Mafioţii din Abecedar

Publicat în Dilema Veche nr. 712 din 12-18 octombrie 2017
Mafioţii din Abecedar jpeg

Am ├«nv─â╚Ťat doar dup─â manuale unice, chiar ╚Öi dup─â 1990. ├Än clasele primare primeam manuale pe care le buchisiser─â cei din genera╚Ťiile anterioare. Unele erau rupte, cu foi desprinse, p─âtate de cerneal─â sau m├«zg─âlite, altele, ├«n cazuri mai fericite, aveau ╚Öi rezultatele unor exerci╚Ťii, trecute cu creionul pe margine, de elevi con╚Ötiincio╚Öi. Aveam senza╚Ťia unei pred─âri de ╚Ötafet─â. Nici primul meu Abecedar n-a fost o carte nou─â. Ar─âta destul de ÔÇ×cur─â╚ŤelÔÇť, ├«ns─â al╚Ťii colegi avuseser─â ghinionul s─â primeasc─â abecedare ├«n care personajele ilustrate, inclusiv Ana care are mere, purtau ochelari de soare ╚Öi fumau ╚Ťig─âri Kent. ├Äntr un fel era amuzant s─â prime╚Öti o carte plin─â de ÔÇ×mafio╚ŤiÔÇť, ├«nc─âlca regulile ╚Öcolare. ÔÇ×Tovar─â╚ÖaÔÇť ne atr─âgea mereu aten╚Ťia s─â ÔÇ×nu stric─âmÔÇť manualele pentru c─â dup─â ele vor ├«nv─â╚Ťa ╚Öi al╚Ťi copii. Foarte pu╚Ťini ├«ndr─âzneau s─â se ating─â de figura tovar─â╚Öului Nicolae Ceau╚Öescu de pe prima pagin─â, adic─â s─â-i pun─â musta╚Ť─â ╚Öi o ╚Ťigar─â ├«ntre buze. Dac─â vedea vreun profesor, riscai s─â fii exmatriculat. Manualele nu ajungeau niciodat─â la to╚Ťi copiii, c├«╚Ťiva r─âm├«neau f─âr─â ele, cel pu╚Ťin ├«n primele s─âpt─âm├«ni de ╚Öcoal─â.

Mai t├«rziu mi-am dat seama c─â doar profesorii slabi sau cei lene╚Öi foloseau ├«ntr-adev─âr manualele, ├«n rest fiecare ├«╚Öi avea metoda lui de predare, dincolo de ce scria ├«n manual. Profesoara de matematic─â, de pild─â, ne d─âdea teme aproape exclusiv din ÔÇ×Petric─âÔÇť, culegerea albastr─â care mi-a marcat anii de gimnaziu. C├«nd profesorii aveau treburi mai importante de f─âcut dec├«t s─â ne predea, ne puneau ÔÇ×s─â conspect─âm din ma-nualÔÇť. ├Än liceu aproape c─â nu le-am deschis niciodat─â, nici nu le mai luam cu mine la ╚Öcoal─â, pentru c─â erau grele, mergeam doar cu caietele mari, studen╚Ťe╚Öti. ├Än clasa a XII-a mi-am dat seama c─â n-am r─âsfoit nici m─âcar o dat─â manualul de Filozofie, pentru c─â proful nu prea d─âdea pe la ore. ╚śi aflasem c─â era un manual bun. De aceea m-am ├«nc─âp─â╚Ť├«nat s─â-l citesc cap-coad─â ╚Öi s─â dau Bac-ul la Filozofie, ca s─â r─âm├«n cu ceva dintr-o materie care mi se p─ârea ÔÇ×exotic─âÔÇť.

├Än ultimii ani, pentru c─â scriu pentru copii ╚Öi lucrez cu copiii, am cunoscut nu doar profesori buni, dar ╚Öi autori de manuale ╚Öi de materiale didactice auxiliare. Mul╚Ťi s├«nt dedica╚Ťi ╚Öi foarte pricepu╚Ťi la ceea ce fac, ╚Öi mi am dat seama c─â ÔÇ×a scrieÔÇť un manual nu e o joac─â (a╚Öa cum credeam ├«n anii de ╚Öcoal─â), implic─â responsabilit─â╚Ťi de necontestat. ╚śi din partea autorilor, ╚Öi din partea editurilor care public─â materiale didactice ╚Öi carte ╚Öcolar─â. Desigur, s├«nt manuale bune ╚Öi manuale proaste, ├«ns─â faptul c─â profesorii au posibilitatea de a alege mi se pare din nou c─â are o mare ├«nsemn─âtate. ├Äns─â ce (mai) reprezint─â, de fapt, manualele ╚Öcolare? Cum se raporteaz─â profesorii la ele? Dar elevii? S├«nt doar c├«teva dintre ├«ntreb─ârile la care Dosarul de fa╚Ť─â ├«ncearc─â s─â r─âspund─â.

Ilustraţie de Ion BARBU

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.