Luxul de a scrie cărţi pentru copii

Alina MIRON
Publicat în Dilema Veche nr. 336 din 22-28 iulie 2010
Novateca jpeg

Adesea, colegii din presă îmi spun că autori de cărţi de poveşti nu prea există în România. Ei, ba există, cum să nu existe? Toţi oamenii care au condei mai fac şi asta din cînd în cînd. Adică, scriu poveşti. Sîntem mulţi, fără nici un dubiu. Dar sîntem o subspecie aparte, cu o durată scurtă de viaţă: publicăm poveşti un an, doi, ca şi cum am lua o gură de aer, şi apoi „sărim“ iar la alte genuri, care ne aduc mai multe satisfacţii.

Statutul de autor de cărţi pentru copii în România este unul ingrat. Cei mai mulţi colegi de breaslă oricum nu te consideră scriitor adevărat, iar majoritatea oamenilor (chiar şi cei care nu au nici o legătură cu scriitura, ci doar au compus în adolescenţă nişte poezii de dragoste) ştie cu siguranţă că „ar putea face şi ei asta dacă ar vrea“. Să scrie? Desigur, e perfect adevărat. Să scrie corect? Ceva cu cap şi coadă? Să ştie cui se adresează? Să publice? Să îşi facă timp ca să meargă la lansări, să-şi promoveze cărţile, să se autopromoveze, să depună eforturi sociale în toate direcţiile şi să îşi ceară drepturile de autor singuri?... Ah, deja se complică lucrurile. Păi, nu e vorba doar despre nişte amărîte de poveşti?

„Şi se cîştigă bine?“, mă întreabă uneori cîte unul care simte că genul e uşor de abordat pentru el. Încerc, atunci, să îi explic: scrisul e ca orice altă afacere. Nu e de ajuns doar să scrii pentru a fi scriitor. Şi nu e de ajuns să trînteşti din pix o poveste ca să şi devii cineva. Chiar dacă abordezi un gen literar aparent simplu. Ai imagine, charismă, forţă să te promovezi singur? Bani, haine frumoase, timp de pierdut? Abia după ce depui efort şi investeşti, vei cîştiga ceva mai bine. Ca în orice afacere. Editurile, şi nu doar în România, nu sînt case de ajutor social. Nu intri acolo cu hîrtiuţele pe care ai notat povestea spusă copilului tău cu o seară înainte, ca să ieşi din clădire triumfător, gata publicat şi eventual cu o armată de profesionişti după tine, care să te machieze, să te promoveze, să te laude la televizor şi în ziare şi să te ducă prin şcoli, ca să te arate ca pe un scriitor de poveşti ce eşti tu.

Pe mulţi îi sperie genul ăsta de discurs, însă, de fapt, sînt doar realistă. Pînă şi eu am renunţat de vreun an: nu-mi mai permit luxul de a scrie cărţi pentru copii. Am făcut-o de plăcere şi îmi ador cărţile, dar nu m-am gîndit nici o clipă la celebritate sau la banii pe care ar fi trebuit să îi cîştig. Şi bine am făcut. Pentru că cele mai valoroase lucruri cu care am rămas au fost dragostea copiilor, aprecierea părinţilor şi două premii.

Zîna Norilor şi girafa Nadiei

Spuneam că sînt mulţi scriitori români de poveşti, dar nu îi voi înşira aici. Îi veţi găsi în librării, dacă vă veţi opri ceva mai mult la zona de carte pentru copii. O să vă spun doar ce mi-a plăcut mie în ultimul an. Mi-a plăcut „Zîna Norilor“. E vorba de Andreea Mihaela Stan (n-o cunosc personal), care şi-a lansat o carte foarte frumoasă. Am citit-o cînd am fost în vizită la fetiţa unei prietene. „Zîna Norilor“ a ştiut să le ofere copiilor, pe lîngă carte şi jocuri, baghete magice, lansări în tot felul de spaţii, multă promovare, apariţii la TV. Evident, cartea e frumoasă, dar fără promovare, inclusiv pe Facebook, nu ştiu dacă aş fi auzit de ea.

Mi-a mai plăcut o tînără jurnalistă (ea zice că nu e jurnalistă, probabil cum zic eu că nu mai scriu poveşti), care a abordat o altă cale: publicarea online. Am dat peste ea din întîmplare, mi-a plăcut cum scrisese un articol pe hotcity şi i-am căutat blogul. Scrie şi mai şi desenează. Şi mai şi face animaţie din desenele ei. E la început, dar mie una mi se pare că are talent. Vă recomand, măcar ca experiment, s-o vizitaţi pe www.batcampii.ro/girafa-nadiei/

În cazul Nadiei, iată că aparentul anonimat al Internetului şi al blogurilor nu mai e chiar un anonimat. Şi îmi place ideea publicării pe bloguri. Cititorii cei mai mici sînt, de fapt, mult mai „conectaţi“. Ca autor, ei ar putea să te cunoască mai bine pe această cale. Şi, în fine, de ce să stai după alţii să te publice, cînd te poţi publica singur? Salvezi şi pădurea, sau poate te descoperă şi vreun vînător de talente...

Datorită Andreei Stan şi Nadiei mi-am schimbat viziunea legată de autorii români de poveşti şi poezii pentru copii. Cînd am intrat eu în lumea asta, cu patru ani în urmă, pentru Corint Junior a fost chiar o îndrăzneală să publice un scriitor român, în condiţii grafice cu adevărat bune. Editura a făcut practic o deschidere spre o mai bună calitate a cărţilor de poveşti să le zic aşa „autohtone“.

E drept, mai avem ceva drum pînă la standardele altor ţări. Am văzut cînd am fost la Tîrgul de Carte pentru copii de la Bologna, în 2008, invitată de Ministerul Culturii: sîntem mult în urmă. Dar creştem încet. E tot ce se poate face acum, mai ales în condiţiile economice de la noi şi cu mentalităţile noastre.

Alina Miron este jurnalistă şi autoare de cărţi pentru copii.

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.