Luminiţe

Publicat în Dilema Veche nr. 612 din 5-11 noiembrie 2015
Un inventator ca Leonardo da Vinci şi o actriţă jpeg

La sfîrşitul lui octombrie, am participat la acţiunea „Profesor pentru o zi“, parte din programul „Fiecare copil în grădiniţă“, iniţiat de asociaţia OvidiuRo, ce are ca misiune să îi aducă la grădiniţă pe cei mai săraci copii din România. Am mers, împreună cu fetiţa mea de 10 ani, la o grădiniţă din satul Ticuşu Nou, Comana, jud. Braşov, şi am petrecut acolo cîteva ore cu copiii.

Grupa mare şi grupa mică ne aşteptau cuminţi, pe scăunelele aşezate în semicerc. Văzusem înainte fotografii, de la alţi voluntari care vizitaseră grădiniţe din aceeaşi zonă, cu clădiri insalubre, fără toaletă, în care copiii se spălau pe mîini într-un lighean. Grădiniţa din Ticuşu Nou arăta bine şi părea recent renovată. Dar cei mai mulţi copii nu aveau luminiţe în priviri şi nici nu zîmbeau. Aveam în minte imaginea colegilor de grădiniţă ai copiilor mei, care se întîmpină dimineaţa unul pe altul rîzînd şi ţipînd, curioşi să vadă ce jucării şi-a adus fiecare de acasă. Sau îşi oferă invitaţii tipărite la zile de naştere serbate în locuri de joacă special amenajate. De sub clopotul de sticlă al

-ului bucureştean, e greu de imaginat că există copii care nu au nici o jucărie. Pe care mamele nu îi pot duce sau aduce de la grădiniţa din sat pentru că mai au cîţiva bebeluşi de care trebuie să aibă grijă. Copii cu părinţi care nu au bani de încălţăminte de schimb sau de gustare. Copii cărora nu le citeşte nimeni acasă cărticica de seară, nu le spune nimeni poveşti şi nu le organizează nimeni petreceri pentru zilele de naştere.

Copiii de la grădiniţa din Ticuşu Nou (aş vrea să le fi reţinut numele tuturor, dar îmi vin în minte doar Andra, Maria, Nicolas şi Narcis) sînt intimidaţi la început; le citesc poveşti din nişte cărticele cu animale şi încerc să îi atrag să facem ca oaia, broscuţa sau raţa, să ţopăim ca veveriţele, dar nu participă decît cîţiva. Apoi, încet-încet, părăsesc scăunelele şi se aşază pe jos. Cîteva fetiţe se lipesc cu totul de mine şi în ochi li se aprind luminiţe. Un frate şi o soră, blonzi, cu ochii perfecţi şi albaştri, stau tăcuţi pe scăunele şi nu vorbesc deloc; nu au vorbit niciodată pe parcursul celor aproape două ore pe care le-am petrecut printre ei, citind şi învăţînd să desenăm, au rămas cuminţi, dar cu cele mai triste priviri. Am înţeles de la educatoare că sînt zece fraţi acasă, cu totul. Mulţi dintre ceilalţi copii provin din familii foarte sărace, cu mulţi fraţi, pentru care doar promisiunea tichetelor sociale de 50 lei pe lună oferite de OvidiuRo este un motiv de a-şi trimite copiii la grădiniţă. Familia pe care am vizitat-o după terminarea orelor avea şase copii, ultimii doi fiind un copil de 1 an şi un nou-născut. Mama legăna două cărucioare în acelaşi timp, cînd au venit cei doi băieţi de la grădiniţă, aduşi de o fată din vecini. Mi s-a părut indecent să fac fotografii în casa ei şi am plecat de acolo înţelegînd că o vizită la grădiniţă de cîteva ore, nişte dulciuri şi o pungă cu jucării înseamnă atît de puţin.

De zece ori pe buze,

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Fosa septica FOTO Shutterstock jpg
De ce sunt obligați românii să își declare fosele septice. Argumentele din spatele deciziei DOCUMENT
O hotărâre de Guvern din mai 2022 îi obligă pe românii care dețin o fosă septică să se înregistreze, până la 30 octombrie 2022, într-un registru local, pe care trebuie să îl întocmească fiecare primărie.
pom mosmon jpg
Terapie cu fructe de toamnă. Moșmoanele, coarnele, măceșele, printre cele mai căutate
Perioada de recoltare a fructelor cu virtuți terapeutice se întinde din primăvară până târziu, la prima brumă. Toamna este anotimpul care are, printre vedete, moșmoanele, coarnele, fructele porumbarului și măceșele.
adrian sarbu mediafax jpeg
Dosarul lui Adrian Sârbu, la DNA pentru a fi reunit cu un alt caz
Dosarul în care patronul Mediafax este acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani s-a întors la DNA pentru a fi reunit cu un alt caz, relatează Presshub.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.