are nevoie Rusia de pseudo-vot în Donbas
Propaganda rusă a pregătit intens referendumurile din Donbas, aducând argumente false. Rusia va folosi pseudo-votul pentru a putea amenința cu un atac nuclear, arată o analiză a portalului european EU vs Disinfo.
extrageri loto
Rezultatele LOTO 6 din 49, Joker 5 din 40, Noroc de duminică, 25 septembrie. Numerele câştigătoare
Loteria Română a anunţat numerele extrase duminică, 25 septembrie 2022, la Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 şi Super Noroc. La două dintre jocuri, reporturile sunt mai mari de 1 milion de euro.
Lizz Truss FOTO Getty Images jpg
Marea Britanie angajează 275.000 de străini. Care sunt domeniile cu deficit de forță de muncă
Premierul britanic, Liz Truss, vrea să extindă cotele de imigranţi pentru a atenua lipsa de muncitori străini, potrivit ziarelor britanice The Times şi Financial Times.

HIstoria.ro

image
Moștenirea legendară a lui Grigore „Nababul” Cantacuzino
Prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino (1832-1913), su- pranumit „Nababul“, a fost unul dintre cei mai mari proprietari de pământuri din România, dar și o personalitate politică marcantă (de două ori primar al Bucureștiului, și tot de două ori prim-ministru).
image
Sfârșitul tragic al copiilor lui Alexandru Ioan Cuza
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza nu a avut copii cu soţia sa, Elena Cuza. A avut în schimb doi fii cu amanta Maria Obrenovici, pe Alexandru şi Dimitrie. Copiii au fost înfiaţi de soţia oficială a domnitorului, dar amândoi au avut parte de un destin tragic. Unul a murit bolnav, iar celălalt s-a sinucis
image
Air France, o companie înființată cu o semnificativă contribuție românească
Câți dintre noi știm că la originea și la baza Air France (înființată la 30 august 1933) stă și o semnificativă contribuție românească?